CHISLEAG s. n. (Reg.) Lapte de vaca smantanit pus la prins (pana se acreste); lapte prins, lapte acru. – Din ucr. kysljak.

ZBURA, zbor, vb. I. 1. Intranz. (Despre pasari si insecte) A plana si a se misca in aer cu ajutorul aripilor. ♦ A pleca in zbor, a-si lua zborul. ♦ (Despre lucruri) A pluti in aer (purtat de vant); a trece prin aer cu viteza (fiind zvarlit sau lansat cu putere). 2. Intranz. (Despre aparate de zbor) A se ridica si a se mentine in vazduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a calatori cu un astfel de aparat. 3. Intranz. Fig. A merge foarte repede, a alerga, a goni. ♦ (Despre oameni) A strabate spatii mari cu repeziciune; a se repezi pana undeva. ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge repede. ♦ (Despre ganduri, idei) A se succeda cu repeziciune. 4. Tranz. Fig. A smulge de la locul sau, a pravali, a rasturna. ◊ Expr. A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva; a-l omori. A-si zbura creierii = a se sinucide prin impuscare. (Fam.) A zbura (sau a face sa zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afara de undeva, dintr-un post; a-l concedia. (Intranz.) A zbura de undeva = a fi fortat sa paraseasca un loc (in special un post, o slujba). ♦ Intranz. (Rar) A cadea, a se prabusi, a se pravali. 5. Tranz. (Pop.; in expr.) A zbura laptele = a pune putin lapte acru in lapte dulce fierbinte ca sa se aleaga branza. – Lat. *exvŏlāre.

ZBURAT, -A, zburati, -te, adj. 1. Imprastiat, risipit, spulberat (de vant). 2. Fig. (Rar; despre timp) Care s-a dus, a trecut. 3. (Pop.; in sintagma) Branza zburata = branza facuta din lapte fiert, la care se adauga zer, cheag sau cuib de lapte acru. V. zbura.

LAPTE s. 1. lapte acru v. lapte batut; lapte batut = lapte acru. 2. (CHIM.) lapte de var = apa de var. 3. (BOT.) laptele-cainelui v. alior; laptele-cucului = a) (Euphorbia) laptele-cainelui, (pop.) alior, (reg.) areu; b) (Euphorbia helioscopia) (reg.) alior, buruiana-de-friguri, buruiana-magareasca; laptele-stancii (Androsace chamaejasme) v. laptisor.

ALIVANCA ~enci f. Preparat culinar din faina de porumb amestecata cu lapte acru, oua, si copt in cuptor cu unt sau cu smantana. /Orig. nec.

SCOACA s. f. (Reg.) lapte acru; branza proaspata facuta din lapte acru.

cotoz s.n. (reg.) mancare facuta din paine dumicata marunt peste care se toarna lapte acru; mancare rau pregatita.

pislegornita, pislegornite, s.f. (reg.) lapte prins, lapte acru, chisleag.

sardiliche s.n. (reg.) lapte acru.

sporgatie s.f. sg. (reg.) lapte acru de proasta calitate.

chisleag (-guri), s. n. – Lapte prins, lapte acru. – Var. (Trans. de Nord) cislac. Bg., rut. kisleak, sb., cr. kiseljak, din sl. kiselu „acru” (Cihac, II, 50; Lowe 5; Scriban, Arhiva, 1911, nr. 7); cf. chiselita.

searbad (-da), adj. – 1. Fara gust, neplacut, flasc. – 2. Insipid, nesarat, fad. – 3. Palid, decolorat, pricajit. – Var. sarbad, s(e)arbed. Origine incerta. Ar putea fi vorba de lat. fervidus „cald”, deoarece mincarea se strica sub efectul caldurii, cf. incins. Schimbarea lui f › s nu este normala si pare greu de explicat; poate se datoreaza unei forme intermediare; *sfearbad, cu s- expresiv, redus ca in sfii › sii. Ultimul sens este normal, cf. sp. desazonada „flasc” si „indispus”, dar nu este de uz popular si ideea de culoare este si nepotrivita, absolut secundara astfel ca e o greseala de metoda sa se caute originea cuvintului pornind de la aceasta idee. Cu toate astea, asa au incercat sa-l explice diferiti cercetatori, pornind de la lat. *subalbidus „albicios” (Candrea, Elements; REW 2934, art. suprimat) sau **exalbidus (Puscariu 1521; Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Iordan, Dift., 153; Rosetti, II, 122). – Der. din lat. *salvidus, de la salvia (Loewe 39) nu este mai usoara. Legatura cu alb. tharped nu este clara: dar trebuie sa fie remarcat ca th alb. poate reproduce intocmai un f lat. Der. serbezi (var. sarbezi), vb. refl. (a deveni searbad; a fi indispus), cf. infierbaza, care se explica tot prin fervidus (Capidan, Dacor., III, 758; REW 3265aN); sarbusca, s. f. (Mold., terci pregatit cu lapte acru).

