BATRAN, -A, batrani, -e, adj., s. m. si f. I. Adj. 1 Care traieste de multi ani, care este inaintat in varsta. ◊ Fata batrana = fata ramasa nemaritata dupa vremea maritisului. ♦ (Despre fata sau infatisarea cuiva) Care si-a pierdut fragezimea, care tradeaza batranete. 2. Care exista de mult timp, de demult. II. S. m. si f. 1. Persoana in varsta inaintata. ◊ Loc. adj. si adv. Din batrani = din vremea veche, din mosi-stramosi. 2. (Fam., la m. sg.) Tata; (la f. sg.) mama; (la m. pl.) parinti. – Lat. betranus (= veteranus).

CARD, carduri, s. n. 1. Grup mare de animale mamifere, de pasari, de pesti de acelasi fel, care se afla impreuna. 2. (De obicei peior.) Ceata (mare) de oameni. ◊ Expr. A se pune (sau a intra) in card cu cineva = a se asocia, a se intovarasi cu cineva (in vederea unor actiuni reprobabile). 3. (Fam.) multime, sir (de ani, de zile). ◊ Loc. adv. De (la) un card de vreme = de un timp incoace. Un card de ani = foarte multi ani. – Din scr. krd.

TELINA², telini, s. f. 1. Pamant care nu s-a lucrat niciodata sau care a fost lasat multi ani nelucrat; parloaga. 2. Pasune, faneata (naturala sau semanata). – Din bg., scr. celina.

AN², ani, s. m. 1. Perioada de timp care corespunde unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui si care cuprinde 12 luni. ◊ Anul nou = ziua de 1 ianuarie (in care se serbeaza inceputul unui an). ◊ Loc. adv. In anul... = in cursul anului... La anul = in cursul anului viitor. Acum un an (sau doi ani etc.) = cu un an (sau cu doi etc.) in urma. De ani si ani = de multi ani, de multa vreme. An de (sau cu) an = in fiecare an, mereu. Cu anii = ani intregi, ani indelungati. La (sau intr-) un an o data = o singura data intr-un an; rar. 2. (Astron.; in sintagma) An-lumina = unitate de lungime pentru masurarea distantelor mari, egala cu distanta strabatuta de lumina intr-un an. 3. Stadiu de studiu in unele forme de invatamant. ◊ (Urmat de determinari) anii de studentie. anii de ucenicie. 4. Masura a varstei unei fiinte sau a vechimii unui lucru. Copil de cinci ani. 5. (La pl.) Epoca din viata; vreme. anii copilariei. – Lat. annus.

PARLOAGA, parloage, s. f. Teren arabil lasat nelucrat unul sau mai multi ani, pentru refacerea fertilitatii lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil nelucrat; p. ext. brazda cosita de pe un asemenea loc. – Din bg. prelog, scr. parlog.

aniVERSAR, -A, aniversari, -e, adj. Care aminteste de un eveniment petrecut la aceeasi data cu unul sau mai multi ani in urma. – Din fr. anniversaire, lat. anniversarius.

PEREN, -A, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care traieste si rodeste mai multi ani de-a randul, avand o radacina persistenta din care se dezvolta in fiecare primavara o noua tulpina; vivace, ♦ Fig. Care are caracter stabil, care dureaza mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. perenne.

VIVACE adj. invar. 1. (Livr.) Vioi, ager, plin de vitalitate, de viata. ♦ (Adverbial, in legatura cu modul de executare a unei bucati muzicale) Cu voiciune, intr-un ritm viu, energic. 2. (Despre plante) A carei viata si vegetatie dureaza mai multi ani, fara a fi nevoie de o noua insamantare; peren. – Din it., fr. vivace.

VIVAT interj. (Mai ales ca urare, cand se ciocnesc paharele cu bautura) Traiasca! la multi ani! ♦ (Substantivat, n.) Aclamatie; toast. – Din lat., fr. vivat.

multiANUAL, -A, multianuali, -e, adj. Din mai multi ani. [Pr.: -ti-a-nu-al] – multi- + anual.

MULTUMI, multumesc, vb. IV. 1. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. si pl. este folosit adesea ca formula stereotipa, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunostinta sau satisfactia pentru o manifestare de politete, un dar, un bine etc. care i s-a facut. ♦ A raspunde la un salut, la o urare. 2. Tranz. A rasplati, a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi, a se socoti satisfacut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lasa de ceva, a renunta la..., a se satura de... [Prez. ind. si: (reg.) multam – Var.: (reg.) multami vb. IV] – Din formula de urare (la) multi ani!

MOINA, moine, s. f. 1. Timp mai calduros si umed, care urmeaza iarna dupa o perioada de inghet; p. gener. timp umed si cetos; molosag. 2. Teren agricol lasat necultivat unul sau mai multi ani (pentru a-si spori proprietatile productive). ♦ (Pop.) Ogor. – Cf. moale.

MONOCULTURA, monoculturi, s. f. 1. Sistem de cultivare a aceleiasi plante mai multi ani in sir pe acelasi teren. 2. Predominare a plantatiilor de un anumit fel, in cadrul unei tari, al unei regiuni etc. – Din fr. monoculture.

CIOBani vb. a pastori, (inv. si reg.) a pacurari. (~ de mai multi ani.)

SIRE s. maiestate. (la multi ani, ~!)

MONOCULTURA ~i f. 1) Cultivarea unei plante timp de mai multi ani pe acelasi teren. 2) Cultura agricola care predomina intr-o regiune. ~ de trestie de zahar. /<fr. monoculture

multiANUAL ~a (~i, ~e) Din mai multi ani. [Sil. -ti-a-nu-al] /multi- + anual

A MULTUMI ~esc 1. intranz. A-si exprima (prin cuvinte) recunostinta (pentru un lucru util, placut etc.); a arata (cuiva) gratitudine; a spune „multumesc”. 2. tranz. (persoane) 1) A trata (cu ceva) drept rasplata. 2) A face sa simta bucurie (ca urmare a indeplinirii unei doleante, exigente sau necesitati). /Din formula de urare „(la) multi ani!”

A SE MULTUMI ma ~esc intranz. 1) A fi satisfacut. ~ cu putinul pe care-l are. 2) pop. A fi plictisit sau dezgustat (de ceva); a i se face lehamite (de ceva). /Din formula de urare „(la) multi ani!”

PEREN ~a (~i, ~e) 1) (despre plante) Care traieste si rodeste mai multi ani, avand radacina persistenta; cu capacitatea de a trai si de a rodi mai multi ani de-a randul; vivace. 2) fig. Care dureaza un timp indelungat; de lunga durata; persistent; dainuitor. /<lat. perennis, fr. perenne

PLANTA¹ ~e f. Organism vegetal avand corpul format, de obicei, din radacina, tulpina si frunze. ~e legumicole. ~e medicinale. ◊ ~e anuale plante cu ciclu de dezvoltare de un an. ~e bienale plante cu ciclu de dezvoltare de doi ani. ~e perene plante cu ciclu de dezvoltare de mai multi ani. [G.-D. plantei] /<lat. planta, fr. plante

VIVAT interj. (se foloseste ca urare de sanatate si proslavire, mai ales cand se ciocnesc paharele cu bautura) traiasca! la multi ani! /<lat., germ. vivat

VIVACE adj. invar. 1. Vioi, ager, plin de viata. 2. (Despre plante) Care dureaza mai multi ani; peren. [< fr., it. vivace < lat. vivax].

