Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
LAPIDAR1 ~a (~i, ~e) 1) (despre inscriptii, ornamente) Care este cioplit in piatra; gravat in piatra. 2) (despre formule, expresii, stil, vorbire) Care consta din putine cuvinte; concis; laconic; succint. /<fr. lapidaire, lat. lapidarius.

LAPIDAR, -A adj. 1. de piatra. 2. (despre inscriptii) gravat in piatra. 3. (despre stil, vorbire etc.) scurt, concis, laconic. (< fr. lapidaire, lat. lapidarius)

GLIPTOTECA, gliptoteci, s. f. Colectie de pietre pretioase sau semipretioase gravate; p. ext. muzeu (sau sectie intr-un muzeu) in care se pastreaza asemenea colectii. – Din fr. glyptotheque, germ. Glyptothek.

SCARABEU, scarabei, s. m. 1. Insecta din ordinul coleopterelor, cu corpul lat si turtit, de culoare neagra, cu capul si cu picioarele dintate, care se hraneste cu excremente (Scarabeus sacer). 2. Pecete, piatra gravata, bijuterie care infatiseaza un scarabeu (1). – Din fr. scarabee, lat. scarabaeus.

GLIPTOGRAFIE f. Stiinta care se ocupa cu studiul pietrelor gravate in antichitate. /<fr. gliptographie

GLIPTOLOGIE s.f. Studiul pietrelor gravate. [Gen. -iei. / < fr. glyptologie, cf. gr. glyptosgravat, logos – studiu].

LAPIDARIU s.n. 1. Colectie de pietre gravate sau sculptate (basoreliefuri, statui etc.); loc in care se pastreaza o asemenea colectie. 2. (In evul mediu) Tratat despre pretinsele proprietati curative sau magice ale pietrelor pretioase. [Pron. -riu, var. lapidarium s.n. / < lat. lapidarium].

GLIPTOTECA s.f. (Liv.) Colectie de pietre gravate; (p. ext.) muzeu unde se tin astfel de colectii. [Gen. -cii. / cf. fr. glyptotheque, germ. Glyptothek < gr. glyptosgravat, theke – cutie].

DACTILIO- elem. „inel”, „piatra gravata”. (< fr. dactylio-, cf. gr. daktylios)

GLIPTOTECA s. f. 1. colectie de pietre gravate; locul unde se pastreaza. 2. muzeu de sculptura. (< fr. glyptotheque, germ. Glyptothek)

LAPIDARIU s. n. 1. (in evul mediu) tratat despre pretinsele proprietati curative sau magice ale pietrelor pretioase. 2. colectie de pietre gravate sau sculptate (basoreliefuri, statui); locul in care se pastreaza. (< lat. lapidarium)

GHIOSA, ghiose, s. f. Dalta subtire, folosita la gravarea pe pietre litografice sau pe placi metalice. [Pr.: ghi-o-] – Din fr. guilloche.

INSCRIPTIE, inscriptii, s. f. 1. Text scurt, de obicei gravat pe piatra, pe metal sau in lemn, pentru a consacra memoria unei persoane, a unui eveniment etc. 2. (Rar) Inscriere, inregistrare, inmatriculare. [Var.: (inv.) inscriptiune s. f.] – Din fr. inscription, lat. inscriptio, -onis.

INTALIE s. f. piatra dura, gravata in adancime, folosita mai ales la inele ca sigiliu. – Din fr. intaille.

GLIPTOTECA ~ci f. 1) Colectie de pietre pretioase gravate. 2) Muzeu unde sunt expuse astfel de colectii. /<fr. glyptotheque

A SAPA sap tranz. 1) (solul) A lucra cu sapa (harletul sau alte unelte agricole). 2) (gropi, santuri etc.) A face prin adancire in pamant si aruncarea lui in afara. 3) (cartofi, morcovi, sfecla etc.) A scoate din pamant cu sapa (harletul sau alte instrumente agricole). 4) (desene, figuri, litere) A grava in piatra, in lemn etc. 5) fig. A face sa se intipareasca; a imprima. ~ urme adanci. 6) (maluri, dealuri etc.) A deteriora printr-o actiune indelungata si sistematica; a distruge treptat; a macina; a roade. 7) fig. (persoane) A supune pe ascuns unor actiuni de compromitere. /<lat. sapare

DACTILIOLOGIE s.f. Parte a arheologiei care studiaza inelele si pietrele pretioase gravate. [< fr. dactyliologie, cf. gr. dactylios – inel, logos – stiinta].

INTALIE s.f. piatra dura gravata in adancime, folosita ca sigiliu. ♦ (Poligr.) Gravura in adancime. [Scris si intaglio. / cf. fr. intaille, it. intaglio].

GLIPTOGRAFIE s.f. Stiinta care se ocupa cu studiul pietrelor antice gravate. [Gen. -iei. / cf. fr. glyptographie < gr. glyptosgravat, graphein – a descrie].

LAPIDAR, -A adj. 1. (Liv.; despre inscriptii) gravat in piatra. 2. (Despre stil, expuneri etc.) Scurt, concis (ca stilul unei inscriptii). [Cf. fr. lapidaire].

DACTILIOGRAFIE s. f. descriere a inelelor si a pietrelor pretioase gravate. (< fr. dactyliographie)

DACTILIOLOGIE s. f. parte a arheologiei care studiaza inelele si pietrele pretioase gravate. (< fr. dactyliologie)

GLIPTOGRAFIE s. f. stiinta care studiaza pietrele antice gravate. (< fr. glyptographie)

INTALIE s. f. 1. piatra dura gravata in adancime, ca sigiliu. 2. (poligr.) gravura in adancime. (< fr. intaille, it. intaglio)

LAPIDARIU, lapidarii, s. n. Colectie de pietre mari sculptate sau gravate (basoreliefuri, statui, pietre de mormant etc.); loc in care se pastreaza o astfel de colectie. [Var.: lapidarium s. n.] – Din lat. lapidarium.

GLIPTICA s.f. Arta de a grava pe o piatra pretioasa sau semipretioasa. [< fr. glyptique, cf. gr. glyptike].

INSCRIPTIE s.f. 1. Text scurt gravat pe o piatra, pe o moneda etc. pentru a consacra un fapt oarecare. 2. (Rar) Inscriere, inregistrare. [Pron. -ti-e-, var. inscriptiune s.f. / cf. fr. inscription, lat. inscriptio].

LAPICID s.m. Lucrator care graveaza inscriptii pe piatra. [< fr. lapicide, cf. lat. lapicida < lapispiatra, caedere – a taia].

LAPICID s. m. lucrator care graveaza inscriptii pe piatra. (< fr. lapicide)

DALTITA, daltite, s. f. Diminutiv al lui dalta; daltuta. ♦ Dalta mica folosita la cizelare si in lucrarile de gravare in lemn, linoleum, piatra, celuloid, material plastic etc. – Dalta + suf. -ita.

GLIPTICA f. Arta de a grava figuri ornamentale pe pietre pretioase sau semipretioase. /<fr. glyptique

LAPIDARIU ~i n. 1) Colectie de pietre mari, sculptate sau gravate. 2) Loc unde se pastreaza asemenea colectie. [Sil. la-pi-da-riu] /<lat. lapidarium

GEMA1 ~e f. 1) (nume generic) piatra pretioasa translucida. 2) Bijuterie cu o astfel de piatra pretioasa pe care sunt gravate figuri decorative. /<fr. gemme, lat. gemma

INSCRIPTIE s. f. text gravat sau sculptat pe o piatra, pe o moneda etc. (< fr. inscription, lat. inscriptio)

GRAVURA, (3) gravuri, s. f. 1. Gravare. 2. Gen al graficii in care imaginea artistica este obtinuta prin reproducerea dupa o placa pe a carei suprafata a fost trasat sau gravat desenul, in adancime sau in relief. ♦ Arta sau tehnica gravorului. 3. Placa de cupru, de piatra etc. pe care s-a gravat o imagine spre a fi reprodusa; p. ext. imaginea reprodusa dupa o astfel de placa. V. stampa. – Din fr. gravure.

