CARNALIT s. n. Amestec natural de clorura de potasiu si de magneziu, folosit ca ingrasamant chimic. – Din fr. carnallite.

AMOFOS s. n. ingrasamant chimic complex, usor solubil, din azot si anhidrida fosforica. (< fr. ammophos, germ. Ammophos)

AMOFOSCA s. n. ingrasamant chimic complex, care contine azot, fosfor si potasiu. (< fr. ammophoska)

TERMOFOSFAT s. m. ingrasamant chimic obtinut prin incalzirea fosfatilor naturali. (< fr. thermophosphate, rus. termofosfat)

GHIVECI, (1) ghivece, (2) ghiveciuri, s. n. 1. Vas de pamant ars, de material plastic etc., de forma tronconica, folosit pentru plantarea (in casa a) florilor. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pamant, nisip, mranita, ingrasaminte chimice etc., in care se planteaza rasadurile de legume. 2. Mancare preparata din tot felul de legume, cu sau fara carne. ♦ Fig. (Peior.) Creatie literara, muzicala etc. eterogena si lipsita de valoare. – Din tc. guvec.

HIDROPONIC, -A, hidroponici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Cultura legumicola sau floricola in solutii nutritive sau pe un strat de pietris sau de nisip prin care circula permanent apa cu ingrasaminte chimice. 2. Adj. Referitor la hidroponica (1), de hidroponica. – Din fr. hydroponique.

INGRASAT², -A, ingrasati, -te, adj. 1. (Despre fiinte) Care a devenit (mai) gras. 2. (Despre sol) Fertilizat prin ingrasaminte chimice sau naturale. – V. ingrasa.

AMOFOS s. n. ingrasamant chimic constituit din azot si anhidrida fosforica. – Din fr. amophos.

TERMOFOSFAT, termofosfati, s. m. ingrasamant chimic obtinut prin incalzirea puternica a fosfatilor naturali. – Din fr. thermophosphate, rus. termofosfat.

SUPERFOSFAT, superfosfati, s. m. ingrasamant chimic pe baza de fosfor, continand mai ales fosfat si sulfat de calciu, folosit mult in agricultura. – Din fr. superphosphate.

AMOFOS s.n. ingrasamant chimic combinat, usor solubil, continand azot si anhidrida fosforica. [Cf. fr. ammophos, germ. Ammophos].

SUPERFOSFAT s.m. ingrasamant chimic pe baza de fosfat, obtinut prin tratarea zgurei bazice de la cuptoarele inalte cu acid sulfuric diluat. [Cf. fr. superphosphate].

ADEN (ADAN) 1. Golf al Oc. Indian, intre coasta meridionala a Arabiei si Pen. Somalia. Ad. max.: 3.681 m. Comunica cu Marea Rosie prin str. Bab al-Mandeb. Navigatie intensa. Aici se afla ins. Socotra si Perim. 2. Oras si port la golful cu acelasi nume in Yemen; 400 mii loc. (1985, cu suburbiile). Rafinarii de petrol. Aluminiu, ingrasaminte chimice. Santiere navale. Produse alim. Port comercial pe ruta Marea Rosie-G. Persic in timpul stapinirii romane si mai tirziu al celei arabe. Cucerit de otomani (1538), apoi de britanici, care l-au alipit coloniei lor India (1839-1937). Din 1937 colonie a Coroanei. Intre 1963 si 1967 orasul si terit. inconjurator au facut parte din Federatia Arabiei de Sud. In 1967-1990, capitala R.P.D. Yemen.