MONOCULTURA s.f. Asolament in care aceeasi planta se cultiva mai multi ani in sir pe acelati loc. ♦ Predominare a unei singure culturi agricole, caracteristica marilor plantatii de cafea, cacao etc. [< fr. monoculture].

PEREN, -A adj. (Despre plante) Care traieste si rodeste mai multi ani fara sa fie nevoie de o noua insamantare; vivace; (p. ext.) de lunga durata. ♦ Cultura perena = recoltarea de mai multe ori pe an a unei suprafete cultivate. [Cf. fr. perenne, lat. perennis].

REMAKE s.n. (Cinem.) Versiune noua a unui film, refacut, returnat dupa mai multi ani de la premiera. [Pron. re-meic. / < engl. remake].

PEREN, -A adj. 1. (despre plante) cu radacini care persista in sol mai multi ani; vivace. 2. cu caracter stabil, de lunga durata. (< fr. perenne, lat. perennis)

PLURIENAL, -A adj. (despre plante) 1. care dureaza mai multi ani; peren. 2. care infloreste numai dupa mai multi ani. (< fr. pluriennal)

REMAKE [RIMEIC] s. n. versiune noua a unui film, returnat dupa mai multi ani de la premiera. (< engl. remake)

VIVAT I. interj. (ca urare la ciocnirea paharelor cu bautura) Traiasca! la multi ani! II. s. n. ovatie, aclamatie; toast. (< lat. vivat)

polihroniu (-ii), s. n. – Formula inv. de felicitare. Ngr. πολυχρόνιον „multi ani (de viata)”. Sec. XVIII, inv.

BARBULESCU, Ilie (1873-1945, n. Bucuresti), filolog roman. M. coresp. al Acad. (1908). prof. univ. la Iasi. Specialist in slavistica („Fonetica alfabetului chirilic in textele romane si elementele slave vechi”). A condus multi ani revista „Arhiva”.

BRUMEL, Valeri (1942-2003), atlet rus. A detinut multi ani recordul mondial cu performanta de 2,28 m. Campion olimpic (Tokio, 1964).

aniVERSAR, -A, aniversari, -e, adj. Care aminteste de un eveniment petrecut la aceeasi data, cu unul sau mai multi ani in urma. – Fr. anniversaire (lat. lit. anniversarius).

BATRAN, -A, batrani, -e, adj., s. m. si f. I. Adj. 1 Inaintat in varsta, care traieste de multi ani. ♦ (Despre fata sau infatisarea cuiva) Care si-a pierdut fragezimea, care tradeaza batranetea. 2. De demult, vechi. Batranul Bucuresti. II. S. m. si f. 1. Persoana in varsta inaintata; (la m.) mos, mosneag; (la f.) baba. ◊ Loc. adj. si adv. Din batrani = din vremea veche, din mosi-stramosi. 2. (Fam., la sg. m.) Tata; (la sg. f.) mama; (la pl. m.) parinti. – Lat. betranus (= veteranus).

Antiope 1. Fiica lui Nycteus, regele cetatii Thebae. A fost iubita de Zeus, cu care a nascut doi fii, pe Amphion si pe Zethus (v. si Amphion). Persecutata de unchiul ei Lycus si de Dirce, sotia acestuia, Antiope e despartita de copiii ei si tinuta mult timp prizoniera. Dupa multi ani ea reuseste sa-si reintilneasca copiii care, ca s-o razbune, ii omoara pe Lycus si pe Dirce. Miniat de moartea Dircei, se spunea ca Dionysus i-ar fi luat mintile Antiopei. 2. Una dintre amazoane, rapita de Theseus, cu care a avut un fiu, pe Hippolytus (sau Demopho(o)n) (v. si Theseus).

SARAZIN (SARRAZIN) [sarazẽ], Jacques (1588-1660), sculptor francez. A lucrat multi ani la Roma pentru c********l Aldobrandini, unde a decorat numeroase fantani si vila Frascati. Unul dintre fondatorii (1648) Academiei de Pictura si Sculptura din Paris. Prin lucrarile executate la Luvru si Chantilly anunta aparitia clasicismului.

SANEEV, Viktor Danilovici (n. 1945), atlet georgian. Campion olimpic la triplu-salt (Mexic, 1968, Munchen 1972, Montreal 1976); campion al Europei (1969-1974), a detinut multi ani si recordul mondial.

SENSUS, NON AETAS, INVENIT SAPIENTIAM (lat.) observatia, nu varsta, va aduce intelepciunea – Publilius Syrus, „Sententiae”, 638. Observarea mediului inconjurator si a oamenilor da cunostinte si experienta care valoreaza mai mult decat anii traiti.

CENTENAR, centenare, s. n. Implinire a o suta de ani de la un eveniment insemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care dateaza de o suta (sau de mai multe sute) de ani. – Din lat. centenarius, fr. centenaire.

POLIVOLTIN s. n. (despre insecte, viermi de matase) care prezinta mai an style='color:white;background:green'>multan>e generatii pe an. (< fr. polyvoltin)

CENTENAR, centenare, s. n. Implinire a o suta de ani de la producerea unui eveniment insemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care dateaza de o suta (sau de mai multe sute) de ani. – Lat. lit. centenarius.

POLIanDRA, poliandre, an title="adjectiv">adj.an> (Rar; si substantivat, an title="feminin">f.an>) 1. (Despre flori) Care are mai multe stamine. 2. (Despre femei) Casatorita in acelasi timp cu mai an style='color:white;background:green'>multian> barbati. [an title="pronuntat">Pr.an>: -li-an-] – Din an title="limba franceza">fr.an> polyandre.

POLIANDRIE s. f. Forma istorica de organizare a familiei (intalnita astazi numai la unele triburi primitive) in care o femeie poate sa se casatoreasca in acelasi timp cu mai multi barbati [Pr.: -li-an-] – Din fr. polyandrie.

INDELUNGAT ~ta (~ti, ~te) si adverbial Care dureaza (de) mai mult timp. Tacere ~ta. ◊ ani ~ti ani de-a randul. /v. a indelunga

POLIanDRA ~e adj. si substantival 1) (despre plante) Care are mai multe stamine; cu mai multe stamine. 2) (despre femei) Care are mai an style='color:white;background:green'>multian> soti; cu mai an style='color:white;background:green'>multian> soti. [Sil. -li-an-] /<fr. polyandre

POLIanDRIE f. (mai ales in perioada matriarhatului) Forma de casatorie in care o femeie are concomitent mai an style='color:white;background:green'>multian> soti. [Sil. -li-an-] /<fr. polyandrie

FERECRATIan adj. n. (Despre versuri) Alcatuit dintr-un dactil si mai an style='color:white;background:green'>multian> trohei. [Pron. -ti-an, pl. -iene. / cf. fr. pherecrateen].