tisti interj. – Exprima ideea de saritura neasteptata. – Var. tusti. Creatie expresiva, cf. fis(t). – Der. tisni (var. tisni), vb. (a izvori, a iesi; a iesi in sus cu putere, a emana), in loc de *tistni, cu suf. expresiv -ni; tisnitor, adj. (care izvoraste, care emana cu avint); tisnitura, s. f. (salt, saritura; suvoi); tusca, s. f. (batista cu noduri cu care se bat cei ce pierd la anumite jocuri; varietate de oi); tispoaca (var. tismoaca), s. f. (posirca; Mold., lapte acru); tistoaca, s. f. (tinerica, domnisoara); tosca (var. tosca), s. f. (sac, desaga), comtaminat cu tasca.

titii (-i, -it), vb. – 1. A dirdii, a clipi, a trepida. – 2. A palpita, a zvicni. – 3. A cinta greierul. – 4. A scoate tremolouri de catre un instrument. – Var. titiia, titii. Creatie expresiva, cf. hitii, fitii, bitii, tirii. – Der. titiiala, s. f. (tremur, palpitatie, dirdiiala; tremolo); titeica (var. titeica), s. f. (Olt., Trans., balansoar); titei, s. m. (zer de lapte acru; petrol brut) probabil numit asa pentru ca forma o masa densa care tremura; titina (var. titina), s. f. (balama; furuncul), mr. tintina (direct de la tita, dupa Hasdeu, Cuv. din Batrini, I, 306; Cihac, II, 436 si Puscariu 1742; de la un lat. *titῑna, dupa Pascu, I, 173); tutula, vb. (Trans., a legana); tutul, s. n. (Trans., balansoar, leagan).

ZBURAT, -A, zburati, -te, adj. (Pop., in expr.) Branza zburata = branza facuta din lapte dulce fiert, la care se adauga zer, cheag sau cuib de lapte acru. – V. zbura.

ZBURA, zbor, vb. I. 1. Intranz. (Despre pasari si insecte) A se misca in aer cu ajutorul aripilor. ♦ A pleca in zbor, a-si lua zborul. ♦ (Despre lucruri) A pluti in aer (purtat de vant); a trece prin aer cu viteza (fiind azvarlit sau lansat cu putere). 2. Intranz. (Despre aparate de zbor) A se ridica si a se mentine in vazduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a calatori cu un astfel de aparat. 3. Intranz. Fig. A merge foarte iute, a alerga, a goni. Caii au prins a zbura prin omat (SADOVEANU). ♦ (Despre oameni) A strabate spatii mari cu repeziciune; a se repezi pana undeva. Sa pot zbura pe trei zile la Iasi, tare-as veni (VLAHUTA). ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge repede. ♦ (Despre ganduri, idei) A se succeda cu repeziciune. 4. Tranz. Fig. A smulge de la locul sau, a pravali, a rasturna. Se aseza iar, de frica sa nu-l zboare din barca un val (DUMITRIU). ◊ Expr. A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva; a-l omori. A-si zbura creierii = a se sinucide prin impuscare. (Fam.) A zbura (sau a face sa zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afara de undeva, dintr-un post; a-l concedia. (Intranz.) A zbura de undeva = a fi fortat sa paraseasca un loc (in special un post, o slujba). ♦ Intranz. (Rar) A cadea, a se prabusi, a se pravali. 5. Tranz. (Pop., in expr.) A zbura laptele = a pune putin lapte acru in lapte dulce fierbinte, ca sa se aleaga branza. – Lat. *exvolare.

