BAIT, baituri, s. n. Colorant folosit in tamplarie, in industria textila, in tabacarie etc. – Din germ. Beize.

CAZAN, cazane, s. n. 1. Vas mare de metal, de forma cilindrica sau tronconica, deschis, care serveste, in gospodarie sau in tehnica, la incalzit sau la fiert. 2. Rezervor metalic in care se poate introduce apa pentru a fi incalzita (si transformata in aburi). ◊ Cazan de abur = instalatie constituita dintr-un focar, dintr-un sistem fierbator, supraincalzitor de abur etc., utilizata pentru producerea aburului necesar in centralele termoenergetice, in industria textila etc. ♦ Instalatie, folosita pentru vaporizarea sub presiune a lichidelor in vederea intrebuintarii vaporilor ca forta motrice, la incalzirea caloriferelor etc. ♦ Instalatie compusa dintr-un vas prin care trec o serie de tuburi, folosita la distilarea alcoolului. 3. (Geogr.) Caldare (II). Cazanele Dunarii. - Din tc. kazan.

URZICA, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina si frunzele acoperite cu peri urticanti, folosite in industria textila, in medicina si in alimentatie (Urtica); planta din acest gen. ◊ Compus: urzica-moarta = planta erbacee medicinala cu flori rosii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Tesatura fabricata din fibrele urzicii (1), din care se confectioneaza saci. 3. Compus: (Zool.) urzica-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale caror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica).

VOLANT¹, volanti, s. m. 1. Piesa mare in forma de roata, de obicei foarte grea, montata pe arborele motor al unor masini cu piston, care serveste ca element de reglare a miscarii si de uniformizare a turatiei. 2. Piesa complexa din mecanismul masinilor batatoare in industria textila, care, printr-o invartire rapida in interiorul unui invelis, scarmana bumbacul presat de valtul de alimentare. – Din fr. volant.

MALEIC, -A, maleici, -ce, adj. (Chim.; in sintagmele) Acid maleic = acid obtinut prin oxidarea benzenului, folosit in industria textila si chimica la fabricarea uleiurilor. Anhidrida maleica = anhidrida obtinuta prin incalzirea acidului maleic, folosita in industria chimica. [Pr.: -le-ic] – Din fr. maleique.

NAVODAR, navodari, s. m. 1. Pescar cu navodul. 2. Lucrator (in industria textila) care face sfori, franghii, plase de pescuit etc. 3. Pasare de balta cu pene negre si albe, cu picioare lungi si cu ciocul incovoiat in sus (Recurviostra avocetta). – Navod + suf. -ar.

FORMIC, -A, formici, -ce, adj. (In sintagmele) Acid formic = acid organic corosiv, lichid, incolor, volatil, care se gaseste in corpul furnicilor rosii, in frunzele de urzica etc. si care se prepara si pe cale chimica, avand intrebuintari in industria textila, farmaceutica si in tabacarie. Aldehida formica v. aldehida. – Din fr. formique.

PATRON¹, patroane, s. n. 1. Cartus (1). ♦ Bucata cilindrica de exploziv, folosita la umplerea gaurilor de mina. 2. Corp cilindric de portelan care contine firul fuzibil al unei sigurante electrice; buson (2). 3. Schita pentru indicarea modului de legare a firelor si a ordinii operatiilor in industria textila. – Din germ. Patrone.

PERMANGANAT, permanganati, s. m. (Chim.) Sare a acidului permanganic. ◊ Permanganat de potasiu = substanta cristalina pe baza de potasiu, de culoare rosie-violeta, cu reflexe metalice, solubila in apa, folosita in farmacie (ca antiseptic), in chimia analitica (ca oxidant), in industria textila etc. – Din fr. permanganate.

CIUIN, ciuini, s. m. Planta erbacee cu flori albe sau roz, a carei radacina se intrebuinteaza in industria textila, farmaceutica si alimentara: odagaci, sapunel, sapunarita (Saponaria officinalis). – Din tc. coven.

MERSOLAT, mersolati, s. m. Produs obtinut prin tratarea mersolilor cu o solutie concentrata de hidroxid de sodiu, folosit in industria textila (pentru spalare, curatire etc.). – Din fr. mersolates.

