APOCALIPS n. Una dintre cartile Noului Testament, continand prorociri despre sfarsitul lumii si judecata de apoi. /<gr., lat. apocalypsis, fr. apocalypse

ESCATOLOGIE s.f. Doctrina mistica-religioasa despre destinele finale ale omenirii, despre sfarsitul lumii si judecata de apoi. [Gen. -iei, var. eschatologie, eshatologie s.f. / < fr. eschatologie, cf. gr. eschatos – ultim, logos – cuvant].

sfarsenie, sfarsenii, s.f. (inv.) 1. sfarsit. 2. moarte. 3. judecata de apoi. 4. scop, tel. 5. capat, hotar. 6. (reg.) sfarseala, stare de lesin.

apoi adv. (lat. ad, la, si post, pe urma, dupa. V. poi). Pe urma, dupa aceia: a venit, si apoi s' a dus. Din apoi, de dinapoi, posterior: partea din apoi, partea din apoia casei. V. ainte). De apoi, ultim: ziua, vremea, judecata de apoi. In cea de apoi (Let.), in cele din urma, in sfirsit. S' apoi (din si apoi), si daca, chear asa sa fie, nu-mi pasa, si ce e cu asta? De ex.: Te va prinde! S' apoi! Apoi de! Apoi da! loc. care arata incurcatura sau ironia: Te-am prins, hotule! Apoi da! Iarta-ma si dumneata! D' apoi cum (din da, dar apoi cum), dar cum, poi dar, poi cum alt-fel? De ex.: Te duci si tu? D' apoi cum?! (adica: „se' ntelege ca ma duc!”). D' apoi cum nu?! dar cum nu, poi cum alt-fel (ironic ori serios): L-ai prins? D' apoi cum nu?! (adica: se' ntelege!„). Mai apoi, mai pe urma. Adj. Cel din urma: multi vor fi intiii si apoii intiii (Cor.).

JUDECATA, judecati, s. f. 1. Facultatea (1) de a gandi logic; ratiune, inteligenta, gandire. ◊ Loc. adj. si adv. Cu judecata = cu bun-simt, cu tact; serios, temeinic. ♦ Parere, idee, socoteala. 2. Forma logica fundamentala exprimata printr-o propozitie in care se afirma sau se neaga ceva. 3. Actiunea de a judeca (4); dezbatere judiciara; proces, judet (I, 3); solutie data intr-un litigiu. ◊ Loc. vb. A face judecata = a judeca. ◊ Expr. A da (sau a trage, a chema, a trimite etc. in ori la) judecata = a intenta cuiva un proces, a chema in fata justitiei. (In unele religii) judecata de apoi = judecata divina la care Dumnezeu va chema pe toti oamenii, la sfarsitul lumii, pentru a le hotari soarta (fericirea sau osanda vesnica). – Lat. judicata (pl. lui judicatum).

judecata ~ati f. 1) Facultate a omului de a gandi logic si de a intelege sensul si legatura fenomenelor; intelect, minte; ratiune. ◊ Cu ~ a) cu bun-simt; cu chibzuiala; b) temeinic. 2) Forma fundamentala a gandirii, exprimata printr-o propozitie in care se afirma sau se neaga ceva. 3) Gand exteriorizat in care se afirma sau se neaga ceva; rationament. 4) Punct de vedere (asupra unui lucru sau asupra unei persoane); opinie, parere, considerent; cuvant. 5) jur. Intrunire a unei instante judecatoresti pentru solutionarea unor chestiuni de natura penala sau civila; actiune judiciara; proces. ◊ A da (sau a chema, a trimite) in ~ (pe cineva) a intenta un proces cuiva; a deferi judecatii (pe cineva), ~ata de apoi judecata divina care se crede ca va avea loc la sfarsitul lumii. /<lat. judicata

JUDET, (I, 1, 2) judeti, s. m., (I, 3, 4, II) judete, s. n. I. 1. S. m. (In vechea organizare a Tarii Romanesti) Denumire data carmuitorului unui oras; primar. 2. S. m. (Invechit si regional) Judecator (1). 3. S. n. Judecata (3). 4. S. n. (Inv.; in religia crestina) judecata de apoi. II. S. n. 1. (In vechea organizare a Tarii Romanesti) Impartire administrativ-teritoriala, corespunzatoare tinutului in Moldova. 2. Unitate administrativ-teritoriala, in Romania, in componenta careia intra mai multe orase si comune. – Lat. judicium.

ARMAGEDON (in „Noul Testament”), cimp de lupta unde, in ziua judecatii de apoi, ar urma sa se dispute batalia apocaliptica intre fortele binelui si ale raului.

AUTUN [oto], oras in E Frantei (Burgundia); 20,6 mii loc. (1982). Ind. constr. de masini, piel si textila. Piata pentru animale. Monumente galo-romane si medievale (catedrala Saint-Lazare, in stil romanic burgund, celebra prin portalul cu scena „judecatii de apoi”, sec. 11).

CAPELA SIXTINA, capela a Vaticanului, construita la Roma (1473), in timpul papei Sixtus IV, decorata cu celebre fresce de Signorelli, Botticelli, Ghirlandaio, Perugino, Pinturicchio si, mai ales, cu cele ale lui Michelangelo („Creatia lumii”, „Potopul”, „judecata de apoi”).

DIEM IRAE (lat.) ziua maniei (a judecatii de apoi) – Primele cuvinte ale unui cantec religios medieval, facand parte din liturghia mortilor la catolici; p. ext. ziua rafuielilor.

ANA (ANNA), mare preot iudeu. Potrivit „Evangheliei”, Iisus Hristos a fost trimis la judecata, intii in fata lui, apoi in fata ginerelui sau Caiafa, care ii luase locul. De aici expresia: „A purta pe cineva de la Ana la Caiafa”.