bulhac si bilhac n., pl. e si uri (din bulvac, bilvac, ruda cu bg. bulvoc, boritura, d. bulvam, vars, borasc. V. bulharie, bilc si bolbotina). Est. Baltoaga, mlastina: a trai acolo unde-s maluri de mamaliga si bulhace de lapte acru (Bts.); sesu plin de bilhace si mocirla, Prutu si bilhacurile de pe sesu Horincii (VR. 1909, 8, 176).

buzunar n., pl. e (ngr. ypozonari, dial. buzunari, d. vgr. ypo, dedesupt si zone, cingatoare, zona, chimir; dim. zonarion, ngr. zunari). Punga cusuta inauntru hainelor p. a pune bani s.a. – In vest pozunar si pozinar. – Pl. mold. si ari (cp. cu madular): lapte acru’n calamari, chiu si vai pin buzunari (Taranu despre functionarasi).

LACTIC adj. (In sintagma) Acid lactic = acid organic care se gaseste in laptele acru, in varza acra, in muraturi etc. – Din fr. lactique.

COVASI, covasesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A acri laptele dulce cu ajutorul unui cuib de smantana sau de covaseala. – Din bg. kvasja, scr. kvasiti.

CHISLEAG s. stragheata, (Transilv., Maram. si Bucov.) samachisa. (~ul este laptele acru prins in putina.)

STRAGHEATA s. chisleag, (Transilv., Maram. si Bucov.) samachisa. (~ este laptele acru prins, tinut in putina.)

A SE INACRI ma ~esc intranz. 1) A deveni acru; a se acri. laptele s-a ~it. 2) (despre unele alimente) A pierde proprietatile pozitive (sub influenta agentilor exteriori); a se strica; a se descompune; a se altera. Supa s-a ~it. 3) fig. (despre persoane) A deveni posac. ◊ A i ~ (cuiva) sufletul (sau inima) a se satura peste masura de cineva sau de ceva. /in + acru

LACTIC ~ca (~ci, ~ce) Care contine lapte. Compus ~. ◊ Acid ~ acid organic care se afla, mai ales, in laptele acru. /<fr. lactique

lapte n. 1) Lichid alb-galbui, secretat de glandele mamare ale femeii sau femelelor mamifere, care constituie hrana nou-nascutilor ~ matern. ◊ Vitel (sau purcel) de ~ vitel (sau purcel) care nu a fost inca intarcat. ~ de pasare desert preparat din lapte, oua si zahar. Calea ~lui Calea Lactee. 2) Lichid alb secretat de glandele mamare ale unor mamifere domestice folosit drept aliment. ~ de vaca. ◊ ~ acru lapte preparat prin fermentatie din laptele fiert si covasit cu smantana. ~ dulce lapte proaspat, nefermentat. ~ praf produs lactat sub forma de pulbere. ~ prins lapte inchegat. 3) Suc vegetal asemanator la aspect cu acest lichid. ~ de migdale. ~ de cocos. ◊ (A fi) in ~ se spune despre cereale care sunt in stadiu de coacere. ~ de var amestec de var stins si apa. ~ de ciment amestec de praf de ciment si apa. ~le-cainelui planta erbacee a carei tulpina contine un suc asemanator laptelui; alior. ~le-cucului planta erbacee cu flori galbene a carei tulpina contine un suc laptos amar. /<lat. lac, lactis

LACTIC adj.m. Acid lactic = acid organic aflat mai ales in laptele acru. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia „(referitor la) lapte”, „ca laptele”. [< fr. lactique].

SCOACE, scoc, vb. III. (Reg.) 1. Tranz. A incalzi la foc laptele acru, pentru a-l inchega si a-l transforma in branza. 2. Refl. A fermenta, a dospi. – Lat. excoquere.

prajila s.f. (reg.) 1. omleta. 2. mancare facuta din lapte (acru sau dulce) amestecat cu malai si oua, peste care se toarna untura incinsa. 3. gratar pe care se frige carne.

scoacere, scoaceri, s.f. (pop.) incalzire, fierbere a laptelui acru pentru a se transforma in branza sau a smantanei pentru a alege untul.

