taigar, taigare, s.n. (reg.) aratator la ceas, limba; manos.

DUPA prep., adv. 1. prep. (local) dinapoia, dindaratul, inapoia, indaratul. (~ casa se afla ...) 2. prep. (temporal) cu, de. (Zi ~ zi.) 3. prep. (temporal) peste. (S-a intors ~ un ceas.) 4. adv. (modal) conform, potrivit. (A lucrat ~ plan.) 5. prep. (cauzal) pentru. (Varsa lacrimi ~ copilul pierdut.) 6. prep. (instrumental) prin, printru. (Preda o limba ~ o anumita metoda.) 7. prep. (indica o relatie de rudenie) dinspre, (inv.) despre. (Var ~ mama.) 8. prep. apud. (Coresi, ~ apud Iorga.)

CUC, cuci, s. m. 1. Pasare calatoare cu pene cenusii, cu coada lunga cu pete albe, care isi depune ouale in cuiburi straine pentru a fi clocite de alte pasari si care este cunoscuta prin sunetele caracteristice pe care le scoate (Cuculus canorus). ◊ ceas cu cuc = ceasornic de perete care, la fiecare ora, sfert, jumatate sau trei sferturi de ora, marcheaza timpul prin sunete care intai imita cantecul cucului. (1); fig. lucru extravagant. ◊ Expr. Lapte de cuc = ceva imposibil. (A umbla) de flori de cuc = (a umbla) fara rost. ♦ (Ir.) Cuc-armenesc = pupaza. ♦ (Adverbial) Izolat, singur, strain. ◊ Expr. Singur cuc = absolut singur. 2. Intra in compunerea unor nume de plante: ciubotica-cucului, limba-cucului etc. 3. (La unele jocuri de copii) Lovitura cu mingea in inaltime. – Lat. cucus.