POLIVOLTISM s.n. Insusire a unor categorii de viermi de matase de a produce mai an style='color:white;background:green'>multan>e generatii intr-un an. [< fr. polyvoltisme].

POLIanDRA adj., s.f. 1. (Femeie) care este casatorita in acelasi timp cu mai an style='color:white;background:green'>multian> barbati. 2. (Floare) cu mai multe stamine. [Pron. -li-an-. / < fr. polyandre].

ANALELE ACADEMIEI ROMANE, publicatie anuala a Academiei Romane in care sint consemnate aspectele cu caracter general, stiintific, organizatoric si administrativ: adunarile generale, alegerile de noi membri, membrii decedati, structura si componenta Academiei si a conducerii sale, manifestarile stiintifice organizate de sectiile, filialele, comisiile si institutele de cercetare ale Academiei, acordarea premiilor anuale, discursurile de receptie, sarbatoriri, aniversari si comemorari ale unor personalitati si evenimente importante din istoria poporului roman, a stiintei si culturii romanesti si universale. Au aparut incepind cu anul 1869, tomul I cuprinzind sesiunile anilor 1867, 1868 si 1869, in mai multe serii: 1869-1878, 1879-1921, 1921-1946, 1948-1986; volumele pe anii 1946-1948 si 1987-1989 se afla in curs de elaborare si publicare. Pentru perioada 1878-1920 exista un indice bibliografic de nume si materii. Cu anul 1990 incepe editarea unei noi serii a A.

OARA¹, ori, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. (La an title="singular">sg.an>; precedat de un an title="numeral ordinal">num. ord.an> sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul in care are loc un fapt. 2. (La an title="plural">pl.an>; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumuland valoarea de numeral an style='color:white;background:green'>multian>plicativ) Va construi un bloc de trei ori mai mare decat cel construit anul trecut. ◊ an title="locutiune adverbiala">Loc. adv.an> De multe ori sau (exclamativ) de cate ori! = in repetate randuri, adesea. De putine ori = rareori. De cate ori = de fiecare data. ◊ an title="locutiune conjunctionala">Loc. conj.an> Ori de cate ori = in toate randurile, in toate cazurile cand..., de fiecare data. – an title="limba latina">Lat.an> hora.

CARD ~uri n. 1) Grup mare de animale (de pasari, de pesti) de acelasi fel care umbla impreuna. 2) Grup de oameni adunati la un loc sau care merg impreuna; ceata; droaie. ◊ A intra (sau a se pune) in ~ cu cineva a se intovarasi cu cineva. 3) Timp nedelimitat; multa vreme. De un ~ de ani. /<sb. krd

CALDARUSani, liman fluvial pe valea Ialomitei, la 40 km N de Bucuresti; 2,24 km². Ad. max.: 4 m. Datorita vegetatiei acvatice in exces, in special macrophyte. Lacul se afla intr-o faza avansata de eutrofizare. Pe malul sau se afla manastirea cu acelasi nume, a carei biserica a fost ridicata de Matei Basarab in anii 1637-1638 si refacuta de mai multe ori. In sec. 18 si 19 a functionat aici o scoala de pictura religioasa („scoala de zugravie”). Muzeu.

balan, -a adj. (vsl. bielu, alb., cu sufixu an). Balai, blond (ob. mai an style='color:white;background:green'>multan> la masc.): om, bou, cal balan. Balan sa v’aleaga (cele ce spuneti), d***u s’aleaga (sa’nteleaga) vorbele voastre (Balan pin antiteza ild. cel negru = d***u).

A INCARCA incarc tranz. 1) (vehicule, recipiente etc.) A umple cu o povara (pentru a fi transportata). ~ carul cu fan. ◊ A-si ~ sufletul a se face vinovat de ceva; a-si impovara constiinta. 2) (fiinte) A pune sa care greutati. 3) (poveri de transportat) A ridica pentru a pune intr-un vehicul, intr-un recipient sau pe spinarea unei fiinte. 4) (arme de foc) A umple cu incarcatura. 5) A face sa poarte multe poveri; a impovara. ◊ Incarcat de ani a fi batran. 6) rar (datorii, socoteli etc.) A mari inseland. ~ nota de plata. 7) A umple de murdarie. Incarcat de noroi. 8) (acumulatoare electrice) A dota cu energie (prin cuplare la o retea de curent continuu). ~ o baterie electrica. /<lat. incarricare

LEanDRU ~i m. Arbust ornamental inalt, cu frunze lanceolate si cu flori de mai an style='color:white;background:green'>multan>e culori, placut mirositoare. [Sil. le-an-dru] /<it. leandro

COanDA 1. Constantin C. (1857-1932, an title="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n.an> Bucuresti), general si om politic roman. Ministru de mai an style='color:white;background:green'>multan>e ori si an title="prim-ministru">prim-min.an> (oct.-nov. 1918). 2. Henri C. (1886-1972, an title="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n.an> Bucuresti), inginer si savant roman. Fiul lui C. (1). an title="academie; academician">Acad.an> (1970). Pionier al aviatiei mondiale. A conceput si a construit in 1910 primul avion cu reactie din lume, incercat de el, in zbor, in acelasi an. In perioada 1911-1914 a construit mai an style='color:white;background:green'>multan>e tipuri de avioane de conceptie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coanda”. A descoperit efectul care-i poarta numele (1934) cu aplicatii in numeroase domenii ale tehnicii.

JIANU, Iancu, haiduc roman. Participant la Revolutia din 1821. A haiducit timp de sapte ani in Oltenia. Erou al mai multor cantece populare.

