CHEILOPLASTIE, cheiloplastii, s. f. (Med.) Reconstituire a buzei prin interventie chirurgicala. [Pr.: che-i-] – Din fr. cheiloplastie.

INTERVENTIE, interventii, s. f. 1. Faptul de a interveni intr-o actiune, intr-un proces, intr-o discutie etc. ♦ Invazie armata sau amestec al unui stat in treburile interne ale altui stat sau ale altui popor. ♦ (Med.; si in sintagma interventie chirurgicala) Operatie. 2. Actiune, efort, demers facut spre a obtine ceva, mai ales o favoare. – Din fr. intervention, lat. interventio.

OPERAT², -A, operati, -te s. m. si f., adj. (Persoana) care a suferit o interventie chirurgicala. – V. opera.

OPERATIE, operatii, s. f. 1. Activitate efectuata de unul sau de mai multi oameni cu o anumita calificare in vederea atingerii unui anumit scop; actiune efectuata de un aparat, de o masina etc. in cadrul unei munci specifice; p. gener. actiune, lucrare. 2. Actiune terapeutica chirurgicala, efectuata asupra unui organ sau a unui tesut bolnav; interventie chirurgicala. 3. Actiune militara de mare amploare, in vederea realizarii unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 4. Efectuare a unei tranzactii financiare sau comerciale; inscriere intr-un registru a unei tranzactii efectuate. 5. (Mat.) Procedeu prin care se obtin unul sau mai multe elemente ale unei multimi. ♦ Regula dupa care se face un calcul sau se aplica o constructie matematica; executare a unui calcul. [Var.: operatiune s. f.] – Din lat. operatio, -onis, fr. operation, germ. Operation.

NEOPLASM, neoplasme, s. n. Forma de cancer caracterizata prin invazia tesuturilor invecinate, recidiva dupa o interventie chirurgicala; p. gener. cancer. [Pr.: ne-o-] – Din fr. neoplasme.

NEUROCHIRURGIE s. f. Ramura a chirurgiei avand ca obiect bolile sistemului nervos care necesita o interventie chirurgicala. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurochirurgie.

TRANSPLANT, transplanturi, s. n. (Med.) 1. Organ, parte dintr-un organ, tesut etc. care este transplantat printr-o interventie chirurgicala. 2. Transplantare. – Din fr. transplant.

TRANSPLANTA, transplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din pamant o planta (adulta) si a o planta definitiv in alt loc; a rasadi. ♦ A aduce si a face sa se aclimatizeze o planta sau un animal in alta regiune decat aceea unde traieste de obicei. ♦ Fig. A adapta, a impamanteni o institutie, un obicei etc. 2. A inlocui printr-o interventie chirurgicala un tesut sau un organ bolnav cu alt tesut sau organ sanatos de acelasi fel. – Din fr. transplanter, lat. transplantare.

SECHELA, sechele, s. f. (Mai ales la pl.) Urma, consecinta, tulburare functionala sau organica durabila rezultata dupa o boala, dupa o interventie chirurgicala etc. – Din fr. sequelle.

CUSATURA, cusaturi, s. f. 1. Cusut. ♦ Faptul de a coase intre ele marginile unei plagi, dupa o interventie chirurgicala. 2. Locul unde se imbina, prin cusut, doua bucati de stofa, de panza etc.; ata cu care s-a cusut. ♦ Linie de asamblare, prin nituire sau prin sudare, a doua placi sau piese metalice. ♦ Loc unde s-a efectuat o cusatura (1), dupa o interventie chirurgicala. 3. Felul cum este cusut ceva, modelul, punctul cu care se coase; p. ext. ornamentele cusute pe o panza, pe o stofa etc. 4. Lucru la care coase cineva. [Var.: (reg.) cusutura s. f.] – Cusut + suf. -ura.

CUTIT s. v. interventie chirurgicala, ope-ratie.

INTERVENTIE s. 1. v. imixtiune. 2. v. demers. 3. cuvant. (Interventia sa la discutii a fost oportuna.) 4. (MED.) interventie chirurgicala v. operatie.