GEMA s.f. 1. Nume generic pentru pietrele considerate pretioase. ◊ (adj.) Sare gema = sare de bucatarie extrasa din saline. 2. Bijuterie cu o piatra (semi)pretioasa pe care sunt gravate figuri sau motive decorative. [Cf. fr. gemme, lat., it. gemma].

GEMA s. f. 1. piatra pretioasa in stare cristalina pura. ♦ (adj.) sare ~ = sare de bucatarie. 2. bijuterie cu o piatra (semi)pretioasa pe care sunt gravate figuri sau motive decorative. 3. (bot.) mugur. (< fr. gemme, lat. gemma)

grava vb. tr. a sapa in piatra, lemn, metal etc. litere sau figuri, in special pentru a obtine un cliseu grafic. (< fr. graver)

GEMA, geme, s. f. Nume generic pentru orice piatra pretioasa translucida. ♦ Bijuterie sau obiect de arta facut dintr-o piatra pretioasa sau semipretioasa pe care sunt gravate figuri ori motive decorative. ♦ (Adjectival; in sintagma) Sare gema = sare de bucatarie cristalizata, extrasa ca atare dintr-o salina; halit2. – Din fr. gemme, lat. gemma.

GLIPTIC, -A, gliptici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Arta de a grava figuri sau motive decorative pe o piatra pretioasa sau semipretioasa sau pe mulajele pentru monede si medalii. 2. Adj. Care apartine glipticii, privitor la gliptica. – Din fr. glyptique.

grava vb. I. tr. A sapa in piatra, in lemn, in metal etc. diferite litere sau figuri, in special pentru a obtine un cliseu grafic. [< fr. graver].

SAPA, sap, vb. I. Tranz. 1. A lucra, a faramita cu sapa1 (sau cu cazmaua) pamantul (pentru a insamanta, a prasi etc.). 2. A face cu sapa1 (sau cu alt instrument) o adancitura, o groapa, un sant in pamant. 3. A scoate cu sapa1 ceva din pamant. 4. A scobi, a taia in piatra sau in lemn pentru a da materialului o anumita forma sau pentru a grava. ♦ Tranz. si refl. Fig. A lasa sau a ramane o urma adanca; a (se) intipari, a (se) imprima. 5. (Despre ape, ploi si alte elemente ale naturii) A roade, a manca, a macina (surpand); a ruina, a darama, a nimici. ♦ Tranz. si refl. recipr. Fig. A unelti impotriva cuiva sau unul impotriva altuia, a incerca sa(-si) faca rau. – Lat. sappare.

FIXA vb. 1. a imobiliza, a intepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a protapi. (A ~ ceva in cuie.) 2. a prinde, a pune. (~ olanele pe casa.) 3. a intepeni, a pecetlui. (~ piatra pe mormant.) 4. v. asambla. 5. a se agata, a se prinde. (Vita de vie se ~ de araci.) 6. v. amplasa. 7. v. stabili. 8. v. posta. 9. v. atinti. 10. a-i ramane, (fig.) a se grava, a se imprima, a se intipari, a se pecetlui, a se sapa, (inv. fig.) a se tipari. (Cuvintele lui i s-au ~ in constiinta.) 11. v. ordona. 12. v. alege. 13. v. institui. 14. v. stabiliza. 15. a determina, a hotari, a preciza, a stabili, a statornici, (inv.) a defige, a insemna, a statori. (A ~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A ~ un diagnostic.) 17. v. calcula. 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum ati ~ concentratia vinului?) 19. v. consfinti.