A REPETA repet tranz. 1) A face sa se repete. 2) A enunta a doua oara (sau de mai an style='color:white;background:green'>multan>e ori). ~ rugamintea. 3) (roluri, lectii etc.) A reproduce de mai an style='color:white;background:green'>multan>e ori (pentru a fixa in memorie). 4) (anul de invatamant) A urma inca o data (nefiind promovat). /<fr. repeter, germ. repetieren

spin (-ni), an title="adjectiv, adjectival">adj.an> an title="masculin">m.an> – Glabru, fara par. – an title="macedoroman">Mr.an> spin. an title="grec, greaca">Gr.an> σπάνος, de la στάνυς „lipsa de densitate” (Densusianu, Hlr., 345; Philippide, II, 14 si 733; Bezdechi, Dacor., IV, 1282; REW 8118b; Rohlfs, EWUG, 2012; Rosetti, II, 68; Sandfeld 29), an title="confer">cf.an> an title="albanez(a)">alb.an> spenk, an title="slav(a)">sl.an> spanu. Prezenta unui intermediar an title="latin(a)">lat.an> *spanus nu pare o ipoteza posibila si nici necesara (an title="calabrez">calabr.an>, an title="sicilian">sicil.an> spanu este imprumut direct din an title="grec, greaca">gr.an>). an title="derivat, derivare">Der.an> din an title="slav(a)">sl.an> este posibila, dar se loveste de dificultatea trecerii lui an › in, care este aceeasi din cuvintele an style='color:white;background:green'>multan> discutate, jupin, smintina, stina si stapin. – an title="derivat, derivare">Der.an> spinatic (an title="varianta">var.an> spinatec), an title="adjectiv, adjectival">adj.an> (glabru).

corect (corecta), adj. – Care respecta regulile, normele. Fr. correct. – Der. incorect (var. necorect), adj. (incorect); corecta, vb. (a indrepta), cu var. corija (din fr. corriger) si corige (din germ. korregieren, in Trans.); corectura, s. f. (text tiparit din care s-au inlaturat greselile), din germ. Korrectur; corector, s. m., din fr.; corijent, adj. (elev sau student care nu a obtinut nota de trecere la una sau mai multe materii, fara a fi obligat sa repete anul); corectional, adj., din fr.; incorectiune, s. f., din fr.; corectiv, s. n., din fr.

CHITCAN, chitcani, s. m. 1. animal insectivor asemanator cu soarecele, brun-castaniu pe spate si mai deschis pe burta, cu botul alungit, cu ochii mici si cu urechile ascunse in blana, care traieste prin paduri, dumbravi etc. in galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de soareci de diverse marimi. – Chitcai + suf. -an.

MATCA, matci, an title="substantiv feminin">s. f.an> I. 1. Albie (minora) a unei ape curgatoare; pat², fagas, vad, albie. ◊ an title="expresie">Expr.an> A reveni la (sau a reintra in) matca = a reveni la starea obisnuita a lucrurilor, a-si relua cursul normal. A readuce (pe cineva) la matca = a readuce (pe cineva) la calea cea buna. ♦ (Rar) Izvor al unei ape curgatoare. 2. an title="figurat">Fig.an> Origine, obarsie, inceput, izvor; an title="prin specializare">spec.an> loc de nastere; familie, neam din care se trage cineva. 3. Parte a navodului in care se strang pestii cand navodul este tras din apa; matita. II. 1. Albina femela mai mare decat albinele lucratoare, care depune oua; regina, mama. ◊ an title="expresie">Expr.an> Ca un roi fara matca = dezorientat, zapacit, bezmetic. 2. (an title="regional">Reg.an>) Stup de cel putin un an, care a roit o data sau de mai an style='color:white;background:green'>multan>e ori; roi². III. Parte din foile unui chitantier, bonier, dosar etc. care ramane dupa ce s-au rupt partile (sau foile) detasabile; cotor. – Din an title="limba bulgara">bg.an>, an title="(limba) sarba, croata">scr.an> matka.

OGOR, ogoare, s. n. Bucata de pamant cultivata sau cultivabila; tarina. ♦ Camp semanat cu acelasi fel de plante (de obicei cereale); lan. ♦ Teren agricol, proprietate agricola. ♦ Teren arabil folosit ca pasune timp de un an, pentru a fi mai fertil in anii urmatori; parloaga. ◊ Ogor negru = teren arat, grapat etc., dar nesemanat timp de un an pentru a se reface. Aratura care se face cu mult inainte de lucrarile de insamantare. – Din bg., scr. ugar.

PEan s.n. (ant.) Imn cantat pe mai an style='color:white;background:green'>multan>e voci, pentru implorarea unui zeu, de obicei Apolo. [Pron. pe-an. / < fr. pean, gr. paian, cf. Paionis – epitet al zeului Apolo].

CHAMBERLAIN [tʃæmbəlein], Wilt(on Norman), (n. 1936), bastchetbalist american. Figura dominanta a baschetului mondial intre anii 1959-1973. Joc de mare agilitate si spectaculozitate. Detine recordul celor mai multe cosuri inscrise.

VECHIME s. f. 1. Faptul de a fi vechi, de a exista de multa vreme; insusirea, caracterul, starea a ceea ce este vechi. ♦ Numarul de ani pe care cineva i-a prestat intr-o slujba, intr-o functie. 2. Vreme de demult, timpuri indepartate; antichitate, vechie. – Vechi + suf. -ime.

POLICARPIC, -A, policarpici, -ce, adj. (Bot.) 1. (Despre fruct) Format din mai multe carpele. 2. (Despre plante perene) Care produce seminte, succesiv, un sir de ani. – Din fr. polycarpique.

CORIGENT ~ta (~ti, ~te) m. si f. Elev care, la incheierea anului scolar, nu a obtinut nota de trecere la una sau mai an style='color:white;background:green'>multan>e discipline, urmand sa fie reexaminat toamna. /<lat. corrigens, ~ntis

CALENDAR, calendare, s. n. 1. Sistem de impartire a timpului in ani, luni si zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii. 2. Indicator sistematic (in forma de carte, agenda sau tablou) al succesiunii lunilor si zilelor unui an. ◊ Expr. A face (cuiva) capul calendar = a zapaci (pe cineva), spunandu-i foarte multe lucruri. A se uita ca mata (sau ca pisica)-n calendar = a privi (la ceva) fara a pricepe nimic. 3. Publicatie cu caracter variat, care apare o data pe an, cuprinzand cronologia zilelor anului si diverse materiale cu caracter informativ, beletristic, stiintific etc. [Var.: (pop.) calindar s. n.] – Din lat. calendarium.

INCARCA, incarc, vb. I. 1. Tranz. A umple un vehicul, un recipient, un agregat de prelucrare etc. cu ceva. ♦ A pune un obiect greu sau mare intr-un vehicul sau pe spinarea unei persoane ori a unui animal pentru a fi transportat. ♦ A introduce intr-o arma de foc un cartus sau un proiectil cu material exploziv. 2. Tranz. si refl. A (se) acoperi, a (se) umple (de...). 3. Tranz. Fig. A exagera cu scopul de a insela. ♦ Spec. A adauga prin inselatorie un plus la socoteala. 4. Tranz. (In expr.) A-si incarca stomacul cu... = a manca prea mult. A-si incarca sufletul cu... = a-si impovara constiinta. A fi incarcat de ani = a fi in varsta. 5. Tranz. A acumula energie intr-o baterie electrica; a acumula sarcina electrica pe armaturile condensatoarelor electrice. – Lat. *incarricare.