OPERATIE s. 1. actiune. (Operatie de stingere a focului.) 2. v. tranzactie. 3. (MED.) interventie chirurgicala, (fig.) cutit. (A ajuns la operatie.) 4. (MAT.) (rar) regula, (inv.) spetie. (Cele patru operatii.) 5. (MAT.) calcul, socoteala. (Printr-o operatie ingenioasa a rezolvat problema.)

ABSCIZIUNE f. med. Inlaturare prin interventie chirurgicala a unei parti sau a unui organ al corpului. /<fr. abscission

CEZARIAN ~ana (~eni, ~ene) 1) rar Care tine de epoca de guvernare a imparatilor romani. 2): Operatie ~ana interventie chirurgicala in regiunea abdominala pentru a extrage fatul din uter in caz de nastere grea; cezarotomie. [Sil. -ri-an] /<fr. cesarien

CUSATURA ~i f. 1) v. A COASE. 2) Linia unde sunt unite prin cusut doua bucati de panza. 3) Ornament brodat pe o panza. 4) Model dupa care se coase. 5) med. Loc cusut dupa o interventie chirurgicala. 6) Loc unde au fost unite prin sudare sau prin alte metode elementele metalice ale unui obiect. [G.-D. cusaturii] /a coase + suf. ~atura

A DECORTICA ~chez tranz. 1) (se-minte) A curata de coaja (in vederea consumului sau prelucrarii ulterioare); a raslui. 2) (arbori) A curata de coaja (in scopul nimicirii insectelor vatamatoare). 3) med. (creier, rinichi) A dezveli de invelisul cortical prin interventie chirurgicala. /<fr. decortiquier, lat. decorticare

A EXCIZA ~ez tranz. 1) (tumori, organe sau parti ale unor organe bolnave) A inlatura printr-o interventie chirurgicala; a scoate printr-o excizie; a extirpa. 2) (obiecte din lemn sau din alt material) A lasa vid in interior, scotand o parte din materiale; a evida; a scobi. /<fr. exciser

A EXTIRPA extirp tranz. 1) (plante daunatoare) A smulge din radacini. 2) (tumori, parti ale unor organe bolnave) A inlatura printr-o interventie chirurgicala; a exciza. 3) A distruge complet; a extermina; a starpi. /<fr. extirper, lat. extirpare

CEZARIAN, -A adj. 1. (Rar) Referitor la imparatii romani sau la vremea acestora. 2. Operatie cezariana (si s.f. ) = interventie chirurgicala prin care este scos copilul din pantecele mamei atunci cand nasterea normala este imposibila; cezarotomie. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. cesarien].

CHEILOPLASTIE s.f. (Med.) Refacere a buzei printr-o interventie chirurgicala plastica. [< fr. cheiloplastie, cf. gr. cheilos – buza, plassein – a forma].

ARTROPLASTIE s. f. interventie chirurgicala pentru redarea miscarilor unei articulatii anchilozate. (< fr. arthroplastie)

ATRIOSEPTOPEXIE s. f. interventie chirurgicala de corijare a unui defect septal interatrial. (< fr. atrioseptopexie)

CAPSULOPLASTIE s. f. interventie chirurgicala de eliberat o capsula articulara. (< fr. capsuloplastie)

CAMP s. n. 1. spatiu delimitat in care este cuprinsa imaginea de pe o pelicula cinematografica. ♦ ~ vizual = portiune din spatiu care poate fi cuprinsa cu privirea. 2. ~ operator = portiune de piele special pregatita pentru o interventie chirurgicala. ♦ fasie de panza care delimiteaza plaga operatorie. 3. portiune din spatiu in care fiecarui punct i se asociaza o marime fizica bine determinata. ♦ (inform.) subimpartire din punct de vedere logic a unei cartele continand, fiecare, o informatie reprezentata codificat. 4. multime de valori ale uneia sau mai multor marimi variabile. ♦ ~ lexical = ansamblu de cuvinte din aceeasi sfera semantica, care exprima notiuni asemanatoare sau asociabile. 5. (arte) fond in limitele caruia poate fi reprezentata o imagine, un motiv ornamental etc. (dupa fr. champ, lat. campus)