scoptura, scopturi, s.f. (reg.) branza de vaca obtinuta din laptele acru incalzit sau din zerul fiert; scoptatura.

tarhotit adj. (reg.; despre lapte) acru.

covasi (-sesc, -it), vb. – 1. A (se) acri laptele. – 2. A prepara un decoct. Sl. kvasiti (Cihac, II, 78; Conev 78); de la kvasu „ferment”; cf. bg. kvasja „a acri”; sb. kvasiti „a m***”. – Der. covase, s. f. (cvas, bautura fermentata; lapte prins), din rut. kvasa; covaseala, s. f. (actiunea de a (se) acri; portiune de lapte prins folosita ca cheag; dospeala; inv., ferment, germen al raului); covasita, s. f. (macris); cvas, s. n. (bautura fermentata).

LACTIC adj. acid ~ = acid organic aflat mai ales in laptele acru. (< fr. lactique)

A ACIDULA ~ez tranz. (solutii) A amesteca cu un acid slab; a acri usor. ~ laptele. /<fr. aciduler

pocris², s.n. sg. (reg.) lapte foarte acru; pocreala.

POCRIS¹ s. n. lapte foarte acru.

tarhotit s. n. – Cheag, lapte prins si acru. Mag. tarho (Candrea). In Trans.

chisleag (ea dift.) n., pl. inuz. uri (rut. kisliak, id.; bg. kiseliak, -lias, bautura acra; sirb. kiseljak, macris, bautura acra. V. chisalita. Est. lapte de vaca batut, lapte ramas dupa luarea smintinii si batut. (Din el, pus la scopt in caldare, iese brinza). – In nord -eac.

SARBEZI, sarbezesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. (Despre lapte) A se altera, a se acri. 2. (Despre vopsele) A-si pierde culoarea, stralucirea. 3. Fig. (Despre oameni) Adeveni slab, palid, fara putere. – Din sarbad (= searbad).

scartali, pers. 3 sg. scartaleste, vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se strica, a se acri.

BATUT adj. 1. lovit, (fig.) tarnosit, tarnuit. (Rau ~.) 2. v. batatorit. 3. v. circulat. 4. v. des. 5. lovit, strivit, zdrobit, (reg.) mecit. (Fructe ~.) 6. v. facaluit. 7. v. infrant. 8. acru, prins, (inv. si pop.) searbad, (prin Ban.) saur. (lapte ~.) 9. v. involt.

borsesc si (est) zborsesc (ma) v. refl. (b. bors, adica „ma fac tepos”, ca buruiana din care se facea borsu odinioara, cu care e ruda, si rus. morsciti-sea si smorsciti-sea, a se zborsi). Ma zbirlesc, ma incrunt, ma rastesc, racnesc furios la cineva: s’a zborsit la copii ca sa taca. Ma fac acru ca borsu, ma stric pin fermentare: smintina s’a zborsit.lapte zborsit, lapte crud prins la caldura.

acru¹ ~a (~i, ~e) 1) (despre alimente, substante) Care are gustul caracteristic otetului, borsului, lamaii, muraturilor. lapte ~. 2) si adverbial fig. (despre persoane) Care vadeste nemultumire; cuprins de rea dispozitie; amarat; mahnit; posomorat; ursuz; posac; morocanos. /<lat. acrus

ACRIT adj. 1. acru, inacrit, otetit, (inv. si reg.) otetos. (Vin ~.) 2. v. murat. 3. v. alterat. 4. alterat, branzit, (prin Bucov.) scopt. (lapte ~.)

ALTERAT adj. 1. acrit, acru, descompus, fermentat, imputit, inacrit, stricat, (inv. si pop.) searbad, (reg.) mocnit, sarbezit, (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.) 2. v. ranced. 3. acrit, branzit, (prin Bucov.) scopt. (lapte ~.) 4. v. poluat. 5. v. denaturat.

ALTERA vb. 1. a se acri, a se descompune, a fermenta, a se imputi, a se inacri, a se strica, (inv. si reg.) a se sarbezi, a se sminti, (reg.) a se mocni, a se zeri, (prin Ban.) a se pascavi, (prin Transilv.) a se scoace. (laptele s-a ~.) 2. v. rancezi. 3. v. polua. 4. v. denatura. 5. v. transforma.