METILVIOLET s. n. Substanta chimica folosita ca medicament antiseptic, antihelmintic si drept colorant in industria textila si chimica. [Pr.: - vi-o-] – Din fr. methylviolet.

M****T, -A, m*****i, -te, adj. (Tehn.; despre substante) Care face sa devina elastic, moale, suplu; emolient. ♦ (Substantivat) Produs chimic folosit in industria textila pentru inlaturarea cerurilor si a grasimilor de pe fibre. – Din fr. mouillant.

MOHAIR, mohairuri, s. n. Par de capra angora, folosit in industria textila pentru stofe, covoare, fetru etc.; p. ext. postav sau stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora (sau cu fire de matase). [Pr.: -ha-ir] – Din fr. mohair.

MONTMORILLONIT, montmorillonite, s. n. Alumosilicat natural de magneziu, aluminiu si fier, din grupa mineralelor argiloase, moale, gras, absorbant, de culoare alba, folosit la purificarea diferitelor solutii, in industria textila, a cauciucului, cosmetica, alimentara etc. [Pr.: -ri-lo-, var. (dupa alte surse) montmorilonit]. – Din fr. montmorillonite.

EMETIC s. n. Tartrat de antimoniu si potasiu, intrebuintat in industria textila ca mordant, la prepararea lacurilor si in medicina (ca vomitiv); p. ext. orice substanta care provoaca varsaturi; vomitiv. – Din fr. emetique, lat. emeticus.

TEXTILIST, -A, textilisti, -ste, adj. (Adesea substantivat) Care se ocupa cu tesatoria, specializat in industria textila. – Textil + suf. -ist

TORSIOMETRU, torsiometre, s. n. Aparat folosit in industria textila pentru a determina numarul posibil de rasuciri pe o anumita lungime a firului. [Pr.: -si-o-] – Din fr. torsiometre.

RING, ringuri, s. n. 1. Estrada ridicata la o inaltime regulamentara, de forma patrata si imprejmuita cu corzi sprijinite pe patru stalpi, unde se disputa gale de box. ♦ P. ext. Box. ♦ Platforma, estrada sau spatiu special amenajat intr-un local, pe care se danseaza. 2. Masina speciala folosita in industria textila pentru intinderea sau dublarea tortului, pentru rasucirea firului si infasurarea lui pe tevi. 3. Cerc de metal pentru acostarea navelor, fixat de bulonul de pe peretele cheiului. – Din fr., engl. ring.

STEARINA s. f. 1. Amestec de acid stearic cu acid palmitic sau oleic, obtinut din unele grasimi solide si folosit la fabricarea lumanarilor, in industria textila si in cea a cauciucului. 2. Ester al acidului stearic, care intra in componenta grasimilor animale si vegetale. [Pr.: ste-a-] – Din fr. stearine.

ANGORA f. 1) Specie de animale (pisica, iepure, capra) cu par lung si matasos. 2) Par al acestor animale folosit in industria textila. /<fr. angora

ARGENTIN n. Praf de staniu folosit in industria textila si la fabricarea hartiei. /<fr. argentine

BAIT ~uri n. Colorant folosit in tamplarie, tabacarie, industria textila etc. pentru a colora sau a curata suprafata unui obiect. [Monosilabic] /<germ. Beize

BACAN¹ ~i m. 1) Arbore exotic cu lemn rosiatic din care se extrage un colorant rosu, folosit in industria textila. 2) Lemnul acestui arbore. 3) Vopsea naturala de culoare rosie, extrasa din acest lemn. /<turc. bakam

BUMBAC m. 1) Planta industriala din regiunile calde, cu flori mari galbene si cu fructe in forma de capsula. 2) Puf extras din fructele acestei plante; vata. ◊ A avea ~ in urechi a fi (sau a se preface) surd. 3) Fibra textila, obtinuta din puful de pe semintele acestei plante, intrebuintata in industria textila; ata. Urzeala de ~. ◊ ~ mercerizat bumbac care a fost tratat cu o solutie de soda caustica pentru a-i da luciu si a-i mari rezistenta. 4) Tesatura din aceste fibre, folosita pentru confectionarea hainelor, lenjeriei etc. /<sb. bumbak, bulg. bubak

