ANA, lac glaciar in M-tii Retezat, la 1.930 m alt.; 3,1 ha; ad. max.: 11,6 m.

BILEA, lac glaciar in M-tii Fagaras, la 2.034 m alt.; 0,46 km². Ad. max.: 11 m. Din el izv. riul cu acelasi nume (22,5 km). Punct turistic. Cabana. Pe aici trecea soseaua transfagarasana (inaugurata in 1974). Linie de teleferic (804 m diferenta de nivel) intre Bilea-lac si Bilea-cascada (inaugurata in 1975). In jurul lacului B., exista rezervatia naturala complexa omonima (120,40 ha), cu vegetatie variata, constituita din tufarisuri de smirdar (Rhododendron kotschyi) si merisor (Vaccinium vitis-idaea) si numeroase alte plante, printre care rogozuri (Carex pyrenaica, C. dacica), garofita de munte (Dianthus compactus), floarea de colti (Leontopodium alpinum).

BUDA, lac glaciar pe versantul sudic al M-tilor Fagaras, la 2.056 m alt.; 0,9 ha; ad. max.: 2,2 m. De aici izv. piriul Buda, unul dintre izv. Argesului.

CAPRA, lac glaciar pe versantul de S al masivului Fagaras, la 2.230 m alt.; 1,8 ha; ad. max.: 8 m. De aici izv. piriul Capra, unul dintre izvoarele Argesului.

CALTUN, lac glaciar pe versantul sudic al M-tilor Fagaras, la 2.175 m alt.; 0,8 ha; ad. max.: 11,8 m.

CUSTURA MARE, lac glaciar in M-tii Retezat, la 2.226 m alt.; 2,8 ha; ad. max.: 9 m.

LACUL RENULUI (REINDEER LAKE [reindiə leik]), lac glaciar in partea centrala a Canadei, la granita provinciilor Saskatchewan cu Manitoba, la 350 m alt.; 6,39 mii km². Lungime max.: 230 km; latime max.: 60 km. Comunica prin raul omonim cu raul Churchill.

GLACIAR, -A, glaciari, -e, adj. 1. (In sintagma) Perioada (sau epoca, era) glaciara = perioada din era cuaternara (sau p. gener., dintr-o alta era) in care ghetarii ocupau regiuni foarte intinse pe pamant si in care alternau intervalele reci cu cele calde. ♦ Care apartine acestei perioade, privitor la aceasta perioada. 2. Provenit din topirea ghetarilor; rezultat in urma actiunii ghetarilor. lac glaciar. Eroziune glaciara. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. glaciaire.

TAU¹, tauri, s. n. 1. Apa statatoare putin adanca; balta. ♦ lac (glaciar); iezer. 2. (Inv.) Prapastie, abis. – Din magh. to.

VARVA s.f. (Geol.) Depozit stratificat de argile din lacurile glaciare din cuaternar, care se prezinta ca niste benzi albicioase sau cenusii-inchise. [< fr. varve, cf. sued. varvig – vargat].

VARVA s. f. depozit stratificat de argile din lacurile glaciare din cuaternar, ca niste benzi albicioase sau cenusii-inchise. (< fr. varve)

ALPII NEOZEELANDEZI, culme muntoasa in Noua Zeelanda (Insula de Sud). Alt. max.: 3.764 m (Mt. Cook). Numerosi ghetari. lacuri glaciare. Parc national.

RAUL DOAMNEI, rau, afl. stg. al Argesului la Pitesti; 98 km. R.D. isi formeaza cursul prin confl. a doua paraie (Valea Rea, 20 km, considerat izv. pr., si Zarna, 17 km) care au obarsia in doua lacuri glaciare (Vistea si, respectiv, Zarna) aflate aproximativ la aceeasi altitudine (2.190 m) pe versantul de S al m-tilor Fagaras. Dupa un curs vijelios in sectorul montan (panta medie este de 40‰), strabate muscelele si dealurile Argesului, unde panta de curgere este de 4-8‰. Apele cursului sau superior sunt partial captate si conduse printr-un tunel de aductiune in lacul de acumulare Vidraru. Afl. pr.: Cernat, Raul Targului.

CUMBERLAND [cambəlænd] 1. Pen. in Marea Britanie, pe coasta de NV a Angliei. Relief muntos cristalin, cuartitic si vulcanic (alt. 978 m – vf. Scafell Pikes), cu vai adinci si numeroase lacuri glaciare. Expl. de huila min. de fier si plumb. Cresterea animalelor. Parc national. 2. Masiv muntos in SV Apalasilor, cu culmi paralele (500 – 1.200 m alt.), taiat de numeroase defilee. Expl. de carbuni. 3. Pen. in E ins. Tara lui Baffin, la N de golful cu acelasi nume, scaldata de curentul Groelandei. 4. Riu in E S.U.A., afl. stg. al riului Ohio; 1.109 km. Izv. din platoul omonim, formeaza un canion adinc de 100 m si trece prin Nashville. Navigabil pe 728 km.

