ACCELERATIE, acceleratii, s. f. Crestere a vitezei unui corp mobil in raport cu unitatea de timp. ♦ Acceleratie gravitationala = acceleratia pe care o au corpurile in cadere libera. [Var.: acceleratiune s. f.] – Din fr. acceleration, lat. acceleratio, -onis.

SCLEROSCOP, scleroscoape, s. n. Aparat pentru masurarea duritatii unui material prin ricoseul unui percutor in cadere libera pe materialul respectiv. – Din fr. scleroscope.

SEDIMENTARE, sedimentari, s. f. Actiunea de a se sedimenta si rezultatul ei. ♦ Totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care se desfasoara la suprafata scoartei terestre si in urma carora are loc depunerea unor fragmente sau particule de minerale, roci, organisme etc. din care provin rocile sedimentare. ♦ Fenomen de depunere lenta a particulelor solide dintr-o suspensie, dintr-o emulsie etc. prin cadere libera sau prin centrifugare; sedimentatie. ◊ (Med.) Viteza de sedimentare = intervalul de timp in care se depun globulele rosii dintr-o cantitate de sange recoltat intr-un tub de sticla gradat, care permite depistarea unor procese infectioase. – V. sedimenta.

ACCELERATIE s.f. Crestere a vitezei unui corp in miscare intr-o unitate de timp. ◊ Acceleratia gravitatiei = acceleratia pe care o au corpurile in cadere libera in vid. [Gen. -iei, var. acceleratiune s.f. / cf. fr. acceleration, it. accelerazione, lat. acceleratio].

ACCELERATIE s. f. crestere a vitezei unui corp in miscare in unitatea de timp. ♦ ~ gravitationala = acceleratia pe care o au corpurile in cadere libera. (< fr. acceleration, lat. acceleratio)

SKIDIVING s. n. sport asemanator parasutismului, de care se deosebeste prin cadere libera ce precede deschiderea parasutei, timp in care mai multi parasutisti se aduna intr-o formatie stelara. (< engl. skidiving)

VRIE s. f. evolutie acrobatica in care un avion se roteste ca un burghiu, coborand pe verticala. ♦ in ~ = in cadere libera. (< fr. vrille)

QANAT (‹ araba) s. n., galerie subterana prin care ape din panza freatica acumulate in depozitele de grohotis de la poalele muntilor sunt transportate la distante mari, prin cadere libera, asigurand aprovizionarea cu apa a localitatilor si irigarea oazelor. Acest sistem, utilizat in Iran inca din Antichitate, a fost preluat ulterior de arabi; in Sahara, unde a atins o dezvoltare considerabila, galeriile sunt cunoscute sub numele de foggara.

ATARNA, atarn, vb. I. I. 1. Intranz. A sta suspendat, a cadea liber in jos (fiind prins sau suspendat de ceva). 2. Tranz. A agata, a suspenda de un carlig, de un cui etc., lasand sa cada liber in jos. 3. Refl. A se agata de cineva sau ceva. II. Intranz. 1. A se apleca spre pamant sub o povara sau din lipsa de putere. Crengile atarna de rod. 2. A avea o anumita greutate (relativ mare); a cantari (mult). III. Intranz. A depinde de cineva sau de ceva. – A³ + tarn.

A AGATA agat tranz. 1) (obiecte) A prinde in/sau de ceva, lasand sa cada liber in jos; a anina; a suspenda; a spanzura; a atarna. ~ paltonul in cui. 2) (obiecte de imbracaminte, tesaturi etc.) A prinde intamplator intr-un obiect ascutit, rupand sau gaurind; a anina; a prinde. 3) fig. fam. (persoane, de obicei, necunoscute) A opri (in mod brutal) pentru a i se adresa; a acosta. /<lat. accaptiare

A ATARNA atarn 1. intranz. 1) A sta suspendat fiind prins sau agatat de ceva. 2) A se apleca spre pamant (din cauza unei greutati sau a lipsei de putere). 3) A fi in stare de dependenta (fata de ceva sau de cineva). 2. tranz. A prinde in/sau de ceva, lasand sa cada liber in jos; a anina; a agata; a suspenda; a spanzura. /a + tarn

CASCADA s. f. 1. cadere naturala de apa de la o mare inaltime; cataracta². 2. (fig.) suita de lucrari care se produc in sacade. ♦ ~ de ras = ras sacadat si prelungit; ~ de aplauze = aplauze puternice. 3. montaj in ~ = mod de legare a unor aparate, masini sau circuite electrice astfel incat curentul de la intrare sa fie egal cu cel de la iesirea elementului anterior. ♦ succesiune de uzine hidroelectrice pe un curs de apa regularizat. 4. cadere libera, pe sol, a unui acrobat sau cascador. (< fr. cascade)

