Rezultate din textul definițiilor
CARAFA, carafe, s. f. Sticla cu gatul lung si cu partea de jos bombata. ♦ Continutul unei astfel de sticle. [Var.: garafa s. f.] – Din ngr. karafa, fr. carafe, it. caraffa.
CICONIIFORMA, ciconiiforme, s. f. (La pl.) Ordin de pasari mari, cu gatul lung si picioarele lungi, cu ciocul conic; (si la sg.) pasare din acest ordin. [Pr.: -ni-i-] – Cf. fr. ciconiides.
GASCA, gaste, s. f. Pasare domestica de talie mare, de obicei cenusie pe spate si pe laturi si alba pe piept, cu gatul lung, crescuta pentru carnea, untura si fulgii ei (Anser domesticus). ◊ Gasca salbatica = specie mai mica de gasca, vanata pentru carne (Anser anser). ◊ Expr. A strica orzul pe gaste = a darui, a sacrifica ceva util, pretios, bun pentru cineva care nu stie sa pretuiasca cele primite. ♦ (Fam.) Epitet depreciativ dat unei femei sau unei fete credule sau proaste. – Din bg. gaska.
TOI2, toiuri, s. n. Paharel in forma de sticluta cu gatul lung si ingust, din care se bea tuica sau rachiu. ♦ Continutul unui asemenea paharel. – Et. nec.
ANSERIFORM, -A, anseriformi, -e, adj., s. f. 1. Adj., s. f. (Pasare) care are forma de gasca; asemanatoare cu gasca. 2. S. f. (La pl.) Ordin de pasari inotatoare, cu gatul lung, cu picioarele scurte, avand trei degete unite printr-o membrana; (si la sg.) pasare din acest ordin. – Din fr. anseriforme.
ANZERIFORMA, anzeriforme, s. f. (La pl.) Ordin de pasari inotatoare, cu gatul lung, cu picioarele scurte avand trei degete unite printr-o membrana; (si la sg.) pasare din acest ordin. – Din fr. anseriformes.
PLESIOZAUR, plesiozauri, s. m. (La pl.) Gen de reptile marine fosile din era mezozoica, cu gatul lung, cu trunchiul gros, cu numeroase vertebre cervicale si cu membre in forma de vasle, puternic dezvoltate; (si la sg.) reptila care face parte din acest gen. [Pr.: -si-o-za-ur. – Var.: pleziozaur s. m.] – Din fr. plesiosaure, lat. plesiosaurus.
LEBADA, lebede, s. f. 1. Gen de pasari acvatice, mai mari decat gasca, cu pene albe sau (rar) negre si cu gatul lung si arcuit (Cygnus); pasare care face parte din acest gen. ◊ Cantecul lebedei = ultima opera sau manifestare (inainte de moarte) a unui mare creator sau interpret. 2. (Art.) Constelatie din emisfera boreala; Crucea. – Din sl. lebedĩ.
DOMRA, domre, s. f. Instrument muzical cu coarde, cu cutia de rezonanta circulara si cu gatul lung, de origine ruseasca. [Var.: dombra s. f.] – Din rus. domra.
RETORTA, retorte, s. f. Vas de sticla, de pamant, de metal, de obicei in forma de balon, cu gatul lung si curbat, intrebuintat pentru distilare la temperaturi mai ridicate in laboratoare sau in industrie. ◊ Carbune de retorta = carbune dur, bun conducator de electricitate, care se depune pe peretii retortelor in care se distileaza carbunele la fabricarea gazului de iluminat si care are intrebuintari in electrotehnica. – Din fr. retorte, germ. Retorte.
ANSERIFORMA ~e f. 1) la pl. Ordin de pasari inotatoare cu gatul lung si cu picioare palmate (reprezentanti: gasca, rata etc.); palmipede. 2) Pasare din acest ordin. /<fr. anseriformes
RETORTA ~e f. 1) Vas de sticla in forma de balon, cu gatul lung si indoit, folosit in laboratoare pentru distilare. 2) Vas (de metal sau din materiale refractare) de forme variate, folosit in industrie pentru distilare la tempe-raturi inalte. /<fr. retorte, germ. Retorte
BREUVAJ s.n. (Vet.) Introducere a unui medicament lichid in cavitatea bucala a unui animal cu ajutorul unei sticle cu gatul lung. [Pron. bro-. / < fr. breuvage – bautura].
