PROMULGA vb. I. tr. A publica in organul oficial al statului, cu formele legale cerute, o lege, un decret etc., care intra in vigoare din acel moment. [P.i. promulg. / < lat. promulgare, cf. fr. promulguer].

INSTRUMENT ~e n. 1) Obiect actionat manual, folosit la indeplinirea unor operatii de munca; scula; unealta. ~ de taiat. 2) Aparat cu care se produc sunete muzicale. ~ de percutie. 3): ~ de ratificare document prin care partile contractante confirma, facand sa intre in vigoare, un acord incheiat mai inainte. 4): ~ gramatical parte de vorbire nesemnificativa care exprima raporturi intre cuvinte sau propozitii. 5) Persoana sau lucru folosit pentru atingerea unui scop. /<fr. instrument, lat. instrumentum

A RATIFICA ratific tranz. (tratate, con-ventii, legi etc.) A confirma fara modificari (facand sa intre in vigoare). /<lat., it. ratifi-care, fr. ratifier

CALIMAH, Codul ~, cod civil al Moldovei. intrat in vigoare in 1817, in timpul domniei lui Scarlat Callimachi. Elaborat in limba neogreaca si tradus in limba romana in 1833. Bazat pe obiceiul pamintului si pe dreptul bizantin.

COMUNITATILE EUROPENE, sistem de organizatii internationale guvernamentale, cu sediul la Bruselles, creat prin Tratatul de la Bruxelles din 1965, intrat in vigoare in 1967, in scopul coordonarii activitatii a trei entitati: Comunitatea Economica Europeana (C.E.E.), Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O.) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM). Tote cele trei comunitati au aceiasi membri si aceleasi organe principale. Membri fondatori: Belgia, Franta, R.F.G., Italia, Luxenburg si Olanda. Alti membri: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin in 1986), Spania si Portugalia (din 1986). Principalele organe sint Comisia Comunitatilor Europene, Consiliul European (format din sefi de state si de guvern), Consiliul Ministerial, Parlamentul (Vest-) European (Adunarea Europeana), Curtea de Justitie si Curtea de Control Financiar. Alte organe comune: Banca Europeana de Investitii, Comitetul Economic si Social, Fondul European de Cooperare Monetara s.a. In 1971, Consiliul Ministerial a adoptat un program privind realizarea unei uniuni economice si monetare, in vederea deplasarii treptate a centrelor de decizie economica de pe plan national pe plan comunitar si a crearii unui sistem monetar de flotare concertata.

FONDUL NATIUNILOR UNITE PENTRU COPII (U.N.I.C.E.F.; in engl.: United Nations Chldren’S Fund). Creat la 11 dec. 1946, cu sediul la New York (S.U.A.), cu scopul de ajuta copiii din tarile devastate de razboi cu alimente, medicamente si imbracaminte. Prin Rezolutia Adunarii Generale din 6 oct. 1953 programul O.N.U. de ajutoare a copiilor a capatat un caracter permanent. La 2 sept. 1990 a intrat in vigoare conventia asupra dreptului copilului, iar la 29 sept. acelasi an U.N.I.C.E.F. a convocat la New York un summit mondial cu participarea a 71 de sefi de stat sau de guvern, care adopta un plan de actiune in sprijinul copiilor. U.N.I.C.E.F. este un organism specializat in sistemul O.N.U., cu statut semiautonom. Pentru activitatea sa a fost distins in 1965 cu Premiul Nobel pentru Pace.

LEGALITATE f. 1) Caracter legal; conform cu legile. 2) Respectare cu strictete a legilor. ◊ A intra in ~ a se supune legilor in vigoare. A fi in ~ a se afla sub ocrotirea legilor. 3) Organizare a unui stat pe baza de legi. 4) Ansamblu de legi al unei tari. [G.-D. legalitatii] /<fr. legalite

NERV ~i m. 1) Formatie anatomica, cu aspect fibros, albicioasa, care se ramifica de la sistemul nervos central spre diversele organe interne si exteme. ~ul optic. 2) la pl. Sistem nervos; constitutii nervoase. ◊ Boala de ~i stare de nervozitate extrema. 3) la pl. Stare de enervare, iritare; nervozitate; surescitare. ◊ A avea ~i a fi enervat. A-si calma ~ii a-si potoli surescitarea. Razboiul ~ilor stare de tensiune extrema intre adversari. 4) la sing. fig. Putere vitala; vigoare; vitalitate. ◊ A avea ~ a fi plin de viata; energic; dinamic. 5) Ligament sau fibra musculara. 6) la sing. Parte esentiala, de baza. /<lat. nervus, it. nervo

LEGALITATE s. f. 1. caracter legal; principiu potrivit caruia orice persoana fizica sau juridica este obligata sa respecte legea; legalism (2). ♦ a fi (sau a intra) in ~ = a se conforma legilor in vigoare. 2. ordine legala care asigura viata si activitatea unui stat etc. (< fr. legalite)

LEGALITATE, legalitati, s. f. Caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu potrivit caruia toate organizatiile de stat sau obstesti si cetatenii sunt obligati sa respecte, in activitatea lor, legea. ◊ Expr. A intra in legalitate = a se conforma legilor in vigoare. A fi in legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea si cu respectarea legilor in vigoare. ♦ Organizarea unui stat pe baza de legi; ansamblul legilor unei tari. – Din fr. legalite.

AMORTI, amortesc, vb. IV. intranz. (Despre fiinte, despre corpul sau despre o parte a corpului lor) A pierde temporar capacitatea de a reactiona la e*******a din afara, a deveni insensibil. ♦ (Despre unele animale) A intra in perioada de hibernare. ♦ Fig. A-si pierde vigoarea, a slabi in intensitate. – Lat. *ammortire (= admortire).

TINERETE, tinereti, s. f. 1. Perioada din viata omului intre copilarie si maturitate. ♦ Perioada de inceput a existentei unui animal sau a unui copac. 2. Stare a omului tanar (caracterizata prin vigoare, prospetime, avant). 3. Oameni tineri; tineret. – Tanar + suf. -ete.

BALAMA, balamale, s. f. Mic dispozitiv metalic, compus din doua piese articulate intre ele pe un ax, una putand fi prinsa de un cadran fix, iar cealalta de o piesa mobila, careia ii permite o miscare de inchidere si de deschidere; tatana. ♦ Fig. (Fam., la pl.) Incheieturi, articulatii ale corpului. ◊ Expr. A-i (sau a i se) slabi sau a i se m**a cuiva sau a nu-l (mai) ajuta (sau tine) pe cineva balamalele = a pierde vigoarea (din cauza batranetii, a oboselii, a fricii). A scoate (pe cineva) din balamale = a enerva. A (sau a-si) iesi (sau a-si sari) din balamale = a-si iesi din fire. A-i tremura (cuiva) balamalele = a se teme. – Tc. baglama.