REMONT¹ I. s. m. 1. cal tanar inca neobisnuit la ham sau la calarie. 2. banc, grup de pesti care urca in susul apei pentru a-si depune icrele. II. s. n. urcare in susul apei. (< fr. remonte)

IREVERSIBILITATE (‹ fr.) s. f. Proprietate a unei transformari de a fi ireversibila. ◊ (BIOL.) Ireversibilitatea evolutiei = legitate conform careia un organism nu mai poate reveni, nici macar partial, la starea o data parcursa in sirul stramosilor sai, deoarece fiecare specie, fiecare etapa in evolutia filogenetica a unei ramuri filetice reprezinta un unicat din punct de vedere genetic, morfofiziologic, ecologic, biogeografic. De ex. vertebratele terestre au provenit filogenetic din grupul pestilor; unele mamifere, in mod secundar, s-au readaptat la mediul acvatic (ex. cetaceele), dar nu au redevenit pesti, ci au ramas mamifere.

TELEOSTEAN, teleosteeni, s. m. (La pl.) grup de pesti caracterizati prin coloana vertebrala si craniul complet osoase, corpul acoperit cu solzi ososi si coada impartita in doua parti egale; (si la sg.) peste care face parte din acest grup. ◊ (Adjectival) peste teleostean. [Pr.: -le-os-te-an] – Din fr. teleosteen.

DIPNOI, dipnoi, s. m. (La pl.) grup de pesti care respira atat prin branhii cat si prin plamani; (si la sg.) peste din acest grup. ◊ (Adjectival) Pesti dipnoi. – Cf. fr. dipnoe, dipnoiques.

BANC s.n. I. 1. Gramada submarina uriasa de nisip, de pietris etc. depusa pe fundul marilor, lacurilor si al fluviilor, care se ridica pana aproape de nivelul apei. ◊ Banc de gheata = masa uriasa de gheata plutitoare, care se intalneste in marile polare. 2. grup de pesti marini, in care predomina o anumita specie. II. 1. Postament, suport care sustine o masina-unealta. 2. Masa de atelier pe care se fixeaza piesele de prelucrat. 3. Instalatie pentru incercarea puterii motoarelor. 4. Scandura transversala la barci, pe care stau cei care trag la vasle; banca. III. 1. Numele unui joc de carti. 2. (Fam.) Gluma ieftina; anecdota; minciuna. [Pl. -curi. / < fr. banc, germ. Bank].

DIPNOI s.m.pl. grup de pesti cu respiratie dubla, acvatica si aeriana; (la sg.) peste din acest grup. [Sg. invar. / cf. fr. dipnoiques < gr. dis – de doua ori, pnoe – respiratie].

CUVIER [cuvie], Georges (1769-1832), zoolog si paleontolog francez. A formulat legea corelatiei organelor, a clasificat pentru prima data mamiferele, pasarile, amfibiile si pestii in grupul vertebratelor. E explicat disparitia unor grupe de animale si aparitia altora in trecutul geologic al Pamintului prin teoria cataclismelor si a pus bazele anatomiei comparate.

PLEVUSCA ~ti si ~te f. 1) peste dulcicol de talie mica, cu corpul alungit, acoperit cu solzi marunti, avand o dunga albastra-inchisa pe partile laterale. ◊ ~-de-balta peste dulcicol de talie mica, cu corpul plat, avand pe spinare si pe abdomen spini protectori. 2) Orice peste marunt. 3) fig. grup de persoane de mica importanta. [G.-D. plevustii; Pl. si plevuste] /pleava + suf. ~usca

SARDEA, sardele, s. f. Numele mai multor specii de pesti de mare din grupul scrumbiilor, care se consuma proaspeti sau conservati. ◊ Loc. adv. Ca sardelele = unul langa altul, foarte inghesuiti. – Din ngr. sardhella, it. sardella.

BANC¹, bancuri, s. n. I. 1. Ingramadire de nisip, de pietris sau de namol formata pe fundul marilor sau al fluviilor, care ajunge uneori pana la suprafata apei. 2. grup mare de scoici sau de pesti. II. 1. Masa sau platforma special amenajata pentru efectuarea de lucrari caracteristice unei profesiuni manuale. Banc de tamplarie. Banc de ceasornicar. ♦ Banc de proba = instalatie pentru controlul calitatilor tehnice ale unor motoare. 2. Bancheta la ambarcatii mici. – Din fr. banc.

PLEVUSCA, plevusti, s. f. 1. pestisor de balta din familia ciprinidelor, cu corpul lung de 6-10 cm, acoperit cu solzi marunti, cu capul verde-cafeniu, spinarea galbena-verzuie si cu luciu metalic pe restul corpului (Leucaspius delineatus); p. gener. nume dat pestilor marunti de orice specie. 2. Fig. grup de oameni de putina insemnatate. – Pleava + suf. -usca.

CARD ~uri n. 1) grup mare de animale (de pasari, de pesti) de acelasi fel care umbla impreuna. 2) grup de oameni adunati la un loc sau care merg impreuna; ceata; droaie. ◊ A intra (sau a se pune) in ~ cu cineva a se intovarasi cu cineva. 3) Timp nedelimitat; multa vreme. De un ~ de ani. /<sb. krd

CARD, carduri, s. n. 1. grup mare de animale mamifere, de pasari, de pesti de acelasi fel, care se afla impreuna. 2. (De obicei peior.) Ceata (mare) de oameni. ◊ Expr. A se pune (sau a intra) in card cu cineva = a se asocia, a se intovarasi cu cineva (in vederea unor actiuni reprobabile). 3. (Fam.) Multime, sir (de ani, de zile). ◊ Loc. adv. De (la) un card de vreme = de un timp incoace. Un card de ani = foarte multi ani. – Din scr. krd.

HERING s.m. peste marin asemanator cu scrumbia, care calatoreste in grupuri mari. [< germ. Hering].

piranha smi ( Atestare: DN Pronuntie: pi-ra-nia Varianta: rar piraia Etimologie: fr. piranha ) peste de prada, carnivor, feroce, care traieste in grupuri mari in fluviul Amazon.

ACANTODII (‹ fr.) s. f. pl. Clasa de „pesti cu spini”, care constituie cel mai vechi grup al vertebratelor, cu caractere reintilnite in structura pestilor cartilaginosi (Chondrichthyes) si a pestilor ososi (Osteichthyes). Au trait din Silurian pina in Permianul mediu (Acathodii).