CODEX SINAITICUS, cea mai veche versiune manuscrisa cunoscuta a Bibliei, scrisa cu litere grecesti unciale. Descoperit de o expeditie americana, in 1950, la biblioteca manastirii ortodoxe Sf. Ecaterina, de la Muntele Sinai.

DELTAPLAN, deltaplane, s. n. 1. Aparat de zbor foarte usor (de forma literei grecesti delta) care poate plana in curentul dinamic de panta sau pluti in curentul termic ascensional. 2. Deltaplanism. – Din fr. deltaplan.

DELTAPLAN ~e n. Aparat de zbor foarte usor (asemanator la forma cu litera greceasca delta), care planeaza in curentul dinamic de panta sau pluteste in curentul termic ascensional. /<fr. deltaplan

DELTOID¹ ~da (~zi, ~de) Care are forma triunghiulara; asemanator cu litera greceasca delta. [Sil. -to-id] /<fr. deltoide

ITACISM s.n. Sistem potrivit caruia litera greceasca e se pronunta i (ita). [< fr. itacisme, cf. ita – numele literei η in greaca moderna].

ITACISM s. n. sistem potrivit caruia litera greceasca e (eta) se pronunta i (ita). (< fr. itacisme)

csi (litera greceasca) s. m., pl. csi; ξ, Ξ

iota (litera greceasca) s. f., pl. iota; ι, Ι

miu (litera greceasca) [pron. miu] s. m., pl. miu; μ, Μ

niu (litera greceasca) [pron. niu] s. m., pl. niu; ν, N

tau (litera greceasca) s. m., pl. tau; τ, Τ

ro (litera greceasca) s. m., pl. ro; ρ Ρ

kappa (litera greceasca) s. m. pl. kappa; ϰ, K

zeta (litera greceasca) s. m., pl. zeta; ζΖ

*omicron (litera greceasca) s. m., pl. omicron; o, O

*pi (litera greceasca) s. m., pl. pi; π, Π

*psi (litera greceasca) s. m., pl. psi; ψ, Ψ.

GLAGOLITIC, -A, glagolitici, -ce, adj. (In sintagmele) Alfabet glagolitic sau scriere glagolitica = alfabet intocmit dupa modelul literelor mici grecesti si folosit in unele scrieri slave bisericesti. litera glagolitica = litera care apartine alfabetului glagolitic. – Din fr. glagolitique.

GLAGOLITIC ~ca (~ci, ~ce): Alfabet ~ alfabet vechi slav, intocmit dupa modelul literelor mici grecesti si folosit in scrierile religioase. litera ~ca litera din acest alfabet. /<fr. glagolitique

GLAGOLITIC, -A adj. alfabet ~ (sau scriere ~a) = alfabet dupa modelul literelor mici grecesti, folosit in scrieri slave bisericesti. (< fr. glagolitique)

LAMBDA s. m. litera a alfabetului grecesc, corespunzatoare literei l. (< fr., gr. lambda)

ALFA¹ s. m. invar. 1. Numele primei litere a alfabetului grecesc, corespunzatoare sunetului „a”. ◊ Expr. De la alfa la omega = de la inceput pana la sfarsit. (A fi) alfa si omega = (a fi) inceputul si sfarsitul, (a fi) atotcunoscator, (a fi) factorul esential. 2. (Fiz.) Particula alfa = particula alcatuita din doi protoni si doi neutroni, emisa de unele substante radioactive. Radiatie alfa = radiatie constituita din particule alfa. – Din ngr. alfa.

BETA s. m. 1. A doua litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului b. 2. (Fiz.; in sintagmele) Particula beta = electron negativ sau pozitiv emis de unele substante radioactive. Radiatie beta = radiatie constituita din particule beta. – Din fr. beta.

GAMA s. m. invar., s. f. 1. S. m. invar. A treia litera a alfabetului grecesc (folosita adesea si ca simbol in matematica, fizica etc.) 2. S. f. (Fiz.: in sintagma) Raze (sau radiatie) gama = radiatie emisa de corpurile radioactive, avand o putere de patrundere extrem de mare. 3. S. f. (Fiz.) Unitate de masura a masei egala cu o milionime de gram. – Din fr. gamma.

PSI s. m. invar. A douazeci si treia litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetelor ps; a patruzecea litera a alfabetului chirilic, corespunzand sunetelor ps si numarului 700. – Din gr. psi.

OMEGA s. m. sg. Numele ultimei litere a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului o. – Din ngr. o mega.

ZETA s.f. A sasea litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului z. (din fr. zeta)

TETA s. m. invar. A opta litera a alfabetului grecesc. – Din ngr. theta.

DELTA s. m. invar. A patra litera a alfabetului grecesc (in forma de triunghi). ♦ Fig. Simbol al adevarului; p. ext. adevar. – Cuv. gr.

KAPPA s.m. A zecea litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului k. [scris k] (din fr. kappa < gr. < orig. semit.; cf. ebr. kaph) [def. MDN]

SIGMA s. m. invar. A optsprezecea litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului s. – Din ngr. sigma, fr. sigma.

ALFA m. invar. 1) Nume dat primei litere a alfabetului grecesc. ◊ De la ~ si omega de la inceput pana la sfarsit. A fi ~ la omega a fi factorul principal. 2) fiz.: Particula ~ particula care consta din doi protoni si doi neutroni. /<ngr. alfa

BETA m. invar. 1) Numele celei de-a doua litere a alfabetului grecesc. 2): Particule ~ electron emis de unele substante radioactive. /<fr. beta

DELTA m. invar. 1) Numele celei de-a patra litere a alfabetului grecesc, avand forma unui triunghi. 2) fig. Simbol al adevarului. /Cuv. gr.