ALEXANDRIA (EL ISKANDARIYAH), oras in Egipt, port la Marea Mediterana, prin care trece 3/4 din exportul tarii (34 mil. t/an); 3,35 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Termocentrala. Santiere navale. Ind. de rafinare a petrolului, de egrenare a bumbacului, ind. cimentului, hirtiei, metalurgica. Montaj de automobile. Produse alim. Ingrasaminte chimice. Renumita statiune balneara maritima. Universitate (1942). Muzee. Intemeiat de Alexandru Macedon in 332-331 i. Hr., orasul a devenit cap. regatului Ptolemeilor (305-30 i. Hr.); important centru economic si cultural al lumii elenistice si romane. Aici a fost construit in sec. 3 i. Hr. Farul, una din cele sapte minuni ale lumii antice. Celebra biblioteca, continind c. 700.000 de volume (arsa in mai multe rinduri).

ALEXANDRIA, oras in E S.U.A. (V******a), port pe riul Potomac, la S de Washington; 107 mii loc. (1984). Produse chimice, ingrasaminte, cherestea, bauturi alcoolice. Masini frigorifice.

ALICANTE 1. Golf larg al M. Mediterane, pe coasta de SE a Pen. Iberice (Spania), intre Cabo de la Nao (in N) si Cabo de Palos (in S). 2. Oras in SE Spaniei (Valencia), port la M. Mediterana in golful cu acelasi nume: 258 mii loc. (1987). Ind. ingrasamintelor chimice, constr. de masini si textila. Vinuri, tigarete si uleiuri vegetale. Turism.

AUGUSTA [ɔ:gastə] 1. Oras in E S.U.A. (Georgia), pe Savannah; 396,4 mii loc. (1988, cu suburbiile). Expl. de caolin. Ingrasaminte chimice. Centru al ind. bumbacului. Statiune turistica de iarna. 2. Oras in NE S.U.A., centru ad-tiv al statului Maine; 55,3 mii loc. (1980, cu suburbiile). Produse farmaceutice. Prelucr. lemnului si a bumbacului. Statiune estivala.

BOGOTA (SANTA FE DE BOGOTA), cap. Columbiei situata in partea centrala a tarii, la 2.660 m alt.; 5,71 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii pe autostrada pan-americana. Aeroport international (El Dorado). Pr. centru comercial, financiar, politic si cultural al tarii. Fabrici textile, alim., de incalt., producatoare de ciment. Anvelope, ingrasaminte chimice, montaj automobile. Universitate (1536). Colegiul national San Bartolome (1604). Academie de stiinte. Monumente: bisericile La Conception (sec. 16) si San Francisco (sec. 16-17). Muzee. Intemeiat in 1538 de conchistadorii spanioli sub conducerea lui G. Jimenez de Quesada. Din 1819, cap. Rep. Federative Marea Columbie, iar din 1830 cap. a Noii Granada (care a luat, in 1886, numele de Columbia).

CHARLESTON [tʃa:lstən] 1. Oras in E S.U.A. (Carolina de Sud), port la Oc. Atlantic; 510,8 mii loc. (1988, cu suburbiile). Santiere navale. Siderurgie. Prelucr. petrolului, hirtiei si celuloza, ingrasaminte chimice, produse textile si alim. (tutun). Fundat in 1670. 2. Oras in S.U.A., centru ad-tiv al statului V******a de Vest; 269,7 mii loc. (1984). Produse chimice. Siderurgie. Sticla. Centru comercial (lemn, sare, carbune, petrol).

CHARTRES [sartrə], oras in partea central-nordica a Frantei (Orleanais); 37,1 mii loc. (1982). Metalurgie, constr. de masini agricole si echipament electronic, ingrasaminte chimice, alim. (bere). Catedrala in stil gotic (sec. 11-13, cu refaceri si adaugiri ulterioare). Valoros ansamblu de vitralii si sculpturi (Portalul regal). – Scoala din C. = centru cultural infiintat la sfirsitul sec. 10, consacrat studierii retoricii si clasicilor latini si redactarii unor lucrari filozofice in limba latina. Orientarea fundamentala era platonismul. Reprezentanti: Bernard de Chartres (m. inainte de 1130), Guillaume de Conches (1080-1145), Gilbert de la Poree (1076-1154), John din Salisbury (c. 1115-1180).

