APERITIV, aperitive, s. n. 1. Gustare care se ia inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare) 2. Bautura alcoolica consumata inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare). – Din fr. aperitif, lat. aperitivus.

PRANZ, pranzuri, s. n. Masa principala care se ia la amiaza; dejun; timpul cand se ia aceasta masa; (concr.) ceea ce se mananca la aceasta masa, mancare pregatita in acest scop. ◊ (Pop.) Pranzul (cel) mic = prima masa pe care o iau taranii in cursul diminetii, vara, cand muncesc la camp; timpul zilei cand se ia aceasta masa. Pranzul (cel) mare = a doua masa pe care o iau taranii, masa de la amiaza; timpul zilei cand se ia aceasta masa. ◊ Loc. adv. Inainte de pranz = in prima parte a zilei, inainte de amiaza, inainte de masa principala. Dupa-pranz = in a doua parte a zilei, dupa-masa, dupa-amiaza. – Lat. prandium.

APERITIV ~e n. 1) Gustare care se ia inainte de masa (pentru a stimula pofta de mancare). 2) Bautura alcoolica consumata inainte de masa. /<fr. aperitif, lat. aperitivus

MEZELIC ~uri n. 1) rar Mancare servita inainte de masa pentru a stimula pofta de mancare; aperitiv. 2) fig. Obiect lipsit de valoare; fleac. /<turc. mezelik

PRANZ ~uri n. 1) Masa luata la amiaza. ◊ ~ul (cel) mic a) masa de dimineata; b) timpul cand se ia aceasta masa. 2) Mancare consumata la amiaza. 3) Timpul mesei de la amiaza. ◊ Inainte de ~ perioada de timp din prima jumatate a zilei; inainte de amiaza; inainte de masa. /<lat. prandium

CREDENTA s.f. Mobila din evul mediu, formata dintr-un corp asezat deasupra bufetului propriu-zis sau pe montanti sculptati. ♦ Masuta, policioara pentru vase; bufet pentru servirea gustarii inainte de masa. [Cf. it. credenza, fr. credence, germ. Kredenz].

APERITIV s.n. Bautura alcoolica servita inainte de masa, pentru deschiderea apetitului; fr., engl. aperitif; germ. Aperitif; it. aperitivo. Din categoria aperitivelor fac parte bauturi elaborate pe baza de vin (Dubonnet, vermuturi) sau alcool (bitter-uri, gentiane) cu adaos de plante sau esente, avand gust amarui, precum si rachiuri pe baza de cereale, de fructe sau de plante (whisky, gin, tuica, tequila). Ca termen de specialitate, aperitiv este intotdeauna o bautura, iar felul de mancare servit inainte de masa se numeste gustare.

APERITIV s.n. Gustare luata inainte de masa pentru a stimula pofta de mancare. [< fr. aperitif, cf. lat. aperitivus < aperire – a deschide].

aperitiv (aperitive), – 1. Bautura alcoolica ce se serveste inainte de masa. – 2. Gustare, mezelic. Fr. aperitif. Intrucit exista obiceiul de a insoti bautura cu cite un sandvis, in limba curenta aperitiv inseamna mai curind gustarea, mezelicul care se servesc impreuna cu bautura.

APERITIV s. n. gustare (sau bautura) inainte de masa. (< fr. aperitif, lat. aperitivus)

CREDENTA s. f. mobila din evul mediu formata dintr-un corp asezat deasupra bufetului propriu-zis sau pe montanti sculptati. ◊ masuta, policioara pentru vase; bufet pentru servirea gustarii inainte de masa. (< it. credenza, germ. Kredenz)

medelnita (medelnite), s. f. – Lighean. Sl. medenica, din medi „cupru” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 191), cf. mag. medence „spalatorie”. Sec. XVII, inv. – Der. medelnicer, s. m. (boier de rangul al treilea, numit astfel pentru ca la inceput ii oferea domnului ligheanul de spalat pe miini inainte de masa; mai tirziu a devenit o sarcina onorifica, asimilata de Regulametul Organic cu gradul de locotenent); medelnicereasa, s. f. (nevasta medelnicerului); medelnicerie, s. f. (functia de medelnicer).

APERITIV, aperitive, s. n. Gustare care se ia inainte de masa (pentru a deschide pofta de mancare). – Fr. aperitif (lat. lit. aperitivus).

MEDELNITA, medelnite, s. f. (Inv.) Lighean in care domnul si oaspetii lui isi spalau mainile inainte si dupa masa. – Cf. sl. medenica.

MEDELNITA ~e f. inv. Vas in care oaspetii isi spalau mainile inainte si dupa mesele domnesti. /<sl. medenica

bisactea si be- f., pl. ele (ngr. bestahtas, turc. pistahta, ladita care serveste si ca pupitru, d. pis, inainte, si tahta, tahte, masa). Vechi. Cutie eleganta de tinut lucruri scumpe. – In Munt. (direct d. turc.) bis- si bes-. V. necesar.

RECUL, reculuri, s. n. Miscare indarat a unui corp solid, produsa pe baza unei forte de reactie, de miscarea unui alt corp considerat ca are sensul de deplasare inainte si care, de obicei, are masa mult mai mica decat primul corp. ♦ Distanta parcursa de un corp solid in timpul miscarii sale inapoi, provocata prin reactie. – Din fr. recul.

DACIADA s. f. competitie sportiva romaneasca, cu caracter de masa, organizata din doi in doi ani (inainte de 1989). (< Dacia + -ada)

TOPSIN s. n. (tenis /de masa/) lovitura a mingii de jos in sus, usor oblic inainte. (dupa engl. top-side)

INTAI, INTAIA adv. num. ord. I. adv. 1. La inceput. ♦ (Precedat de „mai”) Mai demult. 2. inainte de toate, in primul rand. Sa ne-asezam intai la masa. ♦ (Pentru) prima oara. II. Num. ord. (Adesea adjectival; cand preceda substantivul, in forma articulata intaiul, intaia) Care se afla in fruntea unei serii (in ceea ce priveste spatiul, timpul, calitatea); prim². Intaiul, intaia in clasa. E in clasa intai. ◊ Loc. adv. (Pentru) intaia data (sau oara) = (pentru) prima data. ◊ Expr. Mai intai si-ntai (de toate) = in primul rand. ♦ (Inv., precedat de „cel”, „cea”) Dintai. ♦ (Substantivat, m.; in sintagma) Intaiul nascut = cel mai mare dintre fii. – Lat. *antaneus (< ante „inainte”).

A PREFIGURA ~ez tranz. 1) (obiecte inexistente) A prezenta schematic din inchipuire (ca ceva realizabil in viitor). 2) (lucruri, fenomene, actiuni viitoare) A prezenta cu mult inainte in linii mari, prin cele mai importante trasaturi. Manifestarile in masa au ~at trezirea constiintei nationale. /<fr. prefigurer

masa¹ mese f. 1) Mobila formata dintr-o placa orizontala, pusa pe un suport sau pe picioare, avand diverse intrebuintari (in special pentru a se servi pe ea mancarea). ~ de scris. ~ de lucru. ◊ ~ verde a) masa pentru jocuri de noroc; b) masa la care se duc tratative diplomatice. ~ rotunda dezbatere libera intre specialisti pe o tema data. ~ intinsa masa plina de bucate, pregatita pentru oaspeti. Capul mesei loc de cinste rezervat unei persoane in semn de stima deosebita. A strange ~a a face curat pe masa dupa mancare. 2) Mancarea servita; bucate. 3) Mancarea de la amiaza (constand, de obicei, din mai multe feluri); pranz. ◊ inainte de ~ in partea zilei care preceda pranzul. Dupa ~ in partea zilei care urmeaza dupa pranz. 4) Proces de alimentare. ◊ A se aseza la ~ a incepe mancarea. A sta la ~, a lua ~a a manca. 5) Obiecte sau parti de obiecte care seamana cu aceasta mobila, avand diverse intrebuintari. [G.-D. mesei] /<lat. mensa

PLAY-BACK s.n. (Anglicism) Actiunea de desfasurare in sens invers a benzii de magnetofon. ♦ (Telev.) Imprimare a vocii inainte de emisiune pentru a asigura o inregistrare corecta. ♦ Sincronizare a unor vederi cinematografice sau de televiziune cu o banda sonora facuta la o masa de dublare. [Pron. plei-bec. / < engl. play-back].