Rezultate din textul definițiilor
ACETAT, acetati, s. m. 1. Sare a acidului acetic, folosita in industria chimica si farmaceutica. 2. Ester al acidului acetic, intrebuintat in tehnica in special ca dizolvant. ◊ Acetat de celuloza = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. Acetat de vinil = acetat care serveste la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil, a unor copolimeri). – Din fr. acetate.
ACETIC, -A, acetici, -ce, adj. (In sintagmele) Acid acetic = acid organic obtinut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezinta ca un lichid incolor, cu miros intepator si este folosit in industria colorantilor, farmaceutica, in alimentatie etc. Fermentatie acetica = fermentatie care transforma alcoolul etilic in acid acetic, folosita la fabricarea otetului. Aldehida acetica = lichid incolor cu miros intepator, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, in industria chimica de sinteza etc.; acetaldehida. – Din fr. acetique.
BROM s. n. Element chimic lichid, metaloid de culoare rosu-inchis, toxic, cu miros neplacut, patrunzator, intrebuintat in industria chimica, farmaceutica etc. – Din fr. brome.
BUTANONA, butanone, s. f. (Chim.) Lichid inflamabil cu miros de acetona, utilizat in industria chimica si farmaceutica; metilacetona, metiletilcetona. – Din fr. butanone.
CAUSTOBIOLIT, caustobiolite, s. n. Roca sedimentara organogena, solida, lichida sau gazoasa, utilizata drept combustibil, in industria chimica etc. [Pr.: ca-us-to-bio-] – Din germ. Kaustobiolithe.
CICLOPENTAN s. m. Hidrocarbura ciclica saturata cu cinci atomi de carbon in molecula, intrebuintata ca materie prima in industria chimica. – Din fr. cyclopentane.
INTREBUINTA, intrebuintez, vb. I. Tranz. A folosi, a utiliza. ◊ Refl. pas. Acest produs se intrebuinteaza in industria chimica. – In + trebuinta.
VAR1 s. n. Oxid de calciu obtinut prin calcinarea rocilor calcaroase (si prin hidratarea lor), folosit ca liant in constructii, ca materie prima in industria chimica etc. ♦ Lapte de var (v. lapte) folosit pentru spoitul peretilor caselor. – Din sl. varu.
MALEIC, -A, maleici, -ce, adj. (Chim.; in sintagmele) Acid maleic = acid obtinut prin oxidarea benzenului, folosit in industria textila si chimica la fabricarea uleiurilor. Anhidrida maleica = anhidrida obtinuta prin incalzirea acidului maleic, folosita in industria chimica. [Pr.: -le-ic] – Din fr. maleique.
CLORHIDRIC, adj. (In sintagma) Acid clorhidric = gaz incolor cu miros intepator, rezultat din combinarea clorului cu hidrogenul sau prin actiunea acidului sulfuric asupra sarii de bucatarie, cu numeroase intrebuintari in industria chimica. – Din fr. chlorhydrique.
PETROL s. n. 1. Roca sedimentara lichida, uleioasa, de culoare bruna-negricioasa, mai rar galbuie, cu reflexe albastre-verzui, cu miros specific, formata dintr-un amestec natural de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se extrage din pamant si care serveste drept materie prima in industria chimica; titei. ◊ Petrol sintetic = combustibil cu proprietati asemanatoare cu cele ale titeiului, obtinut pe cale sintetica din carbune sau din oxid de carbon, prin hidrogenare catalitica. 2. Derivat lichid al petrolului (1), folosit la arderea in lampi cu fitil pentru iluminat sau incalzit; gaz. – Din fr. petrole.
PARAFINA, parafine, s. f. 1. Substanta solida, alba si translucida, formata dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obtinute la distilarea titeiului sau a carbunilor si intrebuintata la fabricarea lumanarilor, la impregnarea hartiei si a tesaturilor, ca materie prima in industria chimica etc. 2. (La pl.) Alcani. – Din fr. paraffine.
PROPAN s. n. Hidrocarbura saturata gazoasa din seria metanului, care se gaseste in titei si in gazele asociate titeiului si este folosita drept combustibil menajer sau ca materie prima in industria chimica. – Din fr. propane.
NAFTALINA s. f. Substanta cristalizata, lucioasa, alba, cu miros patrunzator, extrasa din gudroanele de la distilarea uscata a carbunilor de pamant si folosita in industria chimica, ca insecticid, la conservarea blanurilor si a materialelor textile etc. ◊ Expr. (Fam.) (Parc-ar fi) scos de la naftalina = a) se spune despre ceva invechit, demodat, desuet; b) se spune despre ceva revenit in atentie dupa o lunga uitare. A pune (ceva) la naftalina = a nu te mai interesa ceva; a da uitarii. – Din fr. naphtaline.
MIRABILIT s. m. (Min.) Sulfat de sodiu natural folosit in industria chimica, a sticlei etc. – Din engl. mirabilite.