CHESAPEAKE [tʃesəpi:c], oras in S.U.A. (V******a), port la Oc. Atlantic, la S de Norfolk; 143,7 mii loc. (1988). Ind. cimentului, ingrasamintelor chimice. Conserve de carne. Prelucr. lemnului.

CHIMIZARE (‹ chimie) s. f. Ansamblul reactiilor si proceselor fizico-chimice prin care materii prime – utilizate conventional pentru alte scopuri, uzual drept combustibili – sint convertite in produse chimice. Se supun c. titeiul, gazele naturale, carbunii, stuful, lemnul, paiele, sarea. Prin c. se obtin cauciuc sintetic, fibre sintetice si artificiale, materiale plastice etc. ♦ C. agriculturii = folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice, insectofungicidelor, biostimulatorilor etc. in scopul cresterii eficientei agricole.

CHORZOW [horjuf], oras in S Poloniei, in Silezia; 138,2 mii loc. (1988). Expl. de carbuni (huila). Metalurgie. Constr. de locomotive electrice si vagoane de tramvai. Ingrasaminte chimice. Planetariu.

COLOMBO (KOLAMBA), cap. ad-tiva a Rep. Sri Lanka, in SV ins. Ceylon, port activ (90% din importuri si 50% din exportul tarii) la Oc. Indian; 2,05 mil. loc. (1983, cu suburbiile). Aeroport international (Ratmalana). Pr. centru financiar si industrial al tarii. Siderurgie. Santiere navale. Prelucr. petrolului si a cauciucului. Ind. textila si alim. Ingrasaminte chimice, mat. de constr.; prelucr. pietrelor pretioase. Export de cauciuc, cacao, copra si ceai. Trei universitati. Intemeiat in 1517 de portughezi. S-a aflat in stapinirea olandezilor (din 1658), apoi a englezilor (din 1796). C. a fost capitala tarii intre 1948 si 1983.

COLUMBUS [cəlambəs] 1. Oras in NE S.U.A., centru ad-tiv al statului Ohio; 1,34 mil. loc. (1988, cu suburbiile). Aeroport international. Expl. de huila, min. de fier si gaze naturale. Ind. metalurgica, chimica, constr. de vagoane, automobile, echipament electric, sticla, produse alim. Trei universitati; institut de tehnologie. 2. Oras in SE S.U.A. (Georgia); 239,4 mii loc. (1980, cu suburbiile). Metalurgie; tesaturi, ingrasaminte chimice, masini agricole, caramizi.

HIDROPONIC, -A (‹ fr. {i}) adj. Cultura ~ = cultura legumicola sau floricola in care pamantul este inlocuit fie cu solutii nutritive, fie cu un substrat de pietris sau de nisip prin care circula permanent apa cu ingrasaminte chimice. Are avantajul scurtarii perioadei de vegetatie, lipsei buruienilor, evitarii pierderilor de substante nutritive etc. In prezent, este studiata de NASA, ca o posibila metoda de cultivare a plantelor in navele spatiale, pe alte planete etc.

HAIFA, oras in NV Israelului, pr. port al tarii la M. Mediterana, situat la poalele de NE ale muntelui Carmel; 246,7 mii loc. (1995). Nod de comunicatii rutiere. Punct terminus de pipe-line. Rafinarie de petrol. Metalurgie. Montaj de automobile, constr. de aparataj electric. Ingrasaminte chimice, ciment, sticla, textile. Pescuit. Universitate si institut politehnic. Muzeu maritim. Mentionat in Talmud; in Antichitate s-a numit Sycaminum.