GAMA f. 1) Numele celei de-a treia litere din alfabetul grecesc. 2): Radiatie ~ radiatie electromagnetica cu o mare putere de patrundere. /<fr. gamma

OMEGA f. Ultima litera a alfabetului grecesc. /<ngr. omega

TETA m. invar. Numele literei „θ” din alfabetul grecesc. /<ngr. theta

ro s. n. invar. – A saptesprezecea litera a alfabetului grecesc. (din gr. ρω, de orig. semitica; cf. ebr. rēs) [etim. MW]

DELTA s.m. A patra litera a alfabetului grecesc (in forma de triunghi). ◊ Avion delta = avion cu aripi triunghiulare. ♦ (Fig.) Simbol al adevarului; adevar. [Pl. invar. / < gr. delta].

TETA s.n. invar. litera a alfabetului grecesc care reprezinta o consoana interdentala aspirata surda (θ). [< gr. theta].

alfa, s. m. – Numele primei litere a alfabetului grecesc. Gr. ἄλφα. Intra in comp. cu cea de a doua litera a alfabetului gr., in alfavita, s. f. (alfabet), din gr. ἄλφα-βήτα, in prezent inlocuit de alfabet, s. n. (din fr. alphabet), cu der. alfabetic, adj.; alfabeticeste, adv. (in ordine alfabetica).

DELTA s.f. Portiune de pamant de forma triunghiulara, cuprinsa intre bratele unui fluviu si rezultata din depunerile de mal si de nisip la varsarea acestuia in mare. [< fr., it. delta, cf. delta (Δ, δ) – litera a alfabetului grecesc].

GAMA s.f. 1. A treia litera a alfabetului grecesc (Γ, γ). 2. Microgram. 3. Unitate de masura a intensitatii campului magnetic, egala cu a miliona parte dintr-un oersted. [< fr., gr. gamma].

SIGMA s.f. litera a alfabetului grecesc. [< fr. sigma].

ALFA¹ s. m. inv. 1. prima litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului a. ♦ ~ si omega = inceputul si sfarsitul. 2. (fiz.) particula ~ = particula din doi protoni si doi neutroni; radiatie ~ = radiatie din particule alfa. (< fr., gr. alpha)

BETA s. m. inv. 1. a doua litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului b. 2. radiatie ~ = radiatia emisa de nucleul izotopilor radioactivi, din electroni. (< fr. beta)

DELTA s. m. 1. a patra litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului d. 2. (fig.) simbol al adevarului; (p. ext.) adevar. (< fr., gr. delta)

EPSILON s. m. a cincea litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului e. (< fr. epsilon, cf. gr. e psilon, e pur)

ETA s. n. a saptea litera a alfabetului grecesc, care noteaza un e lung. (< fr., gr. eta)

GAMA s. f. 1. a treia litera a alfabetului grecesc, corespunzand lui g. 2. unitate de masura a masei, o milionime de gram; microgram. 3. unitate de masura a intensitatii campului magnetic, a miliona parte dintr-un oersted. 4. raze (sau radiatii) ~ = radiatie emisa de corpurile radioactive, cu o putere penetranta foarte mare. (< fr., gr. gamma)

IPSILON s. n. a douazecea litera a alfabetului grecesc (y), corespunzand sunetului i. (< fr., gr. ipsilon, i grec)

KAPPA s. m. a zecea litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului k. (< fr. kappa)

OMEGA s. m. inv. ultima litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului O. (< fr. omega, gr. omega, „o” mare)

OMICRON s. m. litera a alfabetului grecesc (o), corespunzand sunetului o. (< fr. omicron, gr. omikron, „o” mic)

PHI FI/ s. m. litera a alfabetului grecesc, care noteaza o oclusiva labiala surda si aspirata, transcriindu-se prin ph. (< fr. phi)

PI s. m. inv. 1. litera a alfabetului grecesc, corespunzatoare sunetului p. 2. (mat.) simbol reprezentand raportul constant dintre lungimea unui cerc si diametrul sau, egal cu circa 3,14. (< fr., gr. pi)

PSI s. m. a douazeci si treia litera a alfabetului grecesc, corespunzand unei consoane duble, labiale (p) si siflasta (s). (< fr. psi)

SIGMA s. m. inv. a optsprezecea litera a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului s. (< fr. sigma)

TETA s. m. inv. a opta litera a alfabetului grecesc, care reprezinta o consoana interdentala aspirata surda. (< fr. theta, gr. theta)

iota (litera a alfabetului grecesc) s. n. (invar.)

ALFA¹ s. m. invar. Numele primei litere a alfabetului grecesc, corespunzand sunetului „a”. ◊ Expr. De la alfa la omega = de la inceput pana la sfarsit. (A fi) alfa si omega = (a fi) inceputul si sfarsitul, factorul esential. – Ngr. alfa.

OMICRON, omicron, s. m. A cinsprezecea litera a alfabetului grecesc (si neogrecesc), corespunzand sunetului „o”. – Din fr. omicron.

SIGMA f. invar. litera „S” in alfabetul grecesc. /<ngr. sigma, fr. sigma

MIU, miu, s. m. Numele literei m din alfabetul grecesc. – Din fr. mu.

alfabet n., pl. e (lat. alphabetum, vgr. alphabeton, compus din alpha, A, si bēta, B). Totalitatea literelor unei limbi sau unor semne conventionale p. corespondenta secreta. – Alfabetu latin, de care se foloseste mai toata lumea culta, se deriva din cel grecesc, iar acesta are mai multe litere luate de la Fenicieni, care si ei, la rindu lor, au luat mai multe litere din ieroglife. – Vechi alfavita (dupa ngr.).