SARMATIan, -A, sarmatieni, -e, an title="substantiv neutru">s. n.an>, an title="adjectiv">adj.an> 1. an title="substantiv neutru">S. n.an> Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, reprezentat in tara noastra prin straturi de nisipuri si de argile (de care sunt legate cele mai an style='color:white;background:green'>multan>e zacaminte de gaze naturale). 2. an title="adjectiv">Adj.an> Care apartine sarmaltianului (1), privitor la sarmatian. [an title="pronuntat">Pr.an>: -ti-an] – Din an title="limba franceza">fr.an> sarmatien.

DONJUAN s.m. (Fam.) Barbat ahtiat dupa aventuri amoroase; cuceritor; crai. [Pron. -ju-an si -hu-an. / < fr. donjuan, cf. Don Juan – celebru nobil spaniol care apare ca personaj in multe opere, printre care o comedie a lui Moliere].

CALENDAR, calendare, s. n. 1. Indicator sistematic (in forma de carte, agenda sau tablou) al succesiunii lunilor si zilelor unui an. ◊ Expr. A face (cuiva) capul calendar = a zapaci (pe cineva), spunandu-i foarte multe lucruri. A se uita ca mata-n calendar = a privi (la ceva) fara a pricepe nimic. 2. Sistem de impartire a timpului in ani, luni si zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii. 3. Publicatie, almanah, magazin cu caracter stiintific-literar. [Var.: (pop.) calindar s. n.] – It. calendario (lat. lit. calendarium).

RAZVAD, com. in jud. Dambovita, situata in zona de contact a C. Targovistei cu Subcarpatii Ialomitei, pe stg. vaii Ialomitei; 8.516 loc. (2005). Statie (in satul R.) si halta de c. f. (in satul Valea Voievozilor). Expl. de petrol. Punct muzeal cu colectii de istorie si etnografie (in satul R.). In satul Gorgota se afla biserica Schimbarea la Fata, ctitorie din anii 1554-1557 a domnului Patrascu cel Bun, incendiata de turci in 1597 si refacuta de mai multe ori (1612, 1623, 1836, 1968). In satul R., atestat documentar in 1431, exista bisericile Adormirea Maicii Domnului (1859) si Sf. Nicolae (1868), cladirea Primariei (sec. 19), conacul Vladenilor (inceputul sec. 20) si un monument inchinat eroilor Primului Razboi Mondial, iar in satul Valea Voievozilor, biserica Adormirea Maicii Domnului (1824).

WINDOW-DRESSING s.n. (Fin.) Metoda practicata de bancile occidentale care, pentru a-si prezenta bilantul anual cu mai an style='color:white;background:green'>multan>e depuneri si cu mai an style='color:white;background:green'>multan>e active la alte banci, depun una la alta sume care in primele zile ale anului urmator sunt retrase. (din engl. window dressing)

TOCMAI adv. 1. chiar, exact, intocmai, (inv. si pop.) savai, (pop.) oblu, taman, (inv. si reg.) asasi. (~ asa s-a intamplat.) 2. chiar, drept, exact, intocmai, precis, (pop.) oblu, taman, (inv. si reg.) prisne, (prin Olt.) tam, (inv., in Transilv.) acurat, (pop. fig.) curat. (Il nimereste ~ in frunte.) 3. chiar, numai. (E ~ buna de mancat.) 4. chiar, indeosebi, (inv. si pop.) osebit. (~ asta-i place lui.) 5. chiar, inca. (~ de anul trecut trebuia sa ...) 6. chiar, (prin Ban. si Transilv.) bas. (Nu s-a intamplat ~ de an style='color:white;background:green'>multan>a vreme.) 7. (pop.) hat, taman, (prin Olt.) tomite. (~ in Banat.) 8. abia, doar, numai, (reg.) taman. (Raspunsul ii vine ~ in zori.) 9. prea. (Nici ~ tanara, nici ~ batrana.)

ADONIS 1. Divinitate feniciana a vegetatiei, al carei cult a fost introdus in lumea greco-romana. Mitul mortii si al renasterii sale este simbolul vegetatiei care moare si reinvie in fiecare an. Iubit de Afrodita. 2. Mic asteroid (diam. sub 2 km.) care se poate apropia destul de an style='color:white;background:green'>multan> de Pamint (pina la citeva milioane de kilometri); a fost descoperit in 1936 de catre astronomul belgian E. Delporte.

BANCA¹ banci f. 1) Scaun lung (cu sau fara speteaza) pentru mai multe persoane. ~ de lemn. 2) Scaun cu pupitru in fata pentru scolari. ◊ De pe bancile scolii din anii de scoala. [G.-D. bancii] /<fr. banc

anONIM, -A adj., s.m. si f. (Cel) care nu-si indica numele; fara nume, al carui nume este necunoscut; (text, opera de arta) al carui autor nu este cunoscut. ◊ Societate anonima = intreprindere capitalista formata prin asocierea mai an style='color:white;background:green'>multan>or actionari. ♦ (Fig.) Nestiut, necunoscut. // s.f. Scrisoare nesemnata. [< fr. anonyme, cf. lat. anonymus, gr. anonymos < an – fara, onoma – nume].

VECHI veche (vechi) 1) (in opozitie cu nou) Care este facut demult; care este in intrebuintare de mult timp. Oras ~. Haina veche. Cuvant ~. ◊ Vorba veche vorba din batrani; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecuti. Grau ~. Cartofi ~. ◊ Vin ~ vin avand calitati deose-bite, datorita pastrarii indelungate. 3) (despre alimente, medicamente etc.) Care si-a pierdut proprietatile pozitive; alterat; stricat. Carne veche. 4) (despre persoane) Care este cunoscut de multa vreme. Prieten ~. Colaborator ~. ◊ Lumea veche a) lume care a existat in antichitate; b) oranduire sociala perimata. 5) ( mai ales despre specialisti) Care are experienta bogata intr-un domeniu de activitate; care activeaza de multa vreme. Medic ~. 6) Care vine din vechime; ramas din batrani; batranesc. Idee veche. Metode ~. /<lat. veclus

CRISTIAN (CHRISTIAN), numele mai multor regi ai Danemarcii, Norvegiei si Suediei. Mai importanti: 1. C. I, rege al Danemarcii (1448-1481), Norvegiei (1450-1481) si Suediei (1457-1464, 1465-1467). Intemeietorul dinastiei Oldenburg. 2. C. IV, rege al Danemarcii si Norvegiei (1588-1648). A participat intre 1625 si 1629 la Razboiul de 30 de ani de partea coalitiei antihabsburgice si a purtat razboaie cu Suedia. 3. C. VIII, rege al Danemarcii (1839-1848); a infaptuit mai multe reforme administrative. 4. C. IX, rege la Danemarcii (1863-1906., In timpul domniei sale a avut loc Razboiul Austro-Prusiano-Danez (1864).

