Rezultate din textul definițiilor
PARIETAL, -A, parietali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care se refera la peretele unei cavitati a organismului, care apartine acestui perete. Pleura parietala ◊ Os parietal (si substantivat, n.) = fiecare dintre oasele pereche, simetrice, care formeaza partea de mijloc a boltii cutiei craniene. 2. Adj. (Rar) Care tine de perete, care se executa pe pereti; mural. 3. S. f. (La pl.) Ordin de plante erbacee si lemnoase cu invelis floral dublu si cu ovulele dispuse pe peretii ovarului; (si la sg.) planta din acest ordin. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. parietal.
GIMNANT, -A adj. (Despre flori) Fara invelis floral. [Cf. gr. gymnos – fara invelis, anthos – floare].
ACLAMIDEU, -EE adj. (despre flori) lipsit de invelis floral. (< fr. achlamyde)
PALEE2 s. f. invelis floral la graminee, din doua frunzisoare la baza spicului. (< it., fr. palea)
PERIANT s. n. invelis floral protector format din frunzulite modificate, libere ori concrescute, simplu (perigon) sau dublu (caliciu si corola), care inconjura androceul si gineceul. (< fr. perianthe, lat. perianthum)
PERIGON s. n. invelis floral simplu, nediferentiat in calciu si corola. (< fr. perigone, lat. perigonium)
ROGOZ (‹ sl.) s. m. Planta erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina in trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fara invelis floral, grupate in spice. Exista c. 2.000 de specii, raspandite mai ales in locuri umede, in reg. temperate si in cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.
COROLA, corole, s. f. Totalitatea petalelor, de obicei frumos colorate, ale unei flori, constituind invelisul floral intern la majoritatea angiospermelor. – Din fr. corolle.
PALEE2, palee, s. f. invelis floral al plantelor graminee, alcatuit din doua frunzisoare care se afla pe axa spiculetului, la baza fiecarei flori. – Din lat. palea, germ. Pale.
PERIANT, periante, s. n. invelisul floral al plantelor (diferentiat in caliciu si corola). [Pr.: -ri-ant] – Din fr. perianthe.
PERIGON, perigoane, s. n. invelis floral simplu, nediferentiat in caliciu si corola. – Din fr. perigone, lat. perigonium.
SOROZA, soroze, s. f. Tip de fruct compus, la care invelisurile florale devin carnoase. – Din fr. sorose.
PALEE ~ f. Fiecare dintre cele doua frunzulite care formeaza invelisul floral al gramineelor. /cf. germ. Pale
PERIANT ~e n. bot. invelis floral alcatuit din caliciu si corola; potir. [Sil. -ri-ant] /<fr. perianthe, germ. Perianth
POTIR ~e n. 1) Pahar de metal pretios, cu picior, largit in partea superioara. 2) Continutul acestui pahar. 3) bis. Cupa de aur sau de argint, folosita pentru pastrarea cuminecaturii. 4) bot. invelis floral alcatuit din caliciu si corola; periant. /<sl. potiri
PERIGON s.n. invelis floral simplu, nediferentiat in caliciu si corola. [Var. perigoniu s.n. / cf. fr. perigone].
PALEE2 s.f. (Bot.) invelis floral format din doua frunzisoare situate la baza spicului gramineelor. [Pron. -le-e. / < germ. Palea].
PERIANT s.n. (Bot.) Totalitatea invelisurilor florale care inconjura androceul si pistilul florii. [Pron. -ri-ant. / < fr. perianthe, cf. gr. peri – imprejur, anthos – floare].
DICLAMIDEU, -EE adj. diferentiat in doua invelisuri florale (caliciu si corola). (< fr. dichlamyde)
RAHITISM s. n. 1. boala (la copii) prin deformatii ale oaselor, ca urmare a lipsei sarurilor de calciu in organism. 2. dezvoltare incompleta a unei plante; hipertrofie a invelisurilor florale. (< fr. rachitisme)
SUPER2 adj. (bot.; despre ovar) situat deasupra invelisurilor florale. (< fr. supere)