SAR PLANINA (Muntii Sar), lant muntos in NV Macedoniei, alcatuit din sisturi cristaline, dolomit si calcar, extins pe directie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioara a raului Vardar, la granita cu Albania si Serbia-Muntenegru. Include si masivele Korab, Bistra, Jablabica si Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezinta peretii abrupti, varfuri semete (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 s.a.), vai adanci, circuri si lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane s.a. Pastorit pe culmile inalte. Versantii sunt acoperiti cu paduri. Statiuni ale sporturilor de iarna (Popova Sapka s.a.). Turism.

NESS, Loch [lok] ~, lac tectono-glaciar in N Scotiei, in depr. Glen More, legat prin raul cu acelasi nume de G. Morey Firth (in NE), iar spre SV comunica cu Canalul Caledonian; 56,4 km². Lungime: 36 km; ad. max.: 230 m. Potrivit legendelor, aici s-ar adaposti un monstru acvatic cu aparitii scurte si intermitente la suprafata.

INARI (ENARE), lac tectono-glaciar in N Finlandei (Laponia), la 119 m alt.; 1.386 km² (in arealul sau sunt c. 3.000 de insule). Ad. max.: 100 m. Primeste raul Ivalo si comunica cu Oc. Inghetat prin raul Paatsjoki. Ingheata in perioada nov.-mart.

SCANDINAVIA, Peninsula Scandinava, peninsula in NV Europei, intre Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Norvegiei si Oc. Arctic. Delimitata de uscat printr-o linie care uneste G. Botnic cu M. Barents; 749,8 mii km² (cea mai mare peninsula a Europei). Tarmurile de V si de N sunt inalte, abrupte, crestate de numeroase fiorduri, iar cele de S si de E sunt joase. Partea de V este ocupata de Alpii Scandinavici (alt. max. vf. Glittertind, 2.481 m), care se intind paralel cu tarmul. In S se afla o campie si pod. Smaland. Urme bine pastrare ale glaciatiei cuaternare. Clima subpolara in N, umeda si moderata in V, si temperata in rest, cu caractere continentale in E. Retea hidrografica bogata cu rauri scurte, dar cu debit bogat si cadere mare. Numeroase lacuri tectonice si glaciare. Ghetari in zona inalta. Paduri de conifere, in SV in amestec cu foioase; in N (Laponia) vegetatie de tundra. In S. se afla Suedia, Norvegia si o parte din Finlanda.

EMISAR s.n. 1. Canal sau conducta pentru indepartarea apelor dintr-un bazin, dintr-un lac. 2. Limba de gheata scursa dintr-o calota glaciara sau dintr-un ghetar. [< fr. emissaire].

BUCURA, cel mai intins lac alpin din Romania, situat intr-un circ glaciar complex din masivul Retezat (sub vf. Bucura), la 2.041 m alt.; 10,8 ha; ad. max.: 15,7 m. Turism. Este cuprins in Parcul National Retezat.

LAPONIA (in finlandeza LAPPI, in norvegiana LAPLAND) si in suedeza LAPPLAND), regiune in extremitatea de N a Europei, extinsa in N Pen. Scandinave si in V pen. Kola, pe terit. Norvegiei, Suediei, Finlandei si Federatiei Ruse, situata in cea mai mare parte dincolo de Cercul Polar. Supr.: c. 388,5 mii km². Relief de podis, cu roci dure, slefuit de eroziunea glaciara, mai fragmentat in V. Clima arctica. Numeroase lacuri si mlastini. Vegetatie predominant de tundra, iar in S paduri de conifere. Expl. de min. de fier, nichel, cupru, apatit. Cresterea renilor; expl. forestiere; vanatoare si pescuit. Orase pr.: Narvik, Riksgransen, Lom, Mo (Norvegia), Kiruna, Gallivare, Asele (Suedia), Muonio, Utjjoki, Lokka (Finlanda), Murmansk, Kola, Moncegorsk (Federatia Rusa).

CASCADA (‹ fr.) s. f. 1. Cadere naturala de apa pe cursul unui riu, fluviu sau torent provocata de o ruptura de panta in profilul longitudinal al vaii. Frecvente in regiunile calde si umede peste fostele praguri glaciare, in unitatile inalte de relief unde bancurile de roci dure alterneaza cu altele mai moi. C. cu cea mai inalta cadere de apa din lume este Angel (Venezuela, 979 m). In Romania cea mai inalta c. este Izvorul Cailor (M-tii Rodnei, 150 m). ♦ C. de hidrocentrale = grup de centrale hidroelectrice, in componenta unui sistem hidroenergetic amenajate in serie pe un curs de apa, ce pot avea sau nu lacuri proprii de acumulare. ♦ Expr. Cascada de ris = ris zgomotos, sacadat si prelungit. 2. (TEHN.) Montaj in c. = mod de legare a unor aparate, masini sau circuite electrice pentru a imbunatati factorul de putere sau pentru a modifica fara pierderi turatia acestora.