TAAL, lac in Filipine, in SV ins. Luzon, la c. 50 km S de Manila; 243 km². Este situat intr-o imensa caldeira (30 km lungime) formata cu 500.000-100.000 de ani in urma prin puternice eruptii succesive. In partea centrala a lacului se afla insula Vulcano, rezultata prin suprapunerea mai multor conuri vulcanice; in mijloc exista un alt lac, de 2 km lungime. Pe ins. se afla vulcanul Taal, care in decursul timpului a provocat numeroase victime omenesti. In lac traiesc diverse specii endemice de pesti.

REPETA, repet, an title="verb">vb.an> I. an title="tranzitiv">Tranz.an> A spune, a face, a produce inca o data (sau de mai an style='color:white;background:green'>multan>e ori) ceea ce a mai fost spus, facut sau produs. ♦ A citi sau a spune inca o data un rol, o lectie, pentru a le retine, pentru a le fixa in memorie sau pentru a le intelege mai bine continutul; (despre artisti) a face exercitii pregatitoare in vederea unui spectacol sau a unei auditii publice, a face repetitia unui rol, a unei piese de teatru etc. ♦ (Despre elevi, studenti) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (in care a ramas repetent). ♦ an title="reflexiv">Refl.an> A se produce, a se intampla inca o data (sau de mai an style='color:white;background:green'>multan>e ori), a avea loc din nou. [an title="varianta">Var.an>: (an title="invechit">inv.an>) repeti an title="verb">vb.an> IV] – Din an title="limba franceza">fr.an> repeter, an title="limba germana">germ.an> repetieren.

A TRANCani ~esc 1. intranz. 1) A vorbi mult si fara rost; a flecari; a palavragi; a barfi. 2) v. A TRONCani. 2. tranz. (nimicuri, fleacuri etc.) A debita in numar mare. /tranc + suf. ~ani

CIINE (lat. canis) s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor (Canis familiaris). Este unul dintre primele animale domesticite de om. In prezent exista mai mult de 300 de rase de c., foarte diferite ca aspect si ca folosire (ex. c. de paza, c. ciobanesc, c. lup etc.). Longevitatea maxima: 20 ani. ◊ Caine enot v. enot. 2. (IHT.) Caine-de-mare = rechin din Marea Neagra, cu corpul de c. 1 m lungime, de culoare albastra-cenusie (Acanthias vulgaris). Nu e periculos pentru om. 3. (ZOOL.) Ciinele-babei = larva mare si paroasa a unor fluturi de noapte.

cronic, -a adj. (vgr. hronikos, d. hronos, timp). Med. Se zice despre boalele care se prelungesc an style='color:white;background:green'>multan> timp, despre boalele vechi, in opozitiune cu acut. Fig. Betie cronica, betie veche. S. f., pl. i (rar e). Istorie scrisa in ordinea timpului, an cu an: cronica lui Sincai. Articul de ziar despre noutatile zilei: cronica politica, teatrala, artistica, financiara. Fig. Cronica scandaloasa, care povesteste ceia ce e rau pe socoteala cuiva. – Vechi si hronica (s. f.) si hronic (s. n., pl. e) dupa ngr.

CAROL, numele mai multor regi ai Navarrei. Mai importanti: C. II cel Rau (1349-1387). A inabusit Jacqueria (1358) in Franta si a fost aliat al englezilor in Razboiul de 100 de ani. 2. C. III (cel Nobil) (1387-1425). A dus o politica de reorganizare a statului.

cometa f., pl. e (neol. din sec. 17, d. lat. cometa, care vine d. vgr. kometes, iar acesta d. kome, coama, par lung). Stea ratacitoare care descrie in prejuru [!] soarelui o lunga elipsa ori parabola si care e insotita de o coada luminoasa (si de aceia poporu o numeste stea cu coada). – Unii zic comet, pl. tot e. – E recunoscut astazi ca cometele tin de sistema noastra planetara si ca strabat spatiu in orbite foarte excentrice, al caror focar il ocupa soarele. Is multe al „caror mers si inturnare [!] poate fi calculata din ainte [!] cu oare-care aproximatiune. Cometa numita a lui Halley revine la fie-care 75 de ani; alta isi face revolutiunea in trei ani si jumatate, alta in sase si trei sferturi s. a. – Poporu, in ignoranta lui, atribue [!] cometelor oare-care influenta asupra lucrurilor de pe pamint, ceia ce e o pura superstitiune.

CLONCAN, cloncani, s. m. 1. (Inv. si reg.) Nume dat mai multor pasari (corbi, ulii, vulturi) care scot strigate specifice asemanatoare. 2. Epitet depreciativ dat in trecut unor oameni de vaza, unor functionari superiori, unor fruntasi politici. – Clonc + suf. -an.

ALIanTA ~e f. 1) Intelegere intre doua sau mai an style='color:white;background:green'>multan>e state pe baza unui tratat. ~ politica. 2) Legatura intre doua sau mai an style='color:white;background:green'>multan>e grupuri sociale in vederea unor actiuni comune. 3) Legatura de rudenie care se stabileste intre doua familii prin contractarea unei casatorii. Ruda prin ~. [G.-D. aliantei; Sil. -li-an-] /<fr. alliance

ALIanTA, aliante, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. Intelegere politica intre doua sau mai an style='color:white;background:green'>multan>e state, pe baza de tratat, prin care statele respective se obliga sa actioneze in comun sau sa se ajute in anumite imprejurari, in special in caz de razboi ori al unui atac indreptat de alte state impotriva unuia dintre statele aliate. ♦ Legatura, intelegere intre doua sau mai an style='color:white;background:green'>multan>e grupuri, in vederea realizarii unui obiectiv comun. 2. (In sintagma) Ruda prin alianta = persoana devenita, prin contractarea unei casatorii, ruda cu rudele sotiei sau ale sotului. ♦ (an title="regional">Reg.an>) Inel de logodna. [an title="pronuntat">Pr.an>: -li-an-] – Din an title="limba franceza">fr.an> alliance.

SOCOTEALA s. 1. calcul, (inv. si reg.) socoata, socotinta, (Transilv. si Maram.) samadas, (inv.) schepsis, seama, (inv., in Transilv.) comput. (Face o ~ elementara.) 2. calcul, calculare, socotire. (~ anilor calendaristici.) 3. (MAT.) calcul, operatie. (Cele patru ~eli.) 4. cont, seama. (Cate nu i se puneau in ~!) 5. seama. (Vei da ~ de cele facute.) 6. chibzuiala, cumintenie, cumpat, intelepciune, judecata, masura, minte, moderatie, ratiune, tact. (Demonstreaza multa ~.) 7. ratiune, rost. (Are si aceasta o ~.) 8. rost. (Toate au ~ lor.) 9. ordine, regula, randuiala. (Stie ~ lucrurilor.) 10. rost, seama. (Nu mai stia ~ averii lui.) 11. chestiune, lucru, poveste, pricina, problema, treaba. (S-a lamurit ~ aceea?) 12. calcul, gand, idee, intentie, plan, proiect. (Nu si-a putut realiza ~.)

