PREMEDITAT, -A, premeditati, -te, adj. Pus la cale, planuit dinainte; savarsit in mod deliberat. – V. premedita.

PREMEDITARE s. f. faptul de a premedita. ◊ (jur.) circumstanta agravanta in savarsirea in mod deliberat a unei infractiuni. (< premedita)

deliberat ~ta (~ti, ~te): In mod ~ in urma unor dezbateri preliminare. /v. a delibera

deliberat, -A, deliberati, -te, adj. (Adesea adverbial) Care a fost facut in mod intentionat, din proprie vointa. – V. delibera. Cf. fr. delibere.

deliberat, -A I. adj. (si adv.) (in mod) intentionat, cumpanit; liber consimtit. II. s. n. deliberare intre judecatori inainte de pronuntarea sentintei. ♦ ~ moral = decizie intr-o chestiune de responsabilitate morala. (< fr. delibere)