MOTORINA, motorine, s. f. Lichid vascos obtinut prin distilarea petrolului, a gudroanelor carbunilor de pamant sau a unor produse sintetice, folosit drept combustibil la anumite motoare sau ca materie prima in industria chimica. – Din germ. Motorin.
COCS, cocsuri, s. n. Produs solid obtinut din carbunele de pamant, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin incalzire la temperaturi inalte si intrebuintat ca materie prima sau combustibil in metalurgie, in industria chimica, in gospodarie etc. – Din germ. Koks.
REZORCINA s. f. Substanta organica solida, cristalizata, incolora, solubila in apa si alcool, cu slaba actiune reducatoare, folosita ca revelator fotografic, ca materie prima in industria chimica si farmaceutica. – Din fr. resorcine.
RISTIC s. n. (In sintagma) Gogoasa de ristic = gogoasa bogata in tanin, care se formeaza pe frunzele si pe ramurile tinere al unor stejari, in urma intepaturii facute de o specie de viespe, si care se intrebuinteaza in medicina sub forma de tinctura, in industria chimica si in industria tabacariei. – Din tc. rastik, ngr. rastiki.
SMOALA s. f. Substanta neagra, vascoasa, casanta, care ramane de la distilarea pacurii sau a gudronului de carbuni si care se intrebuinteaza la pavaje, in industria chimica etc. – Din sl. smola.
SULFURIC, -A, sulfurici, -ce, adj. 1. Combinat sau compus cu sulf. ◊ Acid sulfuric = acid anorganic obtinut prin combinarea trioxidului de sulf cu apa, in forma de lichid incolor, uleios, cu gust acrisor, fara miros si foarte corosiv, care se inrebuinteaza in industria chimica; vitriol. 2. Privitor la sulf. – Din sulfurique.
ACETILENA f. Gaz incolor, folosit in industria chimica, la iluminat si la sudura. Lampa cu ~. [G.-D. acetilenei] /<fr. acetylene
ANHIDRIT ~e n. Sulfat natural de calciu, alb sau usor colorat, sticlos, intrebuintat la fabricarea cimenturilor, in industria chimica si a hartiei. /<fr. anhydrite
BENZEN ~i m. Hidrocarbura lichida incolora, extrasa din gudronul de huila si din petrol, avand diferite intrebuintari in industria chimica, farmaceutica, a parfumurilor etc. /<fr. benzene
BROM n. Metaloid lichid toxic, de culoare rosie-inchisa, cu miros patrunzator neplacut, folosit in industria chimica, in farmaceutica si in fotografie. /<fr. brome
BUTIRIC ~ca (~ci, ~ce): Acid ~ acid organic din componenta grasimilor animale (mai ales a untului), folosit in industria chimica. /<fr. butyrique
CARBUNE ~i m. 1) Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, folosita drept combustibil si ca materie prima in metalurgie si in industria chimica. ~ de pamant. ~ de piatra. 2) Lemn carbonizat. A stinge ~ii. 3) Bucata de lemn in stare incandescenta; jaratic. ◊ A sta (ca) pe ~i a fi foarte nerabdator. 4) Creion negru si foarte moale, folosit in pictura. 5) Boala a unor cereale (porumb, grau), caracterizata prin aparitia unei pulberi negre, cauzata de o ciuperca parazita; taciune. 6) Boala molipsitoare a vitelor (transmisibila si omului) manifestata prin abcese pulmonare, gastrointestinale si prin simptome de colaps; antrax; buba-neagra. /<lat. carbo, ~onis
CLOR n. Gaz de culoare galbena-verzuie, cu miros intepator, sufocant si foarte toxic, folosit in industria chimica si ca decolorant sau dezinfectant. /<fr. chlore
CLORHIDRIC ~ci adj. : Acid ~ acid al clorului cu miros intepator, avand diverse intrebuintari in industria chimica. /<fr. chlorhydrique
COCS ~uri n. Produs solid obtinut prin carbonizarea la temperaturi inalte a carbunelui de pamant sau a produselor petroliere si intrebuintat in metalurgie, in industria chimica etc. ~ de gudron. ~ metalurgic. ~ de petrol. /<germ. Koks
FORMIC ~a adj. : Acid ~ acid organic corosiv, lichid, incolor, volatil, care se afla in stare naturala in corpul furnicilor, in frunzele de urzica si este folosit in industria chimica, farmaceutica si in tabacarie. /<fr. formique
GUDRON ~oane n. Substanta rasinoasa, de culoare bruna sau neagra, cu miros specific, obtinuta prin distilarea uscata a unor materii organice (petrol, carbune, lemn etc.), avand diverse intrebuintari in industria chimica si in constructia drumurilor. /<fr. goudron
HIDROGEN n. Gaz incolor si inodor, inflamabil, mai usor decat aerul care, impreuna cu oxigenul, formeaza apa, avand diferite intrebuintari (in industria chimica, la sudarea si taierea metalelor, in energetica nucleara etc.). ◊ Bomba cu ~ bomba care explodeaza in urma unei reactii termonucleare produse intr-un mediu de hidrogen; bomba termonucleara. /<fr. hydrogene
METAN n. Gaz incolor si inodor, inflamabil, folosit drept combustibil si ca materie prima in industria chimica. /<fr. methane
PALADIU1 n. Metal alb-argintiu, maleabil si ductil, intrebuintat drept catalizator in industria chimica si sub forma de aliaje. /<fr. palladium
PARAFINA ~e f. Substanta solida incolora, obtinuta in special din petrol si avand diferite intrebuintari (in industria chimica, la impregnarea lemnului, la apretarea tesaturilor etc.). /<fr. paraffine
PETROL n. Hidrocarbura lichida, uleioasa, de culoare inchisa, formata dintr-un amestec natural de compusi organici, intrebuintata drept combustibil si ca materie prima in industria chimica; titei. /<fr. petrole
PLUMB1 n. Metal greu si moale, cenusiu-albastrui, foarte maleabil si ductil, avand diferite intrebuintari (in industria chimica, la confectionarea acumulatoarelor etc.). ◊ Ca ~ul foarte greu. Apa de ~ solutie de acetat de plumb, intrebuintata, mai ales, in medicina. Alb de ~ ceruza. /<lat. plumbum
PROPAN n. Gaz incolor si inodor, inflamabil, aflat in stare naturala in titei sau obtinut in urma cracarii, avand diferite intrebuintari (drept combustibil pentru uzul casnic, in industria chimica etc.). /<fr. propane
SULFURIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de sulf; propriu sulfului. 2) Care este combinat sau compus cu sulf. ◊ Acid ~ acid anorganic, incolor, oxidant puternic, foarte corosiv, avand numeroase intrebuintari in industria chimica; vitriol. /<fr. sulfurique
ANISOL s.m. (Chim.) Eter metilic al fenolului, lichid cu miros placut, folosit ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. anisol].
B*****T s.n. Borat de magneziu incolor sau vanat, sticlos si foarte dur, folosit in industria chimica. [< fr. b******e].
COLOANA s. f. 1. stalp cilindric de piatra, marmura etc. destinat sa sustina un antablament. ♦ formatie cu aspect de stalp aparuta in pesteri prin unirea unei stalactite cu o stalagmita. ◊ coloana vertebrala = sira spinarii. ♦ parte dintr-un catarg care iese deasupra puntii. 2. masa a unui fluid care ia forma cilindrica atunci cand este inchisa intr-un tub sau cand tasneste cu putere dintr-o conducta. 3. sectiune verticala a unei pagini tiparite sau manuscrise. ♦ rubrica (intr-un formular, intr-un registru etc.). 4. sir vertical de cifre. 5. denumire a mai multor aparate in chimie si in industria chimica, dintr-o manta verticala, cilindrica, de metal etc., continand materiale absorbante, filtrante etc. 6. convoi de oameni, animale, vehicule, nave, care merge randuit in siruri paralele in adancime. ◊ coloana a cincea = grup de tradatori in slujba dusmanului, care organizeaza diversiuni, acte de sabotaj etc. pentru a dezorganiza spatele frontului. 7. (cinem.) coloana sonora = ansamblu de sunete care insoteste imaginile unui film. (<fr. colonne)
BROM s.n. Metaloid lichid, rosu-brun, toxic, cu miros neplacut, intrebuintat in industria chimica, farmaceutica etc. [< fr. brome, cf. gr. bromos – miros urat].
CICLOHEXAN s.n. (Chim.) Hidrocarbura ciclica saturata, cu sase atomi in molecula, intrebuintata ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. cyclohexane].
CICLOPENTAN s.n. (Chim.) Hidrocarbura ciclica saturata, care are cinci atomi in molecula, folosita ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. cyclopentane].
COLOANA s.f. 1. Stalp de piatra, de marmura etc. de forma cilindrica, destinat sa sustina o parte dintr-un edificiu. ◊ Coloana vertebrala = sira spinarii. ♦ Parte dintr-un catarg care iese deasupra puntii. 2. Masa a unui fluid, care ia forma cilindrica atunci cand este inchisa intr-un tub sau cand tasneste cu putere dintr-o conducta. 3. Sectiune verticala a unei pagini tiparite sau manuscrise; continutul acesteia. ♦ Rubrica (intr-un formular, intr-un registru etc.). 4. Sir vertical de cifre. 5. Denumire a mai multor aparate folosite in chimie si in industria chimica, alcatuite dintr-o manta verticala, cilindrica, de metal etc., continand materiale absorbante, materiale filtrante etc. 6. Convoi de oameni, de animale, de vehicule care merge oranduit in siruri paralele in adancime. 7. (Cinem.) Coloana sonora = ansamblul de sunete care insoteste imaginile unui film. [Cf. lat. columna, fr. colonne, it. colonna, ngr. kolona].
FOSGEN s.n. Gaz incolor, usor lichefiabil, folosit in industria chimica si ca gaz de lupta asfixiant, toxic. [< fr. phosgene].
PROPAN s.n. (Chim.) Hidrocarbura saturata gazoasa, folosita ca materie prima in industria chimica. [< fr. propane].
TETRALINA s.f. Lichid incolor obtinut din naftalina si servind ca dizolvant in industria chimica. [< fr. tetraline].
B*****T s. n. borat de magneziu incolor sau vanat, foarte dur, in industria chimica. (< fr. b******e)
BUTANONA s. f. lichid inflamabil cu miros de acetona, derivat din butan, folosit in industria chimica si farmaceutica. (< fr. butanone)
MIRABILIT s. n. sulfat natural hidratat de sodiu, folosit in industria chimica, a sticlei etc. (< engl. mirabilite)
TETRALINA s. f. lichid incolor, insolubil in apa, solubil in alcool, eter etc., prin hidrogenarea catalitica a naftalinei, dizolvant in industria chimica. (< fr. tetraline)
ACETIC, -A, acetici, -ce, adj. (In expr.) Acid acetic = acid organic produs sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic si care da otetului gustul acru. Fermentatie acetica = fermentatie care da nastere otetului. Aldehida acetica = lichid incolor cu miros intepator, folosit in industria chimica de sinteza. – Fr. acetique.
BRATU, Emilian (1904-1991, n. Bucuresti), inginer chimist roman. Acad. (1974), prof. univ. la Bucuresti. Lucrari in domeniul ingineriei chimice („Operatii si utilaje in industria chimica”); studii privind transferul de masa si caldura, eficacitatea coloanelor de rectificare.
ANILINA s. f. Lichid incolor toxic care serveste ca materie prima de baza in industria chimica organica. – Fr. aniline.
BROM s. n. Metaloid lichid, de culoare rosie-inchisa, toxic, cu miros patrunzator, intrebuintat in industria chimica, farmaceutica etc. – Fr. brome (<gr.).
BUTADIENA, butadiene, s. f. Hidrocarbura nesaturata, derivata din butan prin pierderea a patru atomi de hidrogen in molecula, care se intrebuinteaza in industria chimica. [Pr.: -di-e-] – Fr. boutadiene.
PETROCHIMIE s. f. 1. Ramura a industriei chimice care prelucreaza titeiul cu derivatele lui, gazele de sonda si de rafinarie, gazul metan, in scopul transformarii lor in produse chimice (semifabricate sau finite) cu valoare mult mai ridicata. 2. Ramura a petrografiei care se ocupa cu studiul chimic complex al rocilor si cu clasificarea lor chimica. – Din fr. petrochimie.
CARBONATI (‹ fr {i}) s. m. pl. Saruri ale acidului carbonic. ♦ Carbonat neutru = sare a acidului carbonic in care doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de metale. ♦ Carbonat acid = sare a acidului carbonic in care un singur atom de hidrogen a fost inlocuit cu un atom de metal; (impr.) bicarbonat. ♦ Carbonat de calciu = sarea de calciu a acidului carbonic, raspindita in natura sub forma de calcar (piatra de var), creta, marmura, calcit; intrebuintat ca piatra de constructie, la obtinerea cimentului, a varului, a sticlei. ♦ Carbonat de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, produs de baza al industriei chimice, folosit in ind. sticlei, a sapunului, a uleiurilor vegetale, a petrolului, metalurgica, farmaceutica, in gospodarie etc.; soda (1). ♦ Carbonat acid de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, folosita ca alcalinizant al secretiei gastrice in acidoze si sub forma de lotiuni detergente in infectii, arsuri etc.; (impr.) bicarbonat de sodiu.
HOECHST [hochst], concern german al industriei chimice si farmaceutice, fundat in 1863. Are filiale in peste 120 de tari. Se situeaza pe primul loc in lume in productia de medicamente.
AMIDON s. n. Substanta organica ce se gaseste in semintele, fructele si tuberculele plantelor si care se foloseste in industria alimentara, chimica etc. – Din fr. amidon.
MASICOT s. n. Oxid de plumb galben, intrebuintat la obtinerea unor smalturi in industria ceramica, chimica etc. – Din fr. massicot.
A CHIMIZA ~ez tranz. 1) (sol, materiale industriale etc.) A supune prelucrarii chimice. 2) (agricultura, industria) A inzestra cu mijloace chimice. /<fr. chimiser
AMIDON s.n. Substanta organica, aflata in seminte, in fructe etc. sub forma de granule, folosita in industria alimentara, chimica etc. [< fr. amidon].
AMIDON s. n. Substanta organica ce se gaseste, in forma de granule, in semintele, fructele, tuberculele plantelor; se foloseste in industria alimentara, chimica etc. – Fr. amidon (< gr.).
METILVIOLET s. n. Substanta chimica folosita ca medicament antiseptic, antihelmintic si drept colorant in industria textila si chimica. [Pr.: - vi-o-] – Din fr. methylviolet.
M****T, -A, m*****i, -te, adj. (Tehn.; despre substante) Care face sa devina elastic, moale, suplu; emolient. ♦ (Substantivat) Produs chimic folosit in industria textila pentru inlaturarea cerurilor si a grasimilor de pe fibre. – Din fr. mouillant.
REACTIVANT, -A, reactivanti, -te, adj., subst. 1. Adj. Care reactiveaza. 2. Subst. Reactiv chimic folosit in industria extractiva pentru a da particulelor de minereu proprietatea de a pluti intr-un lichid. [Pr.: re-ac-] – Reactiva + suf. -ant.
AMIDON n. Substanta organica, aflata in grauntele de cereale, in tubercule, in fructe, care, extrasa, se foloseste in industria alimentara, farmaceutica, chimica. /<fr. amidon
METILVIOLET n. Substanta chimica folosita ca medicament antiseptic, antihelmintic si drept colorant in industria textila si chimica. [Sil. -vi-o-] /<fr. methylviolet
M****T, -A adj. (Tehn.; despre substante) Care face sa devina moale; emolient. ♦ (s.n.) Produs chimic folosit in industria textila pentru inlaturarea cerurilor si a grasimilor de pe fibre. [Pron. mu-iant. / < fr. mouillant].
METILVIOLET s. n. substanta chimica, medicament antiseptic, antihelmintic si colorant in industria textila si chimica. (< fr. methylviolet)
FORMIC, -A, formici, -ce, adj. (In sintagmele) Acid formic = acid organic corosiv, lichid, incolor, volatil, care se gaseste in corpul furnicilor rosii, in frunzele de urzica etc. si care se prepara si pe cale chimica, avand intrebuintari in industria textila, farmaceutica si in tabacarie. Aldehida formica v. aldehida. – Din fr. formique.
VOMICA, vomice, adj. (In sintagma) Nuca vomica = semintele unui arbore (Strychnos nux-vomica) raspandit in zona tropicala, din care se extrag substante utilizate in industria farmaceutica (stricnina) si chimica. – Din fr. vomique.
COCSOCHIMIE s.f. Studiul prelucrarii produsilor chimici obtinuti din carbuni prin cocsificare. ♦ Ramura a industriei grele care realizeaza prelucrarea chimica a carbunelui prin cocsificare. [Cf. fr. coke-chimie].
RIPAN, Raluca (1894-1975, n. Iasi), chimista romana. Acad. (1948), prof. univ. la Cluj. Director al Institutului de Chimie din Cluj (din 1951). Lucrari in domeniul chimiei anorganice si analitice, privind cercetarea combinatiilor complexe, elementele rare si disperse, utilizarea izotopilor radioactivi si a radiatiilor in procesele chimice; studii pentru aplicarea in industrie a rezultatelor teoretice. Op. pr.: „Trata de chimie analitica”, „Sels complexes de magnesium”.
CHIMIZA, chimizez, vb. I. Tranz. A folosi procedee chimice de prelucrare a materialelor in industrie si in agricultura, a prelucra prin procedee chimice. – Dupa rus. himirirovat'. Cf. chimie.
CHIMIZARE s.f. Actiunea de a chimiza. ♦ Folosirea multilaterala a proceselor chimice de prelucrare a materialelor in industrie si in agricultura. [< chimiza].
PETROCHIMIE s.f. 1. Ramura a industriei care se ocupa cu prelucrarea chimica a titeiului, a produselor petroliere, a gazelor de sonda si de cracare si a gazului metan. 2. Parte a petrografiei care se ocupa cu studiul chimismului rocilor si al clasificarii lor chimice. [Gen. -iei. / cf. fr. petrochimie, germ. Petrochemie].
COCSOCHIMIE s. f. 1. studiul prelucrarii produsilor chimici din carbuni prin cocsificare. 2. ramura a industriei grele care realizeaza prelucrarea carbunelui prin cocsificare. (dupa fr. coke-chimie)
ZINC s. n. Element chimic, metal de culoare alba-albastruie, intrebuintat in industrie atat singur, cat si sub forma de aliaje. – Din fr. zinc.
POLISTIREN, polistireni, s. m. Material plastic solid, incolor sau slab galbui, transparent, foarte rezistent din punct de vedere chimic si electric, care se intrebuinteaza in electrotehnica, in industria cablurilor si la fabricarea multor obiecte de larg consum. – Din fr. polystyrene, engl. polystyrene, rus. polistiren.
D****A, defechez, vb. I. Tranz. 1. A limpezi un lichid, provocand depunerea substantelor care se afla in suspensie. ♦ A precipita albuminele dintr-o solutie cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica solutia. ♦ A purifica zemurile din industria zaharului prin tratare cu lapte de var. 2. A evacua materiile f****e din intestin. – Din fr. defequer, lat. defaecare.
MOSC, (1) mosti, s. m., (2) moscuri, s. n. 1. S. m. Mamifer rumegator de marimea unei caprioare, lipsit de coarne, cu caninii superiori foarte lungi, originar din Asia (Moschus moschiferus). 2. S. n. Substanta cu miros patrunzator si placut, secretata de masculul moscului (1), care se foloseste in industria parfumurilor, in cosmetica si in medicina. ◊ Mosc sintetic = substanta chimica sintetica, al carei miros imita pe cel al moscului natural. – Din ngr. moskos.
RESORCINA s. f. Substanta chimica extrasa din anumite rasini, intrebuintata in medicina si in industria materiilor colorante. – Din fr. resorcine.
CREUZET s. n. 1. vas rezistent la caldura, pentru reactii chimice la temperaturi inalte. 2. recipient dintr-un material refractar in industrie la topirea si elaborarea metalelor, aliajelor, sticlei etc. 3. partea de jos a unui furnal, unde se colecteaza, in procesul metalurgic, produsele de topire. 4. (fig.) loc unde se amesteca diverse influente, lucruri etc. (< fr. creuset)
HELIOTROPINA, heliotropine, s. f. Substanta chimica cristalina extrasa din heliotrop (3), cu miros de violete, utilizata in industria parfumurilor si in cosmetica. [Pr.: -li-o-] – Din fr. heliotropine, germ. Heliotropin.
HEXAMETILENTETRAMINA s. f. Substanta chimica folosita ca antiseptic in infectiile renale si intestinale si in industria rasinilor sintetice; urotropina. – Din fr. hexamethylenetetramine.
FLUOR n. Gaz galben-deschis, cu miros intepator, foarte activ din punct de vedere chimic, toxic, intrebuintat, mai ales, la sintetizarea unor compusi si in industria atomica. [Sil. flu-or] /<fr. fluor
HEXAMETILENTETRAMINA s.f. Substanta chimica folosita ca antiseptic in infectiile renale si intestinale si in industria rasinilor sintetice; urotropina. [< fr. hexametylenetetramine].
REZIDUU, reziduuri, s. n. Rest ramas in urma unui proces chimic sau fizic efectuat asupra unui material brut. ◊ Reziduuri furajere = deseuri din industria alimentara care pot fi valorificate in alimentatia animalelor. ♦ Materie care se depune pe peretii sau pe fundul recipientelor in care se pastreaza substante lichide. [Pr.: -du-u. – Var.: rezidiu s. n.] – Din lat. residuum, fr. residu.
industriaL, -A, industriali, -e, adj. Care tine de industrie sau se bazeaza pe industrie, care este produs de (sau in) industrie; cu o industrie dezvoltata. ◊ Chimie industriala = ramura a chimiei care se ocupa cu aplicarea procedeelor chimice in tehnica fabricatiei. Plante industriale = grup de plante agricole cultivate in vederea prelucrarii lor. [Pr.: -tri-al] – Din fr. industriel.
COCSOCHIMIE s. f. 1. Ramura a industriei care prelucreaza carbunele de pamant prin cocsificare. 2. Studiul prelucrarii si transformarii produsilor chimici obtinuti din carbuni prin cocsificare. – Cocs + chimie.
industriaL, -A adj. Care tine de industrie; bazat pe industrie, (produs) de industrie; cu o industrie dezvoltata. ◊ Chimie industriala = ramura a chimiei care se ocupa cu folosirea procedeelor chimice in tehnica fabricatiei. [Pron. -tri-al. / cf. fr. industriel, it. industriale].
industriaL, -A adj. referitor la industrie; bazat pe industrie, (produs) de industrie; cu o industrie dezvoltata. ♦ chimie ~a = ramura a chimiei care se ocupa cu folosirea procedeelor chimice in tehnica fabricatiei. ◊ (despre plante) din care se extrag anumite produse industriale (ulei, fibre). (< fr. industriel)
SALICILIC adj. (In sintagma) Acid salicilic = preparat chimic pe baza de fenol, in forma de cristale albe, intrebuintat in medicina, in industria colorantilor si a conservelor alimentare. – Din fr. salicylique.
INDOL s. m. 1. compus chimic obtinut prin distilarea indigoului si a gudroanelor carbunilor de pamant, care se foloseste in industria cosmetica, in chimie, ca reactiv etc. 2. produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub actiunea bacteriilor intestinale, care, impreuna cu scatolul, da f*******r mirosul specific. (< germ. Indol, fr. indole)
INDOL, indoli, s. m. 1. (Chim.) Compus chimic obtinut din indigo si gudroanele carbunelui de pamant, de culoare alba, cristalizat si folosit in industria cosmetica, in chimie ca reactiv etc. 2. (Med.) Produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub actiunea bacteriilor intestinale, eliminat prin materiile f****e si contribuind impreuna cu scatolul la mirosul specific al acestora. – Din germ. Indol, fr.. engl. indole.
FLOROGLUCINA s.f. Substanta chimica, derivat al benzenului, cristalina, alba, solubila in alcool si eter, folosita ca developator fotografic si in industria colorantilor. [< fr. phloroglucine].
FLOROGLUCINA s. f. substanta chimica, derivat al benzenului, cristalina, alba, solubila in alcool si eter, folosita ca developator fotografic si in industria colorantilor. (< fr. phloroglucine)
CAUSTIC, -A, caustici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre substante chimice) Care arde, distruge tesutul animal si vegetal. ◊ Soda caustica = hidrat de sodiu cristalizat, cu multe intrebuintari in industrie. 2. Adj. Fig. Muscator, satiric. 3. S. f. (Fiz.) Pata luminoasa de forma unei suprafete care infasoara razele reflectate sau refractate intr-un sistem optic, reprezentand imaginea deformata a unei surse de lumina. – Din it. caustico, lat. causticus.
SELENIU s. m. Element chimic, metaloid negru-cenusiu care se gaseste in natura in combinatie cu sulful si care se intrebuinteaza in industria sticlei, a ceramicii si la fabricarea celulelor fotoelectrice. [Var.: selenium s. n.] – Din fr. selenium.
FOSGEN s. n. Compus chimic sub forma de gaz incolor, usor lichefiabil, cu miros sufocant, puternic iritant al ochilor, foarte otravitor, intrebuintat in industria colorantilor, medicamentelor etc. si ca gaz de lupta. – Din fr. phosgene.
BORIC (‹ fr.) adj. Acid ~ = substanta chimica, (H3Bo3), p. t. aprox. 160ºC, cristalina, alba, fara miros, intrebuintat la emailaj, ca antiseptic in medicina, in industria luminarilor, in tabacarie etc.
CUPRU s. n. Element chimic, metal de culoare rosiatica, foarte maleabil, ductil si bun conducator de caldura si de electricitate, cu numeroase intrebuintari in industria tehnica, in fotogravura, galvanoplastie, la obtinerea de aliaje etc.; arama. – Din lat. cuprum.
CLOR s. n. Element chimic gazos de culoare galbena-verzuie, cu miros intepator, sufocant, toxic, cu proprietati decolorante si dezinfectante, care are numeroase intrebuintari in industrie. – Din fr. chlore.
ALUMINIU s.n. Element chimic din grupa metalelor, foarte usor si avand o mare ductilitate si maleabilitate, care intra in compozitia unor aliaje intrebuintate in industrie si in tehnica. // (In forma alumino-, alumo-) Element prim de compunere cu semnificatia „(referitor la) aluminiu”. [Pron. -niu. / < fr. aluminium, alumino-].
ANILINA s. f. Substanta chimica ce se prezinta ca un lichid uleios, obtinuta prin distilarea indigoului sau, industrial, prin reducerea nitrobenzenului, si care este utilizata in industria colorantilor, medicamentelor etc.; aminobenzen, fenilamina. – Din fr. aniline, germ. Anilin.
CREUZET ~e n. tehn. 1) Bazin din partea de jos a cuptoarelor metalurgice in care se aduna materialul topit. 2) Recipient facut din material refractar, folosit in industrie pentru topirea metalelor, aliajelor sau a sticlei la temperaturi inalte. 3) Vas facut dintr-un metal rezistent la caldura, folosit pentru reactii chimice. [Sil. cre-u-] /<fr. creuset
PETROCHIMIE s. f. 1. stiinta, tehnica si industria prelucrarii produselor petroliere, a gazelor de sonda si a gazului metan. 2. ramura a petrografiei care studiaza chimismul rocilor si clasificarea lor chimica. (< fr. petrochimie)
SELENIU (‹ fr. {i}; {s} n. pr. Selene „luna”) s. n. Element chimic (Se; nr. at. 34, m. at. 78,96) negru-cenusiu din grupa a VI-a a sistemului periodic. Se gaseste in natura in combinatie cu sulful. Se intrebuinteaza in industria sticlei, a ceramicii si la fabricarea celulelor fotoelectrice. Descoperit si izolat (1817) de J.J. Berzelius, impreuna cu chimistul suedez J.G. Gahn (1745-1818), in reziduurile prepararii acidului sulfuric.
PRIMAR, -A I. adj. 1. initial, de la inceput, originar; primordial, principal. (p. ext.) de primul grad, de baza. ♦ invatamant ~ = forma de invatamant, cu caracter obligatoriu, in care se predau notiunile elementare ale principalelor discipline; era ~a = paleozoic; medic ~ = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist. ◊ simplu, rudimentar, simplist. ◊ (despre cuvinte) primitiv (I, 4) o (ec.) sector ~ = ansamblu de activitati economice producator de materii prime (agricultura si industriile extractive). ◊ (med.; despre simptome) care apare in prima faza a unei boli. 2. care se manifesta brutal; care dovedeste lipsa de cultura, de rafinament. 3. (despre elemente si compusi chimici) cu o singura valenta satisfacuta de un anumit element sau radical. II. s. m. reprezentant ales, cu atributii administrative in orase si comune. (< lat. primarius, fr. primaire)
IZOTOP (‹ fr. {i}; {s} izo- + gr. topos „loc”) s. m. (Atom sau nucleu atomic) care are acelasi numar atomic cu un alt atom (sau nucleu atomic), deci aceleasi proprietati chimice, insa difera de acesta prin numarul de masa, adica prin numarul de neutroni, precum si prin alte insusiri fizice. ◊ I. radioactiv = fiecare dintre izotopii unui element chimic care prezinta radioactivitate; radioizotop. Pot fi produsi si pe cale artificiala (in reactoare nucleare sau in acceleratoare de particule), Se utilizeaza in chimie, medicina (in tratarea cancerului), industrie (la procedeele de control al calitatii), biologie, geologie, cosmologie etc.
SULF (‹ lat.) s. n. Element chimic (S; nr. at. 16, m. at. 32,06), din grupa a VI-a a sistemului periodic al elementelor; nemetal de culoare galbena. Prezinta mai multe modificatii alotropice (s. rombic, s. monoclinic, s. amorf) si se gaseste in natura in stare nativa si sub forma de combinatii: sulfuri (blenda, pirita), sulfati (gips, baritina) etc. Este foarte reactiv din punct de vedere chimic. In combinatii este bivalent, tetravalent si hexavalent. Se obtine, prin extractie, din zacamintele de sulf nativ. Se intrebuinteaza la fabricarea acidului sulfuric, a sulfurii de carbon, a unor coloranti, in industria cauciucului, in viticultura (pentru combaterea criptogamelor), in fabricarea chibriturilor si in farmacie. Este cunoscut din Antic. Sin. pucioasa. ◊ Floare de s. = sulf sub forma de pulbere fina.
BISMUT (‹ fr. {i}) s. n. Element chimic (Bi; nr. at. 83, m. at. 209, p. t. 271ºC, p. f. 1.560 ºC), metal alb-lucios, cu nuante rosiatice, casant, intrebuintat la obtinerea aliajelor de temperatura de topire joasa, iar sub forma de combinatii in medicina, in cosmetica si in industria sticlei. A fost descoperit de chimistul francez E. Geoffroy in 1753.
COBALT (‹ fr. {i}) s. n. Element chimic (Co; nr. at. 27, m. at. 58, p. t. 1.493ºC, p. f. 3.520ºC), metal alb-argintiu, foarte dur, inalterabil la temperatura obisnuita. In combinatii functioneaza in starile de valenta 2 si 3. Este un element indispensabil vietii celulare si in special hematopoezei. Este intrebuintat in tehnica sub forma de aliaje, iar sub forma de saruri la colorarea in albastru a sticlei, portelanurilor etc.; izotopul radioactiv cu numar de masa 60 este folosit in radioterapie, in radiografie si in industrie. A fost descoperit de chimistul suedez G. Brandt in 1735.
CALCIU (‹ fr. {i}; {s} lat. calc- „var”) s. n. Element chimic (Ca; nr. at. 20, m. at. 40,08, p. t. 842-848ºC; p. f. 1.439ºC), metal alb-argintiu, moale, din familia metalelor alcalino-pamintoase. Se gaseste in natura numai sub forma de combinatii (calcar, gips etc.). Se prepara prin electroliza unui amestec de clorura de calciu anhidra si fluorura de calciu. In combinatii functioneaza in starea de valenta. 2. Face parte din compozitia organismului animal, avind un rol plastic in formarea tesutului osos. Compusii sai au multiple utilizari in constructie, in industrie etc. si in terapeutica (pentru recalcificare, ca antialergic si sedativ). A fost descoperit (1808) de H. Davy si J.J. Berzelius.
SARE saruri f. 1) Substanta alba, cristalizata, solubila in apa, cu gust specific, intrebuintata in alimentatie drept condiment si in industrie; clorura de sodiu. ~ de bucatarie. ◊ ~ gema clorura naturala de sodiu. ~ de mare sare obtinuta prin evaporare din apa de mare. ~ea pamantului ceea ce este mai de pret, mai valoros. A fi cuiva drag ca ~ea in ochi a fi nesuferit pentru cineva. A pune cuiva ~ pe coada a nu putea pedepsi pe cineva, desi s-ar cuveni. A nu avea (nici) ~ de mamaliga a fi foarte sarac. ~ea-i buna in fiertura, insa nu peste masura un lucru este util cand este folosit la locul lui si in mod cumpatat. 2) fig. Finete de spirit. 3) Compus chimic format din reactia unui acid cu o baza. ◊ ~ amara praf alb, cristalin, intrebuintat ca purgativ; sulfat de magneziu. ~ea (lui) Glauber sulfat de sodiu. ~ de lamaie acid citric. ~ea (lui) Berthollet clorat de potasiu, intrebuintat la fabricarea chibriturilor si in pirotehnica. [G.-D. sarii] /<lat. sal, salis