ECLOZIUNE s. f. 1. iesire a puilor sau a larvelor din ou. 2. (fig.) iesire la iveala, inflorire; manifestare. 3. interventie chirurgicala prin care este scoasa din functiune o portiune dintr-un organ, fara a fi extirpata. (< fr. eclosion)

EMONDAJ s. n. 1. emondare. 2. interventie chirurgicala pentru inlaturarea exostozelor si osteofitelor epifizelor. (< fr. emondage)

GINGIVOPLASTIE s. f. interventie chirurgicala asupra gingiei. (< fr. gingivoplastie)

NEFROSTOMIE s. f. interventie chirurgicala care stabileste devierea spre exterior a urinei din cavitatile renale. (< fr. nephrostomie)

OPERATIE s. f. 1. activitate indreptata catre atingerea unui anumit scop; lucrare, actiune. 2. interventie chirurgicala. 3. ansamblul actiunilor de lupta si a manevrelor executate de fortele terestre, navale sau aeriene intr-o regiune determinata. 4. efectuarea unor tranzactii financiare sau comerciale. 5. (mat.) procedeu prin care se ataseaza oricarei perechi de elemente dintr-o multime un element unic din aceeasi multime. ◊ efectuare a unui anumit calcul. (< fr. operation, lat. operatio, germ. Operation)

OSTEOSINTEZA s. f. interventie chirurgicala de fixare si reunire a fragmentelor osoase ale unei fracturi. (< fr. osteosynthese)

PEPTIC, -A adj. referitor la actiunea pepsinei; pepsic. ♦ ulcer ~ = ulcer al mucoasei gastrice sau jejunale, care survine dupa o interventie chirurgicala asupra stomacului. (< fr. peptique)

REOPERA vb. tr. a face din nou o interventie chirurgicala. (< fr. reoperer)

TIMPANOPLASTIE s. f. interventie chirurgicala pentru refacerea timpanului perforat. (< fr. tympanoplastie)

TRANSPLANTA vb. tr. 1. a scoate o planta dintr-un loc si a o planta in alt loc; a rasadi. ◊ (fig.) a adapta, a impamanteni o institutie, un obicei etc. 2. a inlocui printr-o interventie chirurgicala un tesut sau un organ bolnav cu altul sanator. 3. (fig.) a transfera, a transporta. (< fr., engl. transplanter, lat. transplantare)

TUNELIZARE s. f. interventie chirurgicala de creare a unui conduct artificial. (dupa fr. tunnellisation)

VALVULOTOMIE s. f. interventie chirurgicala pe inima, constand in sectionarea valvulelor. (< fr. valvulotomie)

CEZARIAN, -A, cezarieni, -e, adj. 1. (Rar) Privitor la cezarii romani, care apartine epocii cezarilor romani. 2. (In expr.) Operatie cezariana (si substantivat, f.) = interventie chirurgicala in regiunea abdominala (spre a scoate copilul din pantecele mamei, in cazuri de nastere dificila). [Pr.: -ri-an] – Fr. (1) cesarien, (2) [operation] cesarienne.

ADERENTA, aderente, s. f. 1. (Med.) Tesut fibros care se dezvolta in special in cavitatile seroase, in urma unei infectii sau interventii chirurgicale, unind organe care in mod normal sunt separate; brida. 2. (Tehn.) Forta care mentine alaturate doua corpuri aflate in contact. Aderenta dintre rotile unui vehicul si sosea. ♦ Fenomen de legatura intre beton si otel in constructiile de beton armat. 3. Aderare, solidarizare constienta la ceva. – Din fr. adherence.

AUTOPLASTIE, autoplastii, s. f. interventie chirurgicala prin care se reface o parte distrusa din tesutul corpului cu ajutorul unei grefe² luate din insusi corpul individului respectiv. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoplastie.

BRONHOTOMIE, bronhotomii, s. f. interventie chirurgicala care consta in taierea unei bronhii. – Din fr. bronchotomie.

C*********E, c*********i, s. f. (Med.) interventie chirurgicala pe inima. [Pr.: -di-o-] – Din fr. c*********e.

CEZARIANA, cezariene, s. f. (Si adjectival) interventie chirurgicala in regiunea abdominala, care consta in extragerea fatului viu prin deschiderea uterului, in cazuri de nastere dificila; cezarotomie. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. cesarienne.

CHIRURGIE s. f. Ramura a medicinei care trateaza bolile cu ajutorul operatiilor. ◊ Mica chirurgie = parte a chirurgiei consacrata interventiilor chirurgicale mai usoare, care nu impun spitalizare. Chirurgie genetica = transplant de gene. [Var.: (inv.) hirurgie s. f.] – Din fr. chirurgie, lat. chirurgia.

EMONDAJ, s. n. 1. Operatie de taiere a ramurilor de pe trunchiurile arborilor in perioada de crestere pentru a stimula dezvoltarea lor in inaltime; emondare, emondatie. 2. (Med.) interventie chirurgicala constand in inlaturarea exostozelor si osteofitelor epifizelor. – Din fr. emondage.

HEMOSTAZA, hemostaze, s. f. Oprire a unei hemoragii (prin procedee medicale sau chirurgicale), mai ales in timpul unei interventii chirurgicale. – Din fr. hemostase.

HIBERNOTERAPIE, hibernoterapii, s. f. Stare de hibernare realizata pe cale artificiala in scop terapeutic sau in unele interventii chirurgicale. – Din fr. hibernotherapie.

HISTEROTOMIE, histerotomii, s. f. interventie chirurgicala pentru deschiderea uterului, in vederea extragerii fatului in caz de nastere anormala. – Din fr. hysterotomie.

CLOROFORMIZA, cloroformizez, vb. I. Tranz. A anestezia, a adormi un bolnav cu ajutorul cloroformului inaintea unei interventii chirurgicale. – Cloroform + suf. -iza.

PUNCTIE, punctii, s. f. interventie chirurgicala care consta in inteparea (cu un ac sau cu un trocar a) tesuturilor care invelesc o cavitate naturala sau accidentala, pentru a extrage in intregime sau partial lichidul pe care acesta il contine, pentru a extrage un fragment de tesut, a introduce un medicament etc. – Din fr. ponction, lat. punctio.

PLASTIE, plastii, s. f. interventie chirurgicala prin care se inlocuieste o portiune de tesut cu un alt tesut (luat de obicei de la acelasi individ) in scopul corectarii unui defect anatomic. – Din fr. plastie.

PREMEDICATIE, premedicatii, s. f. (Med.) Administrare de medicamente inaintea unei interventii chirurgicale in vederea calmarii bolnavului, diminuarii secretiilor etc. – Din fr. premedication.

OPERA, operez, vb. I. 1. Tranz. A intreprinde o actiune, a realiza, a face, a infaptui, a efectua. ♦ Spec. (Mat.) A efectua un calcul. ♦ Intranz. A lucra cu..., a se folosi de..., a intrebuinta. 2. Tranz. A supune pe cineva unei interventii chirurgicale. 3. Tranz. A inregistra diverse date contabile in registre sau in acte de evidenta. 4. Intranz. A intreprinde o actiune militara in vederea realizarii unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 5. Tranz. (Arg.) A comite furturi, spargeri, crime etc. – Din fr. operer, lat., it. operare.

OSTEOSINTEZA, osteosinteze, s. f. interventie chirurgicala care consta in reunirea si imobilizarea fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unor placi sau fire metalice. [Pr.: -te-o-] – Din fr. osteosynthese.

LOCAL, -A, (1) localuri, s. n. (2) locali, -e, adj. 1. S. n. Cladire sau grup de incaperi de utilitate publica (ocupate de o intreprindere, de o institutie etc.). ♦ Sala special amenajata unde se serveste publicului mancare sau bautura; restaurant, birt, bodega. 2. Adj. Particular si caracteristic pentru un anumit loc; privitor la un loc determinat; dintr-un anumit loc. ◊ Autoritati locale = autoritati care exercita functii administrative pe un teritoriu restrans, delimitat, potrivit impartirii teritoriale a statului. Resurse locale = resurse ale unei intreprinderi provenind din posibilitati proprii sau de pe teritoriul restrans pe care se afla ea. Tratament local = tratament care se aplica direct pe locul bolnav. Anestezie locala = anestezie facuta numai la partea corpului care trebuie supusa unei interventii chirurgicale. 3. Adj. (Mat.) Referitor la un singur punct sau la un mic domeniu din plan sau din spatiu. – Din fr. local.

NARCOTIZATOR, narcotizatori, s. m. (Rar) Persoana care administreaza pacientului narcoticul inaintea interventiei chirurgicale. – Narcotiza + suf. -tor.

NARCOZA, narcoze, s. f. Stare caracterizata prin pierderea cunostintei, relaxare musculara, diminuarea sensibilitatii si a reflexelor, provocata artificial prin actiunea substantelor narcotice asupra centrilor nervosi, in special in interventiile chirurgicale. – Din fr. narcose, germ. Narkose.

RACLAJ, raclaje, s. n. interventie chirurgicala care consta in curatarea tesuturilor organice bolnave cu ajutorul c*******i. ♦ Spec. Curatarea stratului superficial al mucoasei uterine cu ajutorul c*******i, pentru a indeparta ovulul fecundat; c*******j. – Din fr. raclage.

ECLOZIUNE, ecloziuni, s. f. 1. Iesire a puiului din ou in urma incubatiei. 2. Fig. Iesire la iveala; inflorire. 3. (Med.; in forma ecluziune) interventie chirurgicala prin care o portiune dintr-un organ, fara a fi extirpata, este scoasa din circuitul fiziologic. [Pr.: -zi-u-. – Var.: ecluziune s. f.] – Din fr. eclosion.

TORACOPLASTIE, toracoplastii, s. f. interventie chirurgicala care consta in rezectia unor portiuni din coastele unei regiuni toracice pentru a putea pune in stare de repaus plamanul bolnav, pana la vindecare, in caz de tuberculoza. – Din fr. thoracoplastie.

TRAHEOTOMIE, traheotomii, s. f. interventie chirurgicala care consta in deschiderea peretelui anterior al traheii si in introducerea unei canule traheale, cu scopul de a restabili respiratia unui bolnav care prezinta simptome grave de sufocatie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. tracheotomie.

RAHISINTEZA, rahisinteze, s. f. interventie chirurgicala prin care se urmareste solidarizarea mai multor vertebre. – Rahi[dian] + sinteza.

D*****A, d******z, vb. I. Tranz. A rupe membrana himenului in urma unui act s****l, a unui examen ginecologic sau a unei interventii chirurgicale, a face sa-si piarda v**********a; a d********a.

SIMPATICOTOMIE, simpaticotomii, s. f. interventie chirurgicala constand in sectionarea si indepartarea unei parti a lantului ganglionar simpatic. – Din fr. sympathicotomie.

OPERATORIU adj. v. chirurgical. (interventie ~.)

ABLATIUNE ~i f. 1) interventie chirurgicala prin care se indeparteaza un organ, un membru sau un tesut bolnav. 2) Indepartare (prin actiunea apelor, a vantului etc.) a materialului rezultat in urma dezagregarii solului, a rocilor. 3) Reducere a masei unui ghetar, prin topire sau evaporare. [G.-D. ablatiunii; Sil. -ti-u-] /<lat. ablatio, ~onis, fr. ablation

ADERENTA ~e f. 1) Fenomen care se produce intre rotile unui vehicul si calea de rulare, realizandu-se astfel miscarea vehiculului. 2) mai ales la pl. Lipire patologica a doua organe in urma unei interventii chirurgicale. 3) Tesut rezultat in urma acestui proces. 4) constr. Element de legatura intre beton si otel in constructiile de beton armat. /<fr. adherence

BRONHOTOMIE ~i f. interventie chirurgicala constand in sectionarea unei bronhii. /<fr. bronchotomie

C*******J ~e n. med. interventie chirurgicala constand in curatarea cu c******a a unei mucoase (in special a uterului) de tesuturi bolnave. [Sil. chiu-] /<fr. curetage

COMPRESOR ~oare n. 1) Instalatie care serveste la comprimarea unui gaz. 2) Masina cu tavalugi folosita pentru indesarea si nivelarea materialelor asternute pe sosele; compactor. 3) Dispozitiv care comprima plantele in timpul secerarii. 4) Instrument cu care se strang capetele vaselor sangvine in timpul interventiilor chirurgicale. /<fr. compresseur

FENESTRATIE f. 1) Deschizatura facuta intr-un perete. 2) med. interventie chirurgicala constand in deschiderea vestibulului urechii interne cu scopul de a se restabili auzul. /<fr. fenstration

FLEBOTOMIE ~i f. interventie chirurgicala de deschidere a unei vene. /<fr. phlebotomie

GASTROTOMIE ~i f. interventie chirurgicala constand in deschiderea stomacului. /<fr. gastrotomie

HEMOSTAZA ~e f. 1) Oprire a unei hemoragii prin interventii chirurgicale. 2) Reactie de aparare a organismului, prin care se asigura oprirea spontana a hemoragiilor. [Sil. -mo-sta-] /<fr. hemostase

LAPAROTOMIE ~i f. interventie chirurgicala care consta in deschiderea cavitatii abdominale. /<fr. laparotomie

LARINGOTOMIE ~i f. interventie chirurgicala care consta in deschiderea sau sectionarea laringelui. /<fr. laryngotomie

NARCOZA ~e f. Pierdere temporara a sensibilitatii sau/si a conostintei, provocata, in mod artificial, cu ajutorul substantelor narcotice (mai ales in cazul unor interventii chirurgicale). /<fr. narcose, germ. Narkose

NEUROCHIRURGIE f. Ramura a medi-cinei care se ocupa cu studiul bolilor sistemului nervos ce necesita interventii chirurgicale; chirurgia sistemului nervos. [Sil. ne-u-] /<fr. neurochirurgie

A OPERA ~ez 1. tranz. 1) A aduce la indeplinire (pentru atingerea unui scop); a transforma in fapt; a infaptui; a efectua; a executa; a realiza. ~ o substituire. 2) A supune unei interventii chirurgicale. ~ un bolnav. 3) A trece intr-un registru de evidenta contabila. ~ transferul unor marfuri. 4) (furturi, spargeri, crime etc.) A comite premeditat. 2. intranz. 1) A indeplini o anumita actiune (manipuland cu ceva). Savantul ~eaza cu date. 2) (despre unitati militare) A intreprinde manevre de natura strategica sau tactica. /<fr. operer, lat., it. operare

OPERATIE ~i f. 1) Actiune efectuata in vederea realizarii unui scop. 2) interventie chirurgicala. 3) Afacere financiara sau comerciala. ~ avantajoasa. 4) mil. Ansamblu de manevre coordonate efectuate de trupele militare in vederea realizarii unui plan de lupta. 5) mat. Calcul efectuat asupra unor multimi de elemente. [G.-D. operatiei; Sil. -ti-e] /<lat. operatio, ~onis, fr. operation, germ. Operation

PNEUMOTOMIE ~i f. med. interventie chirurgicala de sectionare a plamanului. [G.-D. pneumotomiei; Sil. pne-u-] /<fr pneumotomie

RACLAJ ~e n. med. interventie chirurgicala constand in curatarea suprafetei mucoaselor de tesuturi bolnave; c*******j. /<fr. raclage

REZECTIE ~i f. interventie chirurgicala prin care se inlatura (partial sau integral) un organ sau un tesut afectat. [G.-D. rezectiei; Sil. -ti-e] /<fr. resection, lat. resectio, ~onis

RINOPLASTIE ~i f. interventie chirurgi-cala de refacere a nasului mutilat sau diform. /<fr. rhinoplastie

SPLENECTOMIE f. interventie chirurgicala de inlaturare a splinei. /<fr. splenectomie

SPLENOTOMIE f. interventie chirurgicala de sectionare a splinei. /<fr. splenotomie

STRABOTOMIE f. interventie chirurgicala in vederea corectarii strabismului. /<fr. strabotomie

SUTURA ~i f. 1) Cusatura care uneste tesuturile lezate accidental sau in cursul unei operatii. 2) interventie chirurgicala de efectuare a unei asemenea cusaturi. 3) Tip de articulatie fixa a unor oase. ~ craniana. /<fr. suture

TENOTOMIE ~i f. interventie chirurgicala care consta in sectionarea unui tendon. /<fr. tenotomie

TORACOPLASTIE f. med. interventie chirurgicala la plamani facuta cu scopul de a inlatura fistulele purulente din partile atacate de tuberculoza. /<fr. thoracoplastie

TRAHEOTOMIE ~i f. med. interventie chirurgicala constand in deschiderea traheii (pentru a face posibila respiratia). /<fr. tracheotomie

TREPANATIE ~i f. interventie chirurgicala constand in deschiderea unei cavitati (mai ales a cutiei craniene) prin perforarea oaselor cu ajutorul trepanului, pentru extirparea tumorilor, cheagurilor de sange etc. ~ dentara. [G.-D. trepanatiei] /<fr. trepanation

VENEPUNCTIE ~i f. interventie chirur-gicala constand in punctia unei vene. /<engl. venepuncture

VENESECTIE ~i f. interventie chirur-gicala constand in deschiderea unei vene. /<lat. venesectio

VIVISECTIE ~i f. interventie chirurgicala facuta pe un animal viu, in scopuri experimentale. [G.-D. vivisectiei] /<fr. vivisection

ALVEOLECTOMIE s.f. interventie chirurgicala la nivelul unei alveole dentare. [Gen. -iei. / < fr. alveolectomie].

CANTOPLASTIE s.f. interventie chirurgicala facuta pentru a mari cantusul palpebral. [< fr. canthoplastie, cf. gr. canthos – unghi de vedere, plassein – a forma].

CAPSULOPLASTIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala cu scopul de a elibera o capsula articulara. [< fr. capsuloplastie].

CECOPEXIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala constand in fixarea cecului. [< fr. caecopexie].

CECOSTOMIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala constand in a crea un a**s artificial la nivelul cecului. [< fr. caecostomie].

ENTEROCENTEZA s.f. (Med.) Punctie a intestinului in cursul unei interventii chirurgicale in scopul evacuarii continutului intestinal. [< fr. enterocentese, cf. gr. enteron – intestin, kentesis – intepatura].

NEFROSTOMIE s.f. interventie chirurgicala pentru devierea spre exterior a urinii din cavitatile renale. [Gen. -iei. / < fr. nephrostomie, cf. gr. nephros – rinichi, stoma – deschidere].

PIELOSTOMIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala pentru devierea spre exterior a urinii din bazinet. [Gen. -iei. / < fr. pyelostomie, cf. gr. pyelos – bazin, stoma – deschidere].

PILOROPLASTIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala de largire a sfincterului piloric prin incizia longitudinala si sutura transversala a pilorului. [Gen. -iei. / < fr. pyloroplastie, cf. gr. pyloros – pilor, plassein – a forma].

SALPINGOSTOMIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala plastica avand ca scop refacerea unui orificiu tubar si legarea lui cu ovarul. [Gen. -iei. / < fr. salpingostomie, cf. gr. salpinx – trompa, stoma – gura].

SECHELA s.f. Urma, consecinta, tulburare functionala sau organica care ramane in urma unei boli, interventii chirurgicale etc. ♦ (Fig.) Urma, urmare. [< fr. sequelle, cf. lat. sequela – consecinta].

TALAMOTOMIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala de suprimare a unor conexiuni ale talamusului. [Gen. -iei. / < fr. thalamotomie].

TENODEZA s.f. (Med.) interventie chirurgicala prin care un tendon este fixat la os, astfel incat sa limiteze sau sa anuleze o miscare intr-o articulatie. [< fr. tenodese, cf. gr. tenon – tendon, desis – legare].

TENOLIZA s.f. (Med.) interventie chirurgicala prin care un tendon este eliberat din tesuturile din jur. [< fr. tenolyse, cf. gr. tenon – tendon, lysis – dizolvare].

ARTROPLASTIE s.f. interventie chirurgicala pentru redarea miscarilor unei articulatii anchilozate. [< fr. arthroplastie, cf. gr. arthron – articulatie, plassein – a modela].

AUTOPLASTIE s.f. interventie chirurgicala prin care se inlocuieste o parte distrusa sau bolnava dintr-un tesut prin transplantarea unei grefe din alta parte a aceluiasi corp; autogrefa. [Pron. a-u-, pl. -ii, gen. -iei. / < fr. autoplastie, it. autoplastica, cf. gr. autos – insusi, plassein – a mula].

VALVULOTOMIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala pe inima, constand in sectionarea valvulelor. [Gen. -iei. / < fr. valvulotomie, cf. lat. valvula – valvula, gr. tome – taiere].

EMONDAJ s.n. 1. Emondare. 2. (Med.) interventie chirurgicala constand in inlaturarea exostozelor si osteofitelor epifizelor. [< fr. emondage].

OPERATIE s.f. 1. Activitate indreptata catre atingerea unui anumit scop; lucrare, actiune. 2. interventie chirurgicala asupra unui organ sau asupra unui tesut bolnav cu ajutorul unor instrumente speciale. 2. Ansamblu de miscari strategice ale unei armate. 4. Efectuarea unor tranzactii financiare sau comerciale; inregistrarea acestora intr-un registru. 5. (Mat.) Functie definita pe un produs cartezian, cu valori in alt produs cartezian. ◊ Operatie algebrica = operatie definita pe un produs cartezian finit. ♦ Executare a unui anumit calcul asupra unuia sau mai multor numere. [Gen. -iei, var. operatiune s.f. / cf. fr. operation, it. operazione, rus. operatiia, lat. operatio].

OPERAT, -A adj. Caruia i s-a facut o operatie (2). // s.n. (Liv.) Lucrare, opera, actiune, comportament. // s.m. si f. Persoana care a fost supusa unei interventii chirurgicale. [< opera].

RAHISINTEZA s.f. interventie chirurgicala care urmareste solidarizarea mai multor vertebre. [Cf. gr. rachis – coloana vertebrala, synthesis – unire].

TORACOPLASTIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala la plaman facuta pentru a inlatura fistulele purulente sau partile atacate de tuberculoza. [Gen. -iei. / < fr. thoracoplastie, cf. gr. thorax – piept, plastes – care formeaza].

TRAHEOTOMIE s.f. (Med.) interventie chirurgicala constand in deschiderea traheii. [Pron. -he-o-, gen. -iei. / < fr. tracheotomie, cf. gr. tracheia – trahee, tome – taietura].

CHIRURGIE s. f. ramura a medicinei care trateaza bolile prin operatii. ♦ mica ~ = parte consacrata interventiilor chirurgicale usoare. (< fr. chirurgie, lat. chirurgia)

CONTENTIUNE s. f. 1. dezbatere ◊ cearta, disputa. 2. tensiune puternica a muschilor, a nervilor sau a spiritului. 3. procedeu de imobilizare a fragmentelor unui os fracturat, a unui organ, cu ajutorul aparatelor. ◊ procedeu de stapanire fortata a bolnavilor psihici agitati; imobilizare a unui animal domestic in cursul examinarii, ingrijirii sau al unei interventii chirurgicale. (< fr. contention, lat. contentio)

POSTOPERATORIU, -IE adj. in urma unei interventii chirurgicale. (< fr. postoperatoire)

PREMEDICATIE s. f. administrare de medicamente inaintea unei interventii chirurgicale pentru a calma teama bolnavului, a prepara actiunea anestezicelor etc. (< fr. premedication)

PSIHOCHIRURGIE s. f. metoda de tratament al bolilor psihice prin interventii chirurgicale asupra creierului. (< fr. psychrochirurgie)

TOMOMANIE s. f. 1. tendinta maladiva de a executa interventii chirurgicale. 2. tendinta patologica de a fi supus la interventii chirurgicale. (< tomo- + -manie²)

AUTOPLASTIE, autoplastii, s. f. interventie chirurgicala prin care se reface o parte distrusa din tesutul corpului, luandu-se din insusi corpul individului o grefa care se altoieste pe partea distrusa. [Pr.: a-u-] – Dupa fr. autoplastie.

LIFTING, liftinguri, s. n. interventie chirurgical-estetica de redresare a structurilor cutanate lasate. – Cuv. engl.

chirurgical adj. (MED.) operatoriu. (Interven-tie ~.)

chirurgical ~a (~i,~e) Care tine de chirurgie; propriu chirurgiei; operatoriu. interventie ~a. /<lat. chirurgicalis, fr. chirurgical