TAMBURA s.f. Mandolina cu gatul lung si cu coardele de metal, obisnuita la popoarele arabo-persane. [< fr. tambourah].
cocostarc s.m. (reg.) 1. put cu cumpana. 2. (fig. si ir.) om slab si cu gatul lung.
PLESIOZAUR s.m. Reptila marina fosila din era mezozoica, cu gatul lung si cu membrele in forma de vasle. [Pron. -si-o-. / < fr. plesiosaure, cf. lat. plesiosaurus < gr. plesios – aproape, sauros – soparla].
BREUVAJ [BRO-] s. n. introducere a unui medicament lichid in cavitatea bucala a unui animal cu ajutorul unei sticle cu gatul lung. (< fr. breuvage)
GIRAFIDE s. f. pl. familie de erbivore rumegatoare, cu gatul lung: girafa, okapi. (< fr. giraffides)
PLESIOZAUR s. m. reptila marina fosila cu gatul lung, capul mic, corpul scurt si latit si cu membrele transformate in palete inotatoare. (< fr. plesiosaure, lat. plesiosaurus)
LEBADA, lebede, s. f. 1. Pasare de apa, cu gatul lung si arcuit si cu penele albe (Cygnus olor). ◊ Cantecul lebedei = ultima opera sau manifestare de valoare a unui scriitor, a unui muzician etc. inainte de moarte. 2. (Art.) Constelatie vizibila in emisfera boreala. [Pl. si: lebezi] – Slav (v. sl. lebedĩ).
GATOS, -OASA, gatosi, -oase, adj. (Rar) Cu gatul (1) lung. – Gat + suf. -os.
STRUT1, struti, s. m. Pasare alergatoare mare de stepa, cu picioare lungi si puternice, cu gat lung si golas, cu aripi mici, inapte pentru zbor, cu pene frumoase, moi, negre sau brune-cenusii, intrebuintate ca podoaba, care traieste indeosebi in regiunile tropicale ale Africii (Struthio camelus). ◊ Expr. (A avea) stomac de strut = (a avea) stomac mare, rezistent, care digera bine. – Din it. struzzo.
BANJO ~uri n. Instrument muzical, originar din nordul Africii, avand cutia de rezonanta din piele, un gat lung si 5-9 coarde care emit sunete prin ciupire. [Art. banjoul] /<fr. banjo
DROPIE ~i f. Pasare de stepa de talie mare, cu gat lung, picioare puternice si cu penaj divers colorat. [Art. dropia; G.-D. dropiei; Sil. -pi-e] /<bulg. droplia
LEBADA ~ede f. Pasare acvatica migratoare de talie mare, cu gat lung, arcuit si cu penaj alb sau negru. ◊ Gat de ~ a) gat lung si gratios; b) conformatie defectuoasa a gatului. Cantecul ~edei ultima opera de valoare a unui autor ilustru. 2) art. Constelatie din emisfera nordica. [G.-D. lebedei] /<sl. lebedi
STRUT ~i m. Pasare exotica de talie mare, cu gat lung si cap mic, cu picioare lungi, viguroase, cu aripi scurte si cu penaj negru sau brun-cenusiu. /<lat. struthio, ~onis, it. struzzo
TAR2 ~uri n. rar Instrument muzical constand dintr-o cutie de rezonanta cu gat lung si cu coarde care produc sunete prin ciupire. /<ung. tar
ANSERIFORME s. f. pl. ordin de pasari inotatoare palmipede cu gat lung si picioare scurte: lebede, gaste; lamelirostre. (< fr. anseriformes)
BRONTOZAUR, brontozauri, s. m. Gen de reptile uriase din ordinul dinozaurienilor, cu capul mic, cu gatul foarte lung, cu picioarele scurte, cilindrice, terminate cu cate cinci degete, care a trait in era secundara. – Din germ. Brontosaurus, fr. brontosaure.
TAMBURA, tambure, s. f. Vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemanator cu mandolina, dar cu gatul mai lung decat al acesteia. – Din tc. tambur.
DOMRA ~e f. Instrument muzical cu coarde, avand cutia de rezonanta rotunda, gