Rezultate din textul definițiilor
IN EXTREMIS loc. adv. 1. Silit de imprejurari, neavand alta posibilitate; in ultima instanta. 2. Pe patul de moarte, in ultimul moment al vietii. – Loc. lat.
JUDECATORIE, judecatorii, s. f. Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante. ♦ Autoritate judiciara. – Judecator + suf. -ie.
ULTIMO adv. (Livr. si fam.) In ultimul rand; in ultima instanta. – Cuv. lat.
IN EXTREMIS loc. adv. 1) In cele din urma, neavand alta posibilitate; in ultima instanta. 2) In ultimul moment. [Sil. ex-tre-] /Cuv. lat.
ULTIMO adv. In ultimul rand; in ultima instanta. [< fr., lat. ultimo < lat. ultimus – ultim].
IN EXTREMIS loc. adv. 1. in ultimul moment, in ultima instanta. 2. pe patul de moarte. (< lat. in extremis)
ULTIMO adv. in ultimul rand; in ultima instanta. ♦ (muz.) a volta = ultima data. (< it. ultimo)
zatca (zatci), s. f. – Intinzator al urzelii. – Var. zapca. Origine incerta; negresit provenind in ultima instanta din sl. zadi „inapoi”. In Banat si Olt.
INSTANTA, instante, s. f. (Si in sintagma instanta judecatoreasca) Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoanele fizice sau dintre acestea si persoanele juridice. ◊ Expr. in ultima instanta = in cele din urma, pana la urma, nemaiavand alta cale. – Din fr. instance, lat. instantia.
IN EXTREMIS loc.adv. in ultima instanta. ♦ Pe patul de moarte, cand omul trage sa moara. [< lat. in extremis].
INSTANTA s.f. Organ de stat insarcinat cu aplicarea justitiei; autoritate judecatoreasca. ◊ in ultima instanta = pana la urma. [Cf. fr. instance, it. istanza, lat. instantia < in – in, stare – a sta].
EXECUTOR ~oare (~ori, ~oare) si substantival v. EXECUTIV. ◊ ~ judecatoresc persoana autorizata sa execute hotararile unei instante judecatoresti. ~ testamentar persoana care asigura executarea ultimei vointe a autorului unui testament. /<fr. executeur, lat. executor, ~oris
instanta s. f. organ de stat insarcinat cu judecarea cauzelor civile si penale; autoritate judecatoreasca. ♦ in ultima ~ = pana la urma. (< fr. instance, lat. instantia)
instanta ~e f. Organ de stat insarcinat cu aplicarea justitiei. ◊ Prima ~ prima treapta in ierarhia jurisdictiei. In ultima ~ in cele din urma; pana la urma. /<fr. instance, lat. instantia