IZOCHINOLINA s.f. (Chim.) Compus cu caracter aromatic obtinut din gudron de carbune, care se foloseste in sinteza colorantilor, a unor medicamente etc. [Var. isochinolina s.f. / < fr. isoquinoline].

IZOCHINOLINA s. f. compus aromatic din gudron de carbune, folosit in sinteza colorantilor, a unor medicamente etc. (< fr. isoquinoline)

ACRIDINA, acridine, s. f. Combinatie organica, incolora, care se gaseste in gudroanele carbunilor de pamant si care este folosita in industria colorantilor, farmaceutica etc. – Din fr. acridine.

BENZEN, benzeni, s. m. Hidrocarbura lichida, incolora, insolubila in apa, extrasa din gudroanele carbunilor de pamant sau din petrol, si care se foloseste, ca decolorant, ca materie prima la fabricarea unor compusi organici etc. – Din fr. benzene.

INDOL, indoli, s. m. 1. (Chim.) Compus chimic obtinut din indigo si gudroanele carbunelui de pamant, de culoare alba, cristalizat si folosit in industria cosmetica, in chimie ca reactiv etc. 2. (Med.) Produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub actiunea bacteriilor intestinale, eliminat prin materiile f****e si contribuind impreuna cu scatolul la mirosul specific al acestora. – Din germ. Indol, fr.. engl. indole.

ANTRACEN, antraceni, s. m. Substanta cristalizata de culoare alba-galbuie, cu fluorescenta albastra, care se prepara prin distilarea gudronului carbunilor de pamant si serveste indeosebi in fabricarea unor coloranti. – Din fr. anthracene.

MOTORINA, motorine, s. f. Lichid vascos obtinut prin distilarea petrolului, a gudroanelor carbunilor de pamant sau a unor produse sintetice, folosit drept combustibil la anumite motoare sau ca materie prima in industria chimica. – Din germ. Motorin.

TOLUEN s. n. Hidrocarbura aromatica lichida, incolora, inflamabila, din seria benzenului, extrasa din gazele de cocserie si din gudroanele carbunilor de pamant si intrebuintata la prepararea unor coloranti, a unor medicamente etc. [Pr.: -lu-en] – Din fr. toluene.

CUMEN s. n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se gaseste in uleiul gudroanelor carbunilor de pamant si in anumite fractiuni de petrol. – Din fr. cumene.

INDOL s.m. Compus obtinut prin distilarea indigoului si a gudroanelor carbunilor de pamant, care, adaugat unor esente de flori, le accentueaza parfumul. [< fr. indole].

ANILINA s.f. Lichid toxic incolor extras din gudroanele carbunilor de pamant si folosit in industria colorantilor; aminobenzen. [Cf. fr. aniline, germ. Anilin].

CUMEN s.n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se gasesc in uleiul gudroanelor carbunilor de pamant si in anumite fractiuni din petrol. [Pl. -nuri. / < fr. cumene].

ANILINA s. f. lichid uleios, incolor, cu miros specific, din gudroanele carbunilor de pamant, folosit in sinteza colorantilor, a medicamentelor etc.; aminobenzen. (< fr. aniline)

CUMEN s. n. amestec de hidrocarburi benzenice in uleiul gudroanelor carbunilor de pamant si in anumite fractiuni din petrol. (< fr. cumene)

INDOL s. m. 1. compus chimic obtinut prin distilarea indigoului si a gudroanelor carbunilor de pamant, care se foloseste in industria cosmetica, in chimie, ca reactiv etc. 2. produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub actiunea bacteriilor intestinale, care, impreuna cu scatolul, da f*******r mirosul specific. (< germ. Indol, fr. indole)

BENZEN (‹ fr. {i}) s. m. Substanta chimica, cap de serie al hidrocarburilor aromatice; lichid incolor volatil, insolubil in apa, solubil in alcool in orice proportie, obtinut din gazele de cocserie, din gudroanele carbunilor de pamint sau din fractiile petroliere bogate in hidrocarburi aromatice; este materia prima importanta la fabricarea unor compusi organici (anilina, nitrobenzen, stiren, fenol, hexaclorciclohexan etc.), in sinteza colorantilor, a medicamentelor, a parfumurilor; bun solvent. Impropriu este numit benzol.

BENZEN, benzeni, s. m. Hidrocarbura lichida, incolora, obtinuta din gudroanele carbunilor de pamant sau din petrol, folosita ca decolorant, ca materie prima la fabricarea unor compusi organici etc. – Fr. benzene.

ACRIDINA, acridine, s. f. Combinatie organica, incolora, care se gaseste in gudroanele carbunilor de pamant si care este folosita la prepararea unor coloranti in industria farmaceutica etc. – Din fr. acridine.

SMOALA s. f. Substanta neagra, vascoasa, casanta, care ramane de la distilarea pacurii sau a gudronului de carbuni si care se intrebuinteaza la pavaje, in industria chimica etc. – Din sl. smola.

CREZOL, crezoli, s. m. Numele mai multor substante extrase din gudroanele de carbune si de lemn, folosite la prepararea bachelitei sau ca antiseptic. – Din fr. cresol.

CREZOL ~i m. chim. Lichid extras din gudronul de carbune si de lemn, folosit ca antiseptic, la fabricarea unor explozive. /<fr. cresol

SMOALA f. Substanta solida, de culoare neagra, obtinuta prin distilarea gudroanelor de carbuni sau prin oxigenarea pacurii, fiind intrebuintata la prepararea asfaltului, ca material izolant etc. [G.-D. smoalei] /<sl. smola

CREZOL s.m. Lichid extras din gudronul de carbune, asemanator fenolului, cu proprietati antiseptice. [Var. cresol s.m. / < fr. cresol].

CICLOPENTADIENA s. f. hidrocarbura ciclica nesaturata in benzenul brut de la distilarea gudronului de carbune. (< fr. cyclopentadiene)

NAFTALINA s. f. hidrocarbura aromatica, cristalizata, cu miros caracteristic patrunzator, prin distilarea gudroanelor de carbune. (< fr. naphtaline)

CRESOL, cresoli, s. m. Numele mai multor substante extrase din gudronul de carbune si care intra in fabricarea bachelitei sau se intrebuinteaza ca antiseptic. – Fr. cresol.

CATRAN s. n. 1. Lichid vascos de culoare inchisa, obtinut prin distilarea petrolului, a carbunilor sau a lemnului; gudron. ◊ Expr. A se face catran (de manie sau de suparare) = a se supara foarte tare. 2. Fig. Suparare mare; venin. Are catran la inima. 3. (Pop.; in expr.) Catran de... = foarte, extrem de... Catran de scump. - Din tc. katran.

TIOFEN s.n. (Chim.) Substanta organica, cu insusiri asemanatoare benzenului, care se gaseste in gudroanele de la distilarea carbunilor de pamant. [< fr. thiophene, it. tiofene].

CREOZOT s. n. Lichid uleios, incolor sau galbui, caustic, cu miros caracteristic, extras prin distilare din gudronul de lemn sau de carbune, intrebuintat in industrie (la impregnarea lemnului) si in medicina (ca expectorant in bronsitele cronice). [Pr.: cre-o-. – Var.: creuzot s. n.] – Din fr. creosote.

A DEgudronA ~ez tranz. (carbune distilat) A separa de gudron. /<fr. degoudronner

NAFTALINA s. f. Substanta cristalizata, lucioasa, alba, cu miros patrunzator, extrasa din gudroanele de la distilarea uscata a carbunilor de pamant si folosita in industria chimica, ca insecticid, la conservarea blanurilor si a materialelor textile etc. ◊ Expr. (Fam.) (Parc-ar fi) scos de la naftalina = a) se spune despre ceva invechit, demodat, desuet; b) se spune despre ceva revenit in atentie dupa o lunga uitare. A pune (ceva) la naftalina = a nu te mai interesa ceva; a da uitarii. – Din fr. naphtaline.

DEgudronA, degudronez, vb. I. Tranz. A separa gudroanele de gazele produse la distilarea carbunilor fosili. – Din fr. degoudronner.

DEgudronA vb. I. tr. A separa gudroanele de gazele produse la distilarea carbunilor fosili. [< fr. degoudronner].

DEgudronA vb. tr. a separa gudroanele de gazele produse la distilarea carbunilor fosili. (< fr. degoudronner)

COCS s. n. produs solid, combustibil prin incalzirea la temperaturi inalte a carbunilor, a reziduurilor de titei sau a gudroanelor. (< germ. Koks)

COCS (‹ germ.) s. n. Produs solid bogat in carbon, rezultat din carbonizarea la temperaturi inalte a carbunilor, a reziduurilor de petrol sau a gudroanelor, intrebuintat drept combustibil si ca materie prima sau auxiliara la fabricarea fontei, a carburii de calciu etc. ◊ C. metalurgic = c. de calitate superioara, folosit ca agent de reducere si combustibil in metalurgie la furnalele inalte. ◊ C. de petrol = produs solid obtinut prin descompunerea termic avansata a fractiunilor petroliere grele, folosit la fabricarea c. metalurgic, la fabricarea electrozilor si drept combustibil.

COCS, cocsuri, s. n. Produs solid obtinut din carbunele de pamant, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin incalzire la temperaturi inalte si intrebuintat ca materie prima sau combustibil in metalurgie, in industria chimica, in gospodarie etc. – Din germ. Koks.

SEMICARBONIZARE, semicarbonizari, s. f. Proces de descompunere termica a carbunilor la temperaturi de circa 500°-600°C in absenta aerului, prin care se obtin semicocs, gudron si gaze; semicocsificare. – Semi- + carbonizare.

COCS ~uri n. Produs solid obtinut prin carbonizarea la temperaturi inalte a carbunelui de pamant sau a produselor petroliere si intrebuintat in metalurgie, in industria chimica etc. ~ de gudron. ~ metalurgic. ~ de petrol. /<germ. Koks

gudron ~oane n. Substanta rasinoasa, de culoare bruna sau neagra, cu miros specific, obtinuta prin distilarea uscata a unor materii organice (petrol, carbune, lemn etc.), avand diverse intrebuintari in industria chimica si in constructia drumurilor. /<fr. goudron

HUILA, huile, s. f. carbune natural negru, compact, dur, sfaramicios si lucios, intrebuintat drept combustibil, precum si in industrie, la fabricarea cocsului metalurgic, la extragerea gazului de iluminat si a gudroanelor. – Din fr. houille.

catran n., pl. uri (turc. katran, d. ar. alquitran; ngr. katrani, bg. rus. katran; it. catrame, fr. goudron; sp. alquitran). O substanta neagra si cleioasa scoasa din arborii rasinosi (catran vegetal) si din carbunii de pamant (catran mineral). Cel vegetal e mai scump si e intrebuintat in medicina (emplastre, inhalatiuni, apa catranita), iar in industrie e intrebuintat, ca si cel mineral, la ungerea butoaielor, a funiilor, a pinzelor, a lemnelor de corabii, ca sa devie impermeabile si sa nu putrezeasca. – Barb. fr. gudron.