PROTACTINIU (‹ fr., germ. {i}; {s} proto- + actiniu) s. n. Element radioactiv (Pa; nr. at. 91). Are mai multi izotopi dintre care cel mai important este cel cu m. at. 231,04. Face parte din grupa actiniodelor, alb-cenusiu, stralucitor, produs de dezintegrare a uraniului. Emite radiatii α si are o perioada de injumatatire de 32.500 ani.

CEDRU (‹ fr., lat.) s. m. Numele mai multor specii de arbori din familia pinaceelor, raspinditi in Maroc (Cedrus atlantica), Cipru (Cedrus brevifolia), Asia Mica (Cedrus libani) si Asia Centrala (Cedrus deodara). Are ramuri orizontale, in planuri suprapuse. Atinge 40 m inaltime si traieste c. 1.000 de ani. ♦ Lemnul acestui arbore, brun-galbui, rezistent, uleios, cu miros puternic, este folosit in constructii navale, la fabricarea mobilelor, in sculptura.

ORVIETO, oras in Italia centrala (Umbria), pe Tibru; 21,3 mii loc. (1991). Vinuri celebre. Artizanat (ceramica). Monumente: Domul, construit in anii 1290-1319 in stil romanic, a suferit unele transformari gotice in sec. 14 (datorate arhitectului Lorenzo Maitani) si sec. 17; conserva fresce realizate de Fra Angelico, Gentile da Fabriano si Luca Signorelli; Palatul papilor (sec. 13-14, azi muzeu); bisericile San Andrea (sec. 11-12, restaurata de mai multe ori), in stil romanico-gotic (conserva un paviment cu mozaic), San Domenico (1233-1239), San Francesco (sec. 13); abatia San Severo e Martirio (sec. 11-12); necropola etrusca. Muzee. Turism. Centru al civilizatiei etrusce (sec. 7-3 i. Hr.), a cunoscut stapanirile romane, ostrogota, bizantina si longobarda. Statut de oras din 1354.

CHIAR¹ an title="adverb">adv.an> 1. Tocmai, intocmai, exact. Acum hora era chiar in sosea (REBREanU). ♦ Insusi, singur, nu altcineva sau altceva. Copilul cu bobocii era chiar copilul lui (EMINESCU). 2. Pana si, inca si. Chiar prin somn... isi urmarea gandul hotarat (C. PETRESCU). ♦ (Precedat de „ba”) Ba inca, ce e mai an style='color:white;background:green'>multan>. ♦ (Precedat de „nici”) Nici macar. ♦ (Urmat de propozitie concesiva introdusa prin „daca” sau „de”) Si daca. In casa unui prietin eu am sa ma asez chiar daca nu ma pofteste nimeni (SADOVEanU). 3. Inca (de pe vremea aceea). Chiar de-acum un an. 4. In realitate, de fapt, intr-adevar. Nu ca zic eu, dar chiar vine (CREanGA). – an title="limba latina">Lat.an> clarus.

RADAR (‹ fr., germ.; engl. ra[dio] d[etecting] a[nd] r[anging], „detectare si localizare prin radio”). s. n. Sistem de radiolocatie in care, cu ajutorul unul tub catodic si al unei aparaturi anexe, se determina directia si distanta la care se afla diverse obiecte indepartate (avioane, obstacole etc.); se bazeaza pe emiterea unor unde radio si receptionarea acestora dupa reflectarea lor de catre obiectul urmarit. Sin. radiolocator. Isi are originea in opera experimentala a lui H. Hertz la sfarsitul anilor 1880. Primul r. a fost realizat in 1904 de germanul C. Hulsmeyer. In 1934, francezul Pierre David a experimentat cu succes un sistem de detectare electromagnetica a avioanelor. A fost dezvoltat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial; azi r. este folosit mult mai simplu, in identificarea si monitorizarea satelitilor artificiali pe orbitele pamantene, ca ajutor de navigatie pentru avioane si vasele maritime si pentru controlul traficului aerian in jurul marilor aeroporturi; de asemenea, r. este folosit de politia rutiera pentru a stabili viteza vehiculelor auto.

SOFRONIE DE LA CIOARA (sec. 18, n. Cioara, azi Salistea, jud. Alba), militant pentru ortodoxie in Transivania. Preot in satul natal. Ramas vaduv, s-a calugarit, probabil la manastirea Cozia (Tara Romaneasca), dupa care s-a reintors la Cioara, unde a intemeiat un schit in hotarul satului, in care invatau copiii din satele invecinate. Intre anii 1759 si 1761 il aflam in fruntea unei miscari populare de aparare a credintei ortodoxe, care s-a extins in tot Ardealul, pana in Maramures. La 14-18 febr. 1761 a convocat un mare „sinod” de preoti si mireni la Alba Iulia, in cadrul caruia s-au formulat mai multe revendicari cu caracter religios, social si national, inaintand un memoriu in acest sens Curtii imperiale din Viena. Dupa o intalnire cu generalul Nikolaus Adolf de Buccow, trimisul imparatesei Maria Tereza si comandant al fortelor militare din Transilvania, s-a refugiat in Tara Romaneasca, unde a ajuns egumen la schitul Robaia (dependent de manastirea Arges). In 1955 Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat (praznuit la 21 oct.).

MIE, mii, num. card., s. f. I. Numarul care in numaratoare are locul intre 999 si 1001. 1. (Cu valoare adjectivala) O mie de ani. ◊ (La pl.; adesea prin exagerare, indica un numar foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivala) Unde merge mia, mearga si suta. ◊ Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = in numar foarte mare, cu duiumul. ◊ Expr. Mii si sute sau mii si mii = extrem de multi. A avea o mie si o suta pe cap = a avea foarte multa treaba sau griji, nevoi etc. 3. (Intra in componenta numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. S. f. Numarul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnota a carei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – Lat. milia (pl. lui mille).

BAPTISM (‹ fr.; {s} baptisma „botez”) s. n. 1. Miscare fundata de pastorul John Smith la inceputul sec. 17, in Anglia, ca protest impotriva bisericii anglicane oficiale; de aici, s-a raspindit in Olanda. In sec. 18, multi baptisti au emigrat in America de Nord. La inceputul sec. 19 emisari din America au venit in Europa intemeind comunitati baptiste in Germania, Elvetia, Rusia, Ungaria si alte tari, intre care si Romania. Din crestinism, refuza traditia, admitind numai Scriptura. 2. Doctrina protestanta care pune un accent deosebit pe actul botezului oficiat la majoratul religios (16 ani), comportind imersiunea.

