INSONORIZARE s.f. Actiunea de a insonoriza; izolare fonica; insonorizatie; reducere a intensitatii zgomotelor, amutire. [< insonoriza].

INSONORITATE s. f. (tehn.) 1. lipsa de sonoritate, de conductibilitate fonica. 2. izolare fonica. (< fr. insonorite)

INSONORITATE s. f. (Tehn.) 1. Lipsa de sonoritate. 2. izolare fonica. – Din fr. insonorite.

INSONORIZA, insonorizez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A izola fonic; a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un spatiu inchis. – Din fr. insonoriser.

FONOizolaNT, -A, fonoizolanti, -te, adj. Care izoleaza fonic. [Pr.: -no-i-] – Fon[ic] + izolant.

FONOIZOLARE, fonoizolari, s. f. izolare fonica. [Pr.: -no-i-] – Fon[ic] + izolare.

FONOCONFORT s.n. Ansamblu de conditii care fac o locuinta comoda, placuta din punctul de vedere al izolarii fonice. [Cf. engl. phonoconfort].

SURDOBAROCAMERA s.f. Barocamera cu izolatie fonica perfecta. [< surdo- + barocamera].

FONOCONFORT s. n. ansamblu de conditii care fac o locuinta comoda, placuta din punctul de vedere al izolarii fonice. (< engl. phonoconfort)

INSONORIZA vb. tr. a izola fonic, a reduce intensitatea zgomotelor dintr-un anumit spatiu. (< fr. insonoriser)

IZOLANT, -A I. adj., s. m. (material) cu ajutorul caruia se poate realiza o izolare electrica, fonica, termica, hidrofuga etc. II. adj. limba ~a = limba lipsita de structura morfologica, in care raporturile gramaticale se exprima prin topica, prin intonatie si prin numeroase cuvinte auxiliare. (< fr. isolant)

STABILIT s.n. Material in forma de placi confectionate prin presare, care se foloseste pentru izolari termice si fonice sau pentru construirea de pereti despartitori. [Nume comercial].