CAROTENOIDA ~e f. Materie coloranta, de origine vegetala, folosita in alimentatie si in industria textila. [Sil. -no-i-] /<fr. carotenoide

CIUIN ~i m. Planta erbacee cu tulpina inalta, e****a, cu flori albe si frunze alungite, a carei radacina are diferite intrebuintari (in industria textila, in farmaceutica etc.); sapunarita; colagaci. [Sil. ciu-in] /<turc. coven

FILIERA ~e f. 1) (in industria textila, metalurgica etc.) Piesa prevazuta cu un orificiu care serveste pentru filarea unor materiale. 2) Unealta folosita pentru taierea fileturilor exterioare. 3) fig. Cale intermediara, mediatoare; intermediu. 4) Succesiune de trepte, urmate in decursul unei cariere. [Sil. -li-e-] /<fr. filiere

GARANTA ~e f. Planta erbacee cu tulpina in patru muchii, paroasa, avand frunze lunguiete, dispuse in jurul fiecarui nod, flori galbui si fructe mici, carnoase, negre, din ale carei radacini se extrage o substanta coloranta rosie, folosita in industria textila; roiba. /<fr. garance

IN ~uri n. 1) la sing. Planta erbacee cu tulpina subtire fibroasa, cu flori mici albastre sau albe, cultivata pentru a fi folosita in industria textila si in cea a uleiurilor. 2) Fibre obtinute din tulpina acestei plante. 3) Tesatura fabricata din astfel de fibre. /<lat. linum

IUTA f. 1) Planta erbacee exotica, cu tulpina inalta si subtire, folosita in industria textila. 2) Fibra extrasa din tulpina acestei plante. /<germ. Jute

METILVIOLET n. Substanta chimica folosita ca medicament antiseptic, antihelmintic si drept colorant in industria textila si chimica. [Sil. -vi-o-] /<fr. methylviolet

ROIBA ~e f. Planta erbacee cu tulpina in patru muchii, cu frunze lunguiete, dispuse in jurul fiecarui nod, cu flori galbui si cu frunze mici, carnoase, a carei radacina contine o substanta coloranta rosie, folosita in industria textila; garanta. /<lat. robia

SELFACTOR ~oare n. (in industria textila) Masina pentru filarea si infasurarea firului pe tevi. /<germ. Selfaktor, engl. selfactor

STEARINA f. 1) Substanta solida de culoare alba sau galbuie, obtinuta pe cale industriala, avand diferite intrebuintari (la fabricarea lumanarilor, sapunului, hartiei, in industria textila etc.). 2) pop. Acid stearic. 3) Component principal al grasimilor animale si vegetale. [G.-D. stearinei; Sil. ste-a-] /<fr. stearine, germ. Stearit

TEXTILIST ~sta (~sti, ~ste) m. si f. Lucrator din industria textila. /textil + suf. ~ist

URZICA ~ci f. 1) Planta cu tulpina e****a, avand frunze opuse, inegal dintate, acoperite (ca si tulpina) de peri urticanti, folosita in industria textila, in medicina si ca aliment. ◊ ~-moarta planta erbacee asemanatoare cu urzica, dar cu peri neurticanti si cu flori albe sau rosii-purpurii. 2) Tesatura pentru saci, confectionata din fibrele unei astfel de plante. [G.-D. urzicii] /<lat. urdica

YUCCA f. bot. 1) Planta lemnoasa cu tulpina scurta, ramificata, cu flori albe sau roz, folosita in industria textila sau ca planta decorativa. 2) Fibra textila obtinuta din aceasta planta. /<engl., fr. yucca

ANGORA s.f. Nume dat unor specii de animale (pisica, iepure sau capra) cu par lung si matasos, apartinand unor rase din Turcia asiatica; parul acestor animale, folosit in industria textila. [< fr. angora, cf. Angora, alt nume al capitalei Turciei, Ankara].

FUCSINA s.f. Materie coloranta, rosie, folosita in industria textila si in pielarie. [Scris si fuxina. / < fr. fuchsine].

RIFLURA s.f. Sant longitudinal pe suprafata unui valt folosit in morarit, in industria textila etc. [< fr. riflure].

ciuen (ciuin), ciueni (ciuini), s.m. (inv.) planta erbacee cu flori albe sau roz, ale carei radacini se folosesc in industria textila, farmaceutica, a parfumurilor si a halvalei; sapunel, sapunarita, odagaci.

EOZINA s.f. Materie coloranta folosita in industria textila, la fabricarea cernelurilor rosii etc. [Pron. e-o-. / < fr. eosine].

M****T, -A adj. (Tehn.; despre substante) Care face sa devina moale; emolient. ♦ (s.n.) Produs chimic folosit in industria textila pentru inlaturarea cerurilor si a grasimilor de pe fibre. [Pron. mu-iant. / < fr. mouillant].

TEXTILIST, -A adj., s.m. si f. (Cel) care se ocupa cu tesatoria; specializat in industria textila. [< textil + -ist].

ANGORA s. f. inv. specii de animale (pisici, iepuri, capre) cu par lung si matasos; parul acestor animale, folosit in industria textila. (< fr. angora)

DIAMALT s. n. extract de malt uscat, folosit la prepararea bomboanelor, in patiserie si in industria textila. (< fr. diamalz)

DITIONIT s. m. sare a acidului ditionos, colorant in industria textila. (< fr. dithionite)

ECARLAT I. adj. inv. rosu-visiniu; stacojiu. II. s. n. colorant sintetic rosu-visiniu, folosit in industria textila. (< fr. ecarlate)

EOZINA s. f. materie coloranta rosie sau galben-verzuie, obtinuta prin actiunea bromului asupra fluoresceinei, servind in industria textila, la fabricarea cernelurilor etc. (< fr. eosine)

FUCSINA s. f. materie coloranta rosie, folosita in industria textila si in pielarie. (< fr. fuchsine)

MALEIC, -A adj. acid ~ = diacid etilenic, izomer al acidului fumaric, obtinut prin oxidarea catalitica a benzenului, folosit in industria textila si la fabricarea parfumurilor; anhidrida ~a = anhidrida prin incalzirea acidului maleic. (< fr. maleique)

METILVIOLET s. n. substanta chimica, medicament antiseptic, antihelmintic si colorant in industria textila si chimica. (< fr. methylviolet)

RIFLURA s. f. sistem de santuri longitudinale pe suprafata valturilor in morarit, in industria textila etc. (< fr. riflure)

CELOLANA, celolane, s. f. Fibra textila artificiala obtinuta din vascoza, intrebuintata in industria textila ca inlocuitor al lanii. – Din celo[fibra] + lana.

industrie, industrii, s. f. 1. Ramura a productiei materiale si a economiei nationale, in cadrul careia au loc, pe scara larga, activitatile de exploatare a bunurilor naturale si de transformare a acestora, precum si a altora, in mijloace de productie si in bunuri de consum. 2. (Cu determinari) Subdiviziune a industriei (1), cuprinzand un domeniu limitat de activitate. industrie textila. industrie extractiva. – Din fr. industrie, lat. industria.

MANUFACTURA, manufacturi, s. f. 1. Forma de productie premergatoare marii industrii, caracterizata prin predominarea muncii manuale, prin diviziunea amanuntita a muncii in cadrul atelierului si prin reunirea muncitorilor si a mesterilor in ateliere sub conducerea patronului. 2. Intreprindere industriala in care predomina munca manuala, in care un rol important il au abilitatea si talentul lucratorului si care este destinata in special producerii unor bunuri de larg consum. Manufacturi de portelan. 3. Produse ale industriei textile; tesaturi. Magazin de manufactura. – Din fr. manufacture. Cf. germ. Manufaktur.

PASMANTERIE, pasmanterii, s. f. 1. (Rar) (Articole de) ceaprazarie². 2. Ramura a industriei textile care produce un sortiment variat de fireturi, panglici, sireturi etc. – Din fr. passementerie.

TEXTIL, -A, textili, -e, adj. 1. (Despre fibre, masini etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; care poate fi folosit in tesatorie. ♦ (Despre plante) Din care se obtin fibre textile (1). ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Care se refera la tesatorie sau la tesaturi. industrie textila. ♦ (Substantivat, f. pl.) Stofe, panzeturi; p. ext. obiecte confectionate din stofe sau din panzeturi. – Din fr. textile, lat. textilis.

CEAPRAZARIE¹ ~i f. inv. 1) Atelier in care se confectioneaza ceaprazuri. 2) Magazin (sau raion intr-un magazin) unde se vand ceaprazuri. 3) Ramura a industriei textile care produce ceaprazuri. 4) rar Meserie de ceaprazar. /ceaprazar + suf. ~ie

CIORAPARIE f. (colectiv de la ciorap) 1) Sortiment de ciorapi. 2) Magazin (sau raion intr-un magazin) in care se vand ciorapi. 2) Ramura a industriei textile care produce ciorapi. [Art. cioraparia; G.-D. ciorapariei; Sil. -ri-e] /ciorap + suf. ~arie

PANZARIE² ~i f. 1) Magazin (sau raion dintr-un magazin) unde se vinde panza. 2) Ramura a industriei textile care produce panzeturi. 3) Meserie de panzar. /panza + suf. ~arie

MANUFACTURA s.f. 1. Producere a anumitor lucruri cu mana. ♦ Forma de productie capitalista premergatoare marii industrii, caracterizata prin predominarea muncii manuale, prin diviziunea muncii in cadrul atelierului si prin reunirea muncitorilor si a mesterilor in ateliere sub conducerea patronului; intreprindere corespunzatoare acestei forme de productie. 2. Produse ale industriei textile; tesaturi. [< fr. manufacture, cf. lat. manus – mina, facere – a face].

PASMANTERIE s.f. Ramura a industriei textile, care produce panglici, broderii, fireturi etc.; ceaprazarie. [< fr. passementerie].

PASMANTERIE s. f. ramura a industriei textile care produce panglici, broderii, fireturi etc.; ceaprazarie. ◊ denumire generica pentru produsele acestei ramuri. (< fr. passementerie)

america f., pl. i. Pinza de bumbac proasta, neinalbita, adusa de la localitatea America, un centru de mare industrie textila aproape de Lipsca. – Munt. pop. si amelica.

AGAR-AGAR subst. Substanta gelatinoasa extrasa din unele alge marine, care se intrebuinteaza in medicina, in bacteriologie, in industria alimentara, textila etc.; geloza. – Din fr. agar-agar, germ. Agar-Agar.

TALC s. n. Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare alba-verzuie, unsuros si moale la pipait, folosit in industria farmaceutica, textila etc. – Din fr. talc. Cf. it. talco, germ. Talk.

GELATINA ~e f. 1) Substanta sub forma de gel, obtinuta din tesuturile animale, avand diverse intrebuintari (in industria alimentara, textila, a hartiei etc.). 2) Piele cruda supusa prelucrarii inainte de tabacire. /<fr. gelatine

TARTRIC adj. : Acid ~ substanta organica cristalizata, solubila in apa, avand diferite intrebuintari (in industria alimentara, textila si in medicina). [Sil. tar-tric] /<fr. tartrique

TALC s.n. Silicat hidratat de magneziu natural, unsuros, alb-verzui, folosit in industria farmaceutica, textila etc. [< fr. talc, it. talco, germ. Talk < ar. talak].

TALC s. n. silicat natural hidratat de magneziu, unsuros, alb-verzui, folosit in industria farmaceutica, textila etc. (< fr. talc, germ. Talk)

COCOS s.m. Nuca de cocos = fructul cocotierului, care contine un suc hranitor si fibre textile intrebuintate in industrie; lapte de cocos = suc laptos extras din nuca de cocos. [< germ. Kokos, cf. fr., port. cocos].

LASTEX s. n. fir de cauciuc imbracat in fibre textile, folosit in industria confectiilor; (p. ext.) tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. ◊ portjartier elastic. (< fr., it. lastex)

TARTRIC adj. acid ~ = acid organic cristalizat, solubil in apa, din tartrul de vin, folosit in industria alimentara si textila, in medicina etc. (< fr. tartrique)

TARTRIC adj. (In sintagma) Acid tartric = acid organic cristalizat, cu gust acru, solubil in apa, care se gaseste in fructe, mai ales in mustul de struguri, si care se intrebuinteaza in industria alimentara, in vopsitoria textila, in medicina etc.; sare de lamaie. – Din fr. tartrique.

AGAR-AGAR n. Substanta gelatinoasa extrasa din anumite alge marine si folosita in industria alimentara, farmaceutica si textila. /<fr. agar-agar

LASTEX, lastexuri, s. n. Fir de cauciuc, de obicei imbracat in fibre textile, care se foloseste in industria confectiilor; p. ext. tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. ♦ Portjartier elastic. – Din fr., it. lastex.

PIEPTENE, piepteni, s. m. 1. Obiect de toaleta confectionat din os, din metal, din materiale plastice etc., cu dinti marunti, care serveste la pieptanat¹ parul sau pe care femeile il poarta in par ca podoaba. 2. (Mai ales la pl.) Unealta cu dinti metalici, folosita in industria casnica la pieptanatul¹ fibrelor textile; pieptanusi; p. ext. element al masinii industriale de pieptanat fibrele textile. 3. P. a**l. Nume dat mai multor obiecte, unelte sau parti componente ale acestora, care seamana, ca forma sau ca intrebuintare, cu un pieptene (1, 2). [Var.: piepten s. m.] – Lat. pecten.

COLORANT, -A, coloranti, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are proprietatea de a colora. 2. S. m. Substanta, de obicei organica, cu care se coloreaza diverse produse (fibre textile, piele, materiale plastice etc.). industria colorantilor. – Din fr. colorant.

CIRPA (‹ bg., scr.) s. f. 1. Bucata de pinza sau de stofa veche, folosita de obicei in gospodarie in diverse scopuri (stergerea prafului etc.). ♦ Fig. Om fara personalitate, pe care il poate folosi, umili etc., oricine. ♦ (Pop.) Scutec. 2. Deseuri textile folosite ca materie prima in industria hirtiei. 3. Pinza subtire, lunga de peste doi metri, purtata pe cap de femeile din sudul Transilvaniei. ♦ Basma triunghiulara din pinza industriala sau tesuta acasa, impodobita pe margine cu dantela, specifica portului popular din zonele de cimpie din E si S Romaniei.

BUMBAC, (1) s. m., (2) s. n. 1. Planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.

IN (lat. linum) s. m., s. n. 1. S. m. Planta anuala din familia linaceelor, cu tulpina subtire, fibroasa, frunze mici, inguste si flori albastre sau albe (Linum usitatissimum); in regiunile temperate sunt cunoscute c. 200 de specii. Din tulpini se extrag fibre textile, iar din seminte ulei, folosit in industria lacurilor, linoleumului etc. Semintele contin o toxina, linamarina, care, dupa presare (in vederea obtinerii uleiului), in prezenta apei si sub influenta unei enzime, se descompune in acid cianhidric, acetona si glucoza; simptomele intoxicatiei sunt cele provocate de acidul cianhidric. 2. S. n. Fir obtinut prin prelucrarea inului (1). ♦ Panza facuta din aceste fire.

NAFTALINA s. f. Substanta cristalizata, lucioasa, alba, cu miros patrunzator, extrasa din gudroanele de la distilarea uscata a carbunilor de pamant si folosita in industria chimica, ca insecticid, la conservarea blanurilor si a materialelor textile etc. ◊ Expr. (Fam.) (Parc-ar fi) scos de la naftalina = a) se spune despre ceva invechit, demodat, desuet; b) se spune despre ceva revenit in atentie dupa o lunga uitare. A pune (ceva) la naftalina = a nu te mai interesa ceva; a da uitarii. – Din fr. naphtaline.

MANUFACTURA ~i f. 1) Forma de productie premergatoare marii industrii, caracterizata prin folosirea preponderenta a muncii manuale. 2) Intreprindere industriala unde predomina munca manuala. 3) pop. Produs textil; tesatura. /<fr. manufacture

LINOLEUM, linoleumuri, s. n. Tesatura textila pe care s-a aplicat un amestec de substante grase, plastifianti, coloranti etc. si care se intrebuinteaza in industrie ca izolant, in gospodarie pentru acoperit mese, dusumele etc. [Pr.: -le-um] – Din fr. linoleum.

ACETAT, acetati, s. m. 1. Sare a acidului acetic, folosita in industria chimica si farmaceutica. 2. Ester al acidului acetic, intrebuintat in tehnica in special ca dizolvant. ◊ Acetat de celuloza = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. Acetat de vinil = acetat care serveste la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil, a unor copolimeri). – Din fr. acetate.