ALIANTA, aliante, s. f. 1. Legatura (temporara) intre doua sau mai multe grupuri in vederea realizarii unui scop comun; legatura stabilita intre doua sau mai multe state, pe baza unui tratat. ◊ Alianta dintre clasa muncitoare si taranimea muncitoare = legatura stransa, tovarasie, colaborare intre clasa muncitoare si taranimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, in vederea luptei comune pentru desfiintarea exploatarii omului de catre om, pentru construirea socialismului si desfiintarea claselor. 2. (In expr.) Ruda prin alianta = persoana devenita, prin contractarea unei casatorii, ruda cu rudele sotiei sau ale sotului. [Pr.: -li-an-] – Fr. alliance.

amar, -a adj. (lat. amarus, it. amaro, pv. amar, fr. amer). De un gust aspru si neplacut (ca chinina ori pelinu), in opoz. cu dulce: migdale amare. Fig. Trist, plin de suferinta: viata amara, zile amare. Care arata adinca tristeta: lacrimi amare. Agonisit cu multa suferinta: o pine [!] amara. S. n., pl. uri. Chin, necaz, suferinta: cine n' a gustat amaru nu stie ce-i zaharu (Prov.). A-ti minca amaru cu cineva (sau undeva), a trai gustind cu cineva (sau undeva) zile bune sau rele. A-ti inghiti amaru, a suferi in tacere. A-ti varsa amaru, a-ti descarca necazu. Mare numar, mare cantitate: dupa atita amar de ani, atita amar de lume. O bautura alcoolica amara aperitiva originara din Olanda (si numita si biter). Cu amar, cu amaraciune: a plinge cu amar. Interj. Vai: vai si amar de voi, amar de viata ta!

multiME s. 1. v. ceata. 2. duium, gramada, potop, puhoi, puzderie, sumedenie, (inv. si pop.) mare, poiede, (inv. si reg.) intuneric, (reg.) posmol, talaba, (Transilv. si Mold.) sila, (inv.) multit, putere, (fig.) groaza, grozavenie, grozavie, (reg. fig.) polog. (O ~ de dusmani.) 3. colectivitate, masa, (pop.) obste, (peior.) gloata. (Din ~ s-a ridicat un glas.) 4. v. gloata. 5. v. gros. 6. numar. (Coplesit de ~ dusmanilor.) 7. gramada, (fig.) armata. (O ~ de amatori s-a prezentat.) 8. v. puzderie. 9. gramada, seama. (Si-a rezolvat o ~ de probleme.) 10. multitudine, pluralitate, (rar) pluritate. (~ problemelor abordate.) 11. gramada, (fig.) car. (I-a adus o ~ de vesti.) 12. gramada, sir, (fam.) card. (A trecut o ~ de ani de cand nu ne-am vazut.) 13. (MAT.) domeniu.

SÃO TOME [sãu tume] 1. Ins., apartinand Statului São Tome si Principe, situata in Oc. Atlantic (G. Guineii), pe Ecuator, la c. 200 km de tarmul vestic al Africii; 836 km²; 49 km lungime; 30 km latime max. Tarmuri abrupte si slab fragmentate. Relief muntos de origine vulcanica, cu multe cratere (Pico de São Tome, 2.024 m, Pinheiro, 1.575 m s.a.). Descoperita de navigatorii portughezi Pedro Escobar si João Gomes de Santarem in 1470 si declarata provincie de peste mari a Portugaliei in 1522. 2. Cap. R.D. São Tome si Principe, situata la NE ins. São Tome, port la G. Guineii; 51,8 mii loc. (2001). Pr. centru politic, economic si comercial al tarii. Aeroport Ind. alim. Productie mestesugareasca. Exporta cacao, cafea, ulei de palmier, copra. Fundat in jurul anului 1500 de colonistii portughezi.

ALEXanDRIA (EL ISKanDARIYAH), oras in Egipt, port la Marea Mediterana, prin care trece 3/4 din exportul tarii (34 an title="milion">mil.an> t/an); 3,35 an title="milion">mil.an> an title="(dupa cifre) locuitori; (inaintea unei unitati frazeologice) locutiune">loc.an> (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Termocentrala. Santiere navale. an title="industrie; industrial">Ind.an> de rafinare a petrolului, de egrenare a bumbacului, an title="industrie; industrial">ind.an> cimentului, hirtiei, metalurgica. Montaj de automobile. Produse an title="alimentar">alim.an> Ingrasaminte chimice. Renumita statiune balneara maritima. Universitate (1942). Muzee. Intemeiat de Alexandru Macedon in 332-331 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>, orasul a devenit an title="capitala">cap.an> regatului Ptolemeilor (305-30 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>); important centru economic si cultural al lumii elenistice si romane. Aici a fost construit in an title="secolul, secolele">sec.an> 3 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an> Farul, una din cele sapte minuni ale lumii antice. Celebra biblioteca, continind an title="circa">c.an> 700.000 de volume (arsa in mai an style='color:white;background:green'>multan>e rinduri).

CAROL, numele mai multor regi ai Frantei. Mai importanti: 1. C. III cel Simplu (898-923). A cedat, in 911, sefului normand Rollon, partea de NV a Frantei (ducatul Normandiei) si a alipit Lorena; detronat in urma unei rascoale a marilor feudali. 2. C V cel Intelept (1364-1380). In timpul regentei sale (1365-1364) a avut loc rascoala oraseneasca condusa de Etienne Marcel si Jacqueria (1358) si s-a semnat armistitiul anglo-francez de la Bretigny (1360); incepind din 1369, armata franceza, sub conducerea lui Du Guesclin, a recucerit de la englezi aproape intregul teritoriu ocupat. 3. C. VII (1422-1461). A infaptuit o serie de reforme (constituirea armatei permanente, organizarea finantelor) si a incheiat victorios, cu sprijinul Ioanei d’Arc, Razboiul de 100 de ani. 4. C X (1824-1830), exponent al reactiunii feudale din timpul Restauratiei. Detronat de Revolutia din 1830.

VENUS, statiune balneoclimaterica estivala, situata pe tarmul de V al Marii Negre, la 3-20 m an title="altitudine">alt.an>, la 3 km N de municipiul Mangalia de care apartine din punct de vedere ad-tiv. Climat temperat maritim, cu veri calduroase si mai an style='color:white;background:green'>multan> senine (in medie 25-28 de zile insorite pe lunile de vara, cu durata de stralucire a soarelui de 10-12 ore pe zi) si ierni blande (in ian. an title="temperatura">temp.an> medie de 0ºC). Statiunea este recomandata atat pentru persoanele sanatoase care pot beneficia de cura heliomarina in timpul vacantelor de vara, cat si pentru tratamentul unor afectiuni reumatismale, posttraumatice, a unor stari de anemie secundara, de debilitate, decalcifieri, rahitism, a unor boli dermatologice, endocrine, ginecologice s.a. Plaja naturala, extinsa pe 1,5 km lungime (intre statiunile Venus si Saturn) si 200 m latime, are un nisip fin si pe alocuri apar izvoare cu ape minerale sulfuroase, hipotermale, captate si folosite la dusuri. Statiunea an title="vezi">V.an> a intrat in nomenclatorul statiunilor balneare in anul 1972. Pavilion amenajat pentru ungeri cu namol sapropelic si pentru bai sulfuroase.