ATARNA, atarn, vb. I. I. 1. Intranz. A cadea liber in jos (fiind prins sau suspendat de ceva). 2. Tranz. A agata, a suspenda, facand sa cada liber in jos. 3. Refl. A se agata de cineva sau de ceva; a se prinde. II. Intranz. 1. A se apleca spre pamant sub o povara sau din lipsa de putere. Crengile atarna la pamant. 2. A avea o greutate (relativ) mare; a cantari (mult). III. Intranz. A depinde de cineva sau de ceva. – Din a³ + tarn.

LASARE s. 1. v. depunere. 2. v. strambare. 3. cadere, coborare, scoborare. (~ cetii; la ~ serii.) 4. lasare la vatra v. liberare.

A CURGE pers. 3 curge intranz. 1) (despre ape) A se misca necontenit la vale. ◊ ~ garla a veni cu prisosinta. 2) fig. (despre fiinte sau vehicule) A se deplasa in lant; a veni intr-un suvoi permanent. 3) fig. (despre viata, unitati de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece. ◊ Va curge inca multa apa pe rau (sau pe garla, pe Dunare etc.) va trece inca multa vreme. 4) (despre ploaie) A cadea din belsug. 5) (despre invelitori, acoperisuri, poduri) A lasa sa patrunda apa (sau alte lichide). 6) (despre lacrimi, sudoare etc.) A iesi prelingandu-se. 7) (despre sange) A se misca continuu intr-un anumit sens si intr-un anumit spatiu. 8) (despre recipiente) A lasa sa iasa lichidul dinauntru. 9) pop. (despre bube, rani) A elimina puroi; a supura; a puroia. 10) A se desprinde din ceva, cazand cate putin si succesiv. Graul curge din sac. ◊ A-i ~ peticele a fi imbracat in haine zdrentaroase. 11) A atarna liber in jos. Parul curge pe spate. 12) fig. (despre cuvinte, expresii etc.) A se insira cu usurinta. /<lat. currere

CLASOR (‹ fr.) s. n. 1. Obiect (mapa, album etc.) destinat pastrarii hirtiilor clasate, documentelor etc. ◊ C. filatelic = carnet cu file de carton pe care sint lipite orizontal benzi de celofan, libere in partea superioara, in care se pastreaza marcile postale. 2. Utilaj folosit pentru separarea gravimetrica a substantelor minerale utile pe clase ce contin granule de dimensiuni egale sau care au aceeasi viteza de cadere.

SCAPA vb. 1. v. desprinde. 2. v. cadea. 3. a (se) salva, (pop.) a (se) izbavi, a (se) mantui, (inv.) a (se) haladui, a (se) litrosi, a (se) milui, a (se) mistui, a (se) ratui. (Cum ai izbutit sa ~?) 4. v. elibera, a libera, a salva, a scoate, (inv. si pop.) a s*****i, (pop.) a mantui, (inv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a ~ din robie.) 5. v. iesi. 6. v. libera. 7. v. evada. 8. v. scoate. 9. v. scutura. 10. v. descotorosi. 11. v. debarasa. 12. a se achita. (A ~ de o mare obligatie.) 13. v. dezbara. 14. v. sustrage. 15. v. pierde. 16. v. omite. 17. v. strecura.

URANUS, planeta a sistemului nostru solar. Stralucirea ei pe cer se afla la limita vizibilitatii cu ochiul liber. Diametrul: 51.120 km. A saptea planeta de la Soare, situata la o departare de c. 2.870 mil. km. Revolutie: c. 84 ani. Rotatia: 17 ore si 54 minute. Magnitudine aparenta: 5,7. Atmosfera de hidrogen(82,5%), heliu si metan; norii de metan absorb radiatia rosie, dand planetei un aspect albastrui; se considera ca temperatura medie a suprafetei este de -215ºC. Are 21 de sateliti (10 fiind descoperiti de sonda „Voyager”) si 11 inele, situate la o distanta intre 40.000 si 55.000 km de planeta. A fost descoperita de W. Herschel (in 1781). si a fost botezata cu numele zeului grec al cerului. La suprafata este fluida iar interiorul este format din metan inghetat. Axa ei de rotatie este paralela cu planul orbitei (caz unic in sistemul planetar). Are un camp magnetic foarte puternic. Survolata si fotografiata de sonda „Voyager” 2 in 1986.