MICROSISTEM, microsisteme, s. n. (Si in sintagma microsistem social) Sistem de integrare sociala a unui individ sau a unui grup mic. – Micro¹ + sistem.

SOCIALIZARE, socializari, s. f. 1. Faptul de a (se) socializa. 2. Proces de integrare sociala a unui individ intr-o colectivitate. [Pr.: -ci-a-] – V. socializa.

MICROSISTEM ~e n. Sistem de integrare sociala a unui individ sau a unui grup mic. /micro- + sistem

MICROSISTEM s. n. sistem de integrare sociala a unui individ sau a unui microgrup. (< micro¹- + sistem)

ASOCIAL, -A, asociali, -e, adj. (Despre oameni) Care nu este adaptat vietii sociale; refractar la integrarea sociala. [Pr.: -ci-al] – Din fr. associer, lat. associare.

BIOGRAFIE (‹ fr. {i}) s. f. 1. Scriere care expune (comenteaza si analizeaza) in scopuri documentare, istorice, portretistice, viata unor persoane. ♦ B. romantata = povestirea literara sau literaturizata a vietii unei persoane celebre. ♦ B. sociala = metoda de (auto)inregistrare a experientei de viata a indivizilor utilizata in sutdierea unor fenomene psiho-sociale, precum adaptarea si integrarea social-culturala, in vederea prezentarii cit mai veridice a vietii acestora in conditiile social-economice concrete. 2. Viata unei persoane; totalitatea evenimentelor existentei sale.

EDUCOGEN, -A adj. Mediu educogen = mediul psihosocial capabil sa contribuie la formarea omului si la integrarea lui sociala. [Cf. fr. educogene].

EDUCOGEN, -A adj. (despre factori psihosociali) capabil sa contribuie la formarea omului si la integrarea lui sociala. (< fr. educogene)

A SE ASIMILA ma ~ez intranz. 1) (despre grupuri nationale sau sociale) A se integra in alt grup national sau social, pierzand trasaturile proprii. 2) (despre sunet) A deveni asemanator cu altul, modificandu-si proprietatile fonetice. /<fr. assimiler, lat. assimilare

IMPLEMENTA vb. tr. 1. a indeplini, a realiza. 2. a introduce. ◊ a integra in practica sociala unele idei si inventii, a aplica si transforma in bunuri sociale ceea ce este nou. ◊ a pune in practica, in functie, a aplica; (spec.) a stabili pe un ordinator un sistem de exploatare corespunzand unei functii particulare, destinata a fi utilizata. 3. (ir.) a se instala. (< engl. implement)

ASIMILA, asimilez, vb. I. 1. Tranz. A transforma in propria substanta materiile nutritive introduse in organism. 2. Refl. si tranz. A se integra sau a face sa se integreze in alt grup social sau national prin pierderea trasaturilor caracteristice proprii (limba, obiceiuri etc.) 3. Tranz. a considera egal, asemanator cu alta fiinta, cu alt obiect, cu alt fenomen. 4. Tranz. A-si insusi cunostinte, idei etc. 5. Tranz. si refl. (Fon.) A (se) transforma sub influenta altui sunet, aflat in apropiere. 6. Tranz. A introduce in procesul de fabricatie produse noi, o tehnologie noua etc. – Din fr. assimiler, lat. assimilare.

MICROSTRUCTURA, microstructuri, s. f. Structura a materialelor, observata cu ajutorul microscopului sau prin alte procedee. ◊ (In sintagma) Microstructura sociala = totalitatea relatiilor personale si interpersonale si a retelelor de integrare care definesc existenta sociala a unui individ. – Din fr. microstructure.

ASIMILA vb. I. tr. 1. a transforma in substanta proprie materiile nutritive absorbite de organism. 2. a face asemanator. 3. a considera egal, similar cu alta persoana. 4. a-si insusi cunostinte, idei etc. 5. a introduce in procesele de fabricatie produse sau materiale noi, o tehnologie noua etc. II. tr., refl. 1. a integra, a face sa se integreze in alt grup social sau national. 2. (fon.) a (se) transforma sub influenta unui alt sunet din apropiere. (< fr. assimiler, lat. assimilare)

MICROSTRUCTURA s. f. structura a unui obiect, organism, material etc., examinata la microscop. ♦ ~ sociala = totalitatea relatiilor (inter)personale si a retelelor de integrare care definesc existenta sociala a unui individ. ◊ structura a solului alcatuita predominant din microagregate. (< fr. microstructure)

socialIZA, socializez, vb. I. 1. Tranz. A trece in proprietatea statului. 2. Refl. A dobandi caracter social. 3. Tranz. si refl. A (se) integra intr-un grup social. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialiser.

socialIZAT, -A, socializati, -te, adj. (Despre persoane) Care s-a integrat comportamental, moral etc. intr-un grup social. [Pr.: -ci-a-] – V. socializa.

DISFUNCTIE s.f. 1. (Med.) Tulburare functionala a unui organ, aparat sau sistem. 2. (Fil.) Actiune a carei consecinta este reducerea integrarii sau adaptarii unei unitati date la contextul social respectiv. [Gen. -iei. / < it. disfunzione, germ. Dysfunktion, cf. gr. dys – dificil, lat. functio – activitate].

DISFUNCTIE s. f. 1. (med.) tulburare a functiei unui organ, aparat sau sistem. 2. (tehn.) reducere a adaptarii sau integrarii unui subsistem la sistemul din care face parte. 3. (fil.) actiune a carei consecinta este reducerea integrarii sau adaptarii unei unitati date la contextul social respectiv. (< germ. Dysfunktion)

AUSTROMARXISM s.n. Curent in social-democratia austriaca de la sfarsitul sec. XIX, care neaga ideea revolutiei, sustinand teza integrarii „pasnice” a capitalismului in socialism. [Pron. a-us-. / < germ. Austromarxismus].

BOURDIEU [burdio], Pierre (1930-2002), sociolog francez. A studiat procesul transmiterii bunurilor culturale si modul in care integrarea acestora in „habitusuri” (limbaj, de ex.) asigura individului un statul determinat in viata sociala („Sensul practic”, „Schita unei teorii despre practica”).

ROHM [rom], Ernst (1887-1934), om politic german. Unul dintre exponentii (1919) Partidului Nationalist-social al Muncitorilor Germani. Participant la puciul de la Munchen (1923). A condus (din 1931) organizarea trupelor SA. Dupa preluarea puterii (1933) de catre Hitler, a fost numit sef de stat-major al trupelor SA si ministru fara portofoliu. Dorind sa integreze trupele SA in cadrul fortelor armate, si-a atras ostilitatea lui Hitler. Asasinat (30 iun., in „Noaptea cutitelor lungi”).

KU KLUX KLAN, organizatie secreta terorista si rasista americana, fondata (1866) dupa Razboiul de Secesiune, ca un club social in Pulaski (Tennessee), de veteranii sudisti, cu scopul declarat al ingradirii drepturilor cetatenesti acordate negrilor dupa desfiintarea sclaviei (in special dreptul la vot). Interzisa in 1877, a fost refacuta la Atlanta (1915), bucurandu-se de un mare numar de adepti. Activitatea ei a fost indreptata si impotriva evreilor, a strainilor si a sindicatelor. In declin dupa 1928, a reaparut in anii ’60 pentru a se opune politicii de integrare rasiala si acordare de drepturi civile.