ORDONATOR, -OARE, ordonatori, -oare, s. m. si f. Conducator al unei institutii bugetare, centrala sau locala, care are dreptul sa dispuna de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri si de cheltuieli al institutiei. – Din fr. ordonnateur.

bugetar, -A, bugetari, -e, adj. Care apartine bugetului¹, privitor la buget¹, prevazut in buget¹, de buget 1. ◊ institutie bugetara = institutie ale carei cheltuieli sunt acoperite in intregime sau partial de la buget¹. An (sau exercitiu) bugetar = perioada de timp (de un an) pentru care se intocmeste si se executa bugetul¹ unui stat. [Var.: (rar) budgetar, -a adj.] – Din fr. budgetaire.

bugetar, -A adj. Referitor la buget, din (sau de) buget. ◊ institutie bugetara = institutie ale carei venituri se varsa integral in buget; an (exercitiu) bugetar = perioada de un an in care se desfasoara operatiile de executare a bugetului statului. [Cf. fr. budgetaire].

BUGETAR, -A, bugetari, -e, adj. Privitor la buget, prevazut in buget, de buget. ◊ Sarcini bugetare = a) obligatii (ale statului) care se acopera prin buget; b) realizari de venituri si efectuari de cheltuieli. institutie bugetara = institutie ale carei venituri se varsa integral in buget si ale carei cheltuieli se acopera in intregime din buget. An (sau exercitiu) bugetar = perioada de timp de un an in care se efectueaza operatii legate de executarea bugetului statului. – Dupa fr. budgetaire.

ORDONATOR ~oare (~ori, ~oare) m. si f. fin. Persoana care ordona plata unor cheltuieli. ◊ ~ de credite conducator al unei institutii care poate dispune de creditele bugetare ale acesteia. /<fr. ordonnateur

SCRIPTIC, -A, scriptici, -ce, adj. 1. Care a fost inscris, inregistrat in scripte (1); care se realizeaza pe baza sau cu ajutorul scriptelor. ◊ Fond scriptic = fond destinat pentru plata personalului din schema unei intreprinderi sau institutii. Personal scriptic = personal angajat in schema, personal bugetar. 2. (Rar) Scris². – Cf. scripte.

ORDONATOR, -OARE s.m. si f. Cel care are dreptul sa dispuna de fondurile bugetare aprobate prin planurile de cheltuieli ale unei institutii. [< fr. ordonnateur].

DISPONIBILITATE s.f. Lucru de care se poate dispune; rezerva. ◊ Disponibilitati bugetare = sume de bani nefolosite, de care dispune o institutie. ♦ Principiu de drept civil potrivit caruia partile din proces pot dispune de dreptul invocat in fata organului de jurisdictie. ♦ Situatie a unui militar care a fost lasat la vatra, dar care poate fi chemat in orice moment sub drapel. ◊ A pune in disponibilitate = a concedia dintr-o functie, dintr-un post, (mai ales) a scoate din armata. [Cf. fr. disponibilite].

bugetar, -A adj. referitor la buget, din (de) buget. ♦ institutie ~a = institutie ale carei venituri se varsa integral in buget; exercitiu ~ = perioada de executare a bugetului statului. (< fr. budgetaire)

DISPONIBILITATE s. f. 1. insusirea, starea a ceea ce este disponibil. 2. lucru de care se poate dispune; rezerva. ♦ ~ati bugetare = sume de bani nefolosite, de care dispune o institutie; ~ monetara = cash. ◊ principiu de drept civil potrivit caruia partile din proces pot dispune de dreptul invocat in fata organului de jurisdictie. ◊ situatie a unui militar care a fost lasat la vatra, dar care poate fi chemat in orice moment sub drapel. ♦ a pune in ~ = a concedia dintr-o functie, dintr-un post. 3. stare sufleteasca in care sentimentele si ratiunea se manifesta neingradit. 4. (lingv.) posibilitate a unui cuvant de a indeplini o functie, de a intra in raport cu alte cuvinte. (< fr. disponibilite)

ORDONATOR, -OARE I. adj. care pune in ordine, organizeaza; care da o imagine sistematica, sintetica. II. s. m. f. ~ de credite = cel care are dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate prin bugetul de venituri si cheltuieli al unui stat, al unei institutii. (< fr. ordonnateur)

bugetar ~a (~i, ~e) 1) Care tine de buget; propriu bugetului. 2) Care se contine in buget; prevazut de buget. ◊ An (sau exercitiu) ~ perioada (de un an), in care se efectueaza operatiile prevazute intr-un buget. institutie ~a institutie intretinuta de stat, care isi varsa integral veniturile in bugetul statului. /<fr. budgetaire