HAMHUNG [hamhu:n], oras in E R.P.D. Coreene; 701 mii loc. (1987, impreuna cu Hungham, situat la 10 km SE, pe tarmul M. Japoniei, care ii este subordonat administrativ). Nod de comunicatii. Reparatii navale, rafinarea petrolului si combinat de ingrasaminte chimice (Hungnam). Metalurgia neferoaselor (aluminiu), constr. de masini grele si de utilaj chimic; mat. de constr., fabrici de textile, alim. (tutun), de ciment si mase plastice. Hidrocentrala. Pescuit. Muzeu de istorie.

SASKATOON [sæskətu:n], oras in partea central-sudica a Canadei (Saskatchewan), situat in prerie, pe raul Saskatchewan de Sud, la 241 km NV de Regina; 196,8 mii loc. (2001). Aeroport. Piata agricola pentru cereale. Expl. de potasiu si uraniu. Rafinarie de petrol. Constr. de masini agricole. Ind. chimica (ingrasaminte), electronica, a mat. de constr. (ciment), de prelucr. a lemnului, textila, a ceramicii si alim. (preparate din carne si lapte, faina, bere s.a.). Morarit. Galerie de arta. Muzeul culturii ucrainene. Conservator; orchestra simfonica. Universitate (1907); catedrala romano-catolica St. Paul; catedrala anglicana St. John. Fundat in 1833 de un grup de colonisti condusi de John Lake, pe locul unei asezari indiene (Nutana), pe calea ferata transcanadiana. Oras din 1903.

SAKAI, oras in Japonia (Honshū), situat pe tarmul G. Ōsaka, la 10 km S de Ōsaka; 787,8 mii loc. (2002). Port. Santier naval. Ind. metalurgiei feroase (otel) si neferoase (aluminiu, cupru), constr. de masini (automobile si subansamble pentru automobilr, biciclete), chimica (ingrasaminte) si petrochimica, textila si alim. Mausoleul imparatului Nintoku (313-399), avand 486 m lungime si 35 m inaltime (cel mai mare din Japonia); temple budiste din sec. 16.

SAVANNAH [səvānə] 1. Fl. in ESE S.U.A.; 505 km. Izv. din Blue Ridge Mountains (m-tii Apalasi) prin doua rauri (Tugaloo si Seneca) care conflueaza in lacul de acumulare Hartwell, curge pe directie NV-SE si Sse varsa in Oc. Atlantic, printr-un estuar, la 30 km aval de orasul Savannah. Hidrocentralele Hartwell si Clark Hill. Navigabil pentru vase mici pe 357 km, pana la Augusta si pentru vase oceanice pe 8 km. 2. Oras in ESE S.U.A. (Georgia), port pe fl. cu acelasi nume; 131,5 mii loc. (2000). Aeroport. Santier naval. Rafinarie de petrol. Constr. de avioane. Ind. chimica (ingrasaminte, vopsele), a mat. de constr., de prelucr. a lemnului, hartiei, textila, incaltamintei, alim. (ulei, zahar). Universitati (1890, 1935). Muzeul Marii; Muzeu de stiintele naturii. Fortul Pulaski. Fundat la 12 febr. 1733 de generalul James Edward Oglethorpe. Cap. statului Georgia (1754-1786).

PORTICI, oras in S Italiei (Campania), port la G. Napoli al M. Tireniene, la poalele vulcanului Vezuviu, in conurbatia Napoli (la 6 km ESE de acesta); 60,2 mii loc. (2001). Ind. alim., constr. de masini, chimica (ingrasaminte), textila si alim. Muzeu National Feroviar. Statiune balneoclimaterica. Centru turistic. Biserica San Ciro si palat regal (1738). Distrus in mare parte de eruptia Vezuviului din 1631.

PORT LOUIS [po:t luis], capitala statului Mauritius, situata in NV ins. Mauritius, la poalele vulcanului Peter Both (826 m); 144,3 mii loc. (2000). Pr. centru politic, economic si cultural al tarii. Port la Oc. Indian (a fost pr. punct de escala intre Europa si Asia pana la deschiderea Canalului Suez). Aeroporturile Plaisance si Plaines des Roches. Rafinarie de petrol. Santier naval. Fabrici de ingrasaminte chimice, de zahar, tigarete, rom. de prelucr. a cafelei si a aloei. Universitate (1965). Muzeu de istorie naturala (1880); Muzeu de arta. Citadela (1838); catedrala romano-catolica Saint Louis (sec. 19) si catedrala anglicana Saint James (sec. 19). Fundat in 1735 (ca loc de escala pentru vasele care ocoleau Capul Bunei Sperante) de guvernatorul francez Mahe de la Bourdonnais, care i-a atribuit numele lui Ludovic al XV-lea (Louis), a devenit (1810) centru ad-tiv al coloniei britanice Mauritius, iar din 1968 capitala statului independent Mauritius.

OBERHAUSEN [o:bərhauzən], oras in partea de V a Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), pe raul Emscher (afl. dr. al Rinului), in bazinul Ruhr, la 11 km VNV de Essen, vizavi de Duisburg; 221,7 mii loc. (2002). Nod de comunicatii. Centru carbonifer. Ind. metalurgiei feroase (otel) si neferoase (rafinarea zincului), chimica (ingrasaminte, amoniac, lacuri, vopsele), constr. de masini-unelte, de aparataj electrotehnic si de utilaj minier,, de prelucr. a petrolului si a lemnului (mobila), a sticlariei, alim. (bere, tigari). Teatru. Fortareata Halten (1307); abatia Sterkrade (1150); castel (1806-1816). Primarie (1927-1930). Declarat oras in 1874.

BIOCULTURA s. f. cultura a plantelor fara a utiliza produse chimice, bazandu-se numai pe folosirea ingrasamintelor organice. (< bio- + -cultura²)

ROUBAIX [rube], oras in N Frantei (Flandra), situat in C. Flandrei, pe canalul Roubaix, la 210 km NNE de Paris, 11 km NE de Lille si la 9 km de granita cu Belgia; 96,9 mii loc. (2002). Ind. siderurgica, a constr. de masini (automobile, masini textile), chimica (mase plastice, cauciuc, acid sulfuric, ingrasaminte), textila (tesaturi din lana, bumbac si matase), hartiei, mat. de constr. (ciment), alim. Rafinarie de petrol. Medicamente. Mentionat documentar in 1469 ca centru manufacturier.

POTASIU n. Metal alcalin moale, alb-argintiu, aflat in natura sub forma de saruri, avand proprietati chimice pronuntate si fiind intrebuintat, mai ales, la fabricarea ingrasamintelor agricole si a sticlei; kaliu. /<fr. potassium

BIOGEN, -A, biogeni, -e, adj. 1. (Despre roci) Care rezulta din tesuturi vii. 2. (Despre elemente chimice) Care a contribuit la aparitia vietii pe Pamant. ♦ (Substantivat, n.) ingrasamant agricol obtinut din culturi de bacterii bogate in azot. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biogene.

FOSFAT, fosfati, s. m. Nume generic dat sarurilor acidului fosforic rezultate prin reactia acestuia cu o baza. ◊ Fosfat de calciu = sare de calciu a acidului fosforic, folosita ca ingrasamant agricol. Fosfat de sodiu = sare de sodiu a acidului fosforic, intrebuintata la dedurizarea apei si in analize chimice. – Din fr. phosphate.

KAINIT (‹ fr. {i}; {s} gr. kainos „nou”) s. n. Sare naturala dubla, constituita din clorura de potasiu si sulfat de magneziu hidratat, formata ca produs secundar de precipitare chimica in lagune si bazine marine. De culoare alba, cenusie, rosie, cu luciu sticlos si aspect de mase compacte zaharoide; este usor solubil in apa si are gust amarui sarat. Utilizat ca ingrasamant agricol si pentru fabricarea sarurilor de potasiu.