CAS, (1) casuri, s. n. (casi, s. m.) 1. Produs alimentar preparat din lapte inchegat si stors de zer. 2. Substanta lipicioasa care se formeaza in colturile ciocului la puii de pasari. ◊ Expr. (Ir.) E cu cas(ul) la gura sau Inca nu i-a picat casul de la gura, se spune despre un tanar nepriceput, lipsit de experienta (dar cu pretentii). – Lat. caseus.

COVASIT adj. n. (In sintagma) Lapte covasit = lapte inchegat si inacrit cu ajutorul unui cuib de smantana sau de covaseala. – V. covasi.

LAPTE n. 1) Lichid alb-galbui, secretat de glandele mamare ale femeii sau femelelor mamifere, care constituie hrana nou-nascutilor ~ matern. ◊ Vitel (sau purcel) de ~ vitel (sau purcel) care nu a fost inca intarcat. ~ de pasare desert preparat din lapte, oua si zahar. Calea ~lui Calea Lactee. 2) Lichid alb secretat de glandele mamare ale unor mamifere domestice folosit drept aliment. ~ de vaca. ◊ ~ acru lapte preparat prin fermentatie din laptele fiert si covasit cu smantana. ~ dulce lapte proaspat, nefermentat. ~ praf produs lactat sub forma de pulbere. ~ prins lapte inchegat. 3) Suc vegetal asemanator la aspect cu acest lichid. ~ de migdale. ~ de cocos. ◊ (A fi) in ~ se spune despre cereale care sunt in stadiu de coacere. ~ de var amestec de var stins si apa. ~ de ciment amestec de praf de ciment si apa. ~le-cainelui planta erbacee a carei tulpina contine un suc asemanator laptelui; alior. ~le-cucului planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contine un suc laptos amar. /<lat. lac, lactis

igurteala s.f. (reg., inv.) lapte inchegat din care se face urda.

CAS, (1) casuri, s. n. 1. Produs alimentar preparat din lapte inchegat si stors de zer. 2. Substanta galbuie-albicioasa care se formeaza in colturile ciocului la puii de pasari sau, p. ext., in colturile gurii unei persoane. ◊ Expr. (Ir.) A fi cu cas(ul) la gura = a fi tanar, nepriceput. – Lat. caseus.

PRINS², -A, prinsi, -se, adj. 1. Care a cazut in mainile cuiva, care este lipsit de libertate; captiv. ◊ Expr. A se da prins = a se recunoaste invins, a se preda. ♦ (Despre incheieturi, articulatii etc.) Anchilozat. 2. Ocupat cu diverse treburi, coplesit de treburi. 3. (Despre lapte) inchegat, coagulat; batut. – V. prinde.

inchegatOARE s. (reg.) budaca, chegornita. (In ~ se incheaga laptele.)

PRINDERE s. I. 1. apucare, luare, prins. (~ vasului cu mana.) 2. v. inhatare. 3. v. fixare. 4. v. agatare. 5. v. imbinare. 6. v. lipire. 7. v. inhamare. 8. v. injugare. 9. v. arestare. 10. v. capturare. 11. v. vanat. 12. v. pescuit. II. 1. v. carpire. 2. coagulare, inchegare. (~ laptelui.) 3. v. anchiloza. III. v. receptionare.

PRINS adj., s. 1. adj. v. fixat. 2. adj., s. v. prizonier. 3. adj., s. v. arestat. 4. adj. coagulat, inchegat. (lapte ~.) 5. adj. v. batut. 6. adj. v. anchilozat. 7. adj. v. ocupat.

chiegornita, chiegornite, s.f. (reg.) vas in care se incheaga laptele strecurat.

jintalau s.n. (reg.) batator pentru laptele inchegat; brighidau, matca.

tebeleu, tebeleie, s.n. (reg.) vas de lemn in care se incheaga laptele.

BRANZIT, -A, branziti, -te, adj. (Despre lapte) inchegat; alterat. – V. branzi.

cheag (ea dift.) n., pl. uri (lat. coagulum [d. con-, la un loc, si agere, a stringe], pop. quaglum, apoi clagum, cheag; it. caglia, gaglio, sp. cuajo, pg. coalho. D. rom. vine rus. gliag, pol. klag, nsl. kliag. V. cuget). O substanta amara care se afla in stomahu [!] rumegatoarelor si care se intrebuinteaza la inchegat laptele. Al patrulea stomah al rumegatoarelor (in care se afla cheagu). Asezatura de trei peremete (V. peremet). Fig. Fond, putere, capital: a avea, a prinde cheag. V. maia.

covasesc v. tr. (d. covasa, cu s din vsl. sirb. kvasiti, a covasi. V. cvas). Sud. Fac laptele sa se inchege. lapte covasit, un fel de iaurt.

inchegatOR, -OARE, inchegatori, -oare, s. f., adj. 1. S. f. Vas de lemn in care ciobanii pun laptele la inchegat. 2. S. f. (Bot.; reg.) Naprasnica (Geranium robertianum). 3. Adj. Care incheaga. – Inchega + suf. -ator.

COAGUL ~i m. Masa de substanta (sange, lapte etc.) inchegata. [Sil. co-a-] /<lat., fr. coagulum

BUDACA, budace, s. f. (Reg.) Vas de lemn in care se pune laptele la inchegat. – Din bud[ai] + suf. -aca.

CHEAG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor tinere si al copilului, care are proprietatea de a inchega cazeina din lapte; chimozina, lactoferment. 2. Una dintre cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor, din care se extrage cheagul (1). 3. (In sintagma) Cheag sangvin = masa gelatinoasa rosie care se formeaza prin inchegarea sangelui; coagul. 4. Fig. Fond initial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a incepe sa se imbogateasca, a se imbogati. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).

CAS ~uri n. 1) Produs alimentar obtinut din lapte (de oaie) inchegat si stors de zer. 2) Substanta galbuie care se formeaza in colturile ciocului la puii de pasari. ◊ A fi cu ~ la gura a fi tanar si fara experienta. /<lat. caseus

A inchega incheg tranz. 1) A face sa se inchege. ~ o prietenie. 2) (lapte) A trata cu cheag (pentru a obtine branza). ◊ Mincinos de incheaga apele foarte mincinos. /<lat. in-coagulare

LACTOFERMENT s.n. Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor, care incheaga cazeina din lapte; chimozina, cheag. [< fr. lactoferment].

scarti, pers. 3 sg. scarteste, vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se inchega, a se branzi prin incalzire la foc.

LACTOFERMENT s. n. ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor, care incheaga cazeina din lapte; chimozina, cheag. (< fr. lactoferment)

BRANZI, pers. 3 branzeste, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se inchega, a se face branza; a se strica. – Din branza.

CHEAG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegatoarelor tinere, care are proprietatea de a inchega cazeina din lapte. ♦ Una din cele patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor, din care se extrage cheagul (1). 2. Masa gelatinoasa rosie care se formeaza prin inchegarea sangelui. 3. Fig. Fond initial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a incepe sa se imbogateasca, a se imbogati. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).

SCOACE, scoc, vb. III. (Reg.) 1. Tranz. A incalzi la foc laptele acru, pentru a-l inchega si a-l transforma in branza. 2. Refl. A fermenta, a dospi. – Lat. excoquere.

cocarti, pers. 3 sg. cocarteste, vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se aduna, a se prinde, a se inchega.

A SE PRINDE ma prind intranz. 1) (despre fiinte) A se apuca strans (de ceva sau de cineva); a se agata. ◊ ~ in hora (sau in joc) a incepe sa danseze in hora (sau in joc). 2) (despre obiecte) A se fixa intamplator (de ceva). S-a prins un scai de rochie. ◊ Nu se prinde mancarea de cineva nu-i prieste mancarea cuiva. 3) A se aranja participand (la o actiune). ~ la discutie. ◊ ~ frate de cruce a lega prietenie prin juramant de credinta. 4) (urmat de un conjunctiv) A cadea de acord; a se invoi; a consimti; a accepta. S-a prins sa-i fie nanas. 5) (despre plante proaspat rasadite) A continua sa creasca, dezvoltand radacini. 6) (despre lapte, racituri etc.) A capata consistenta; a se coagula; a se conglutina; a se inchega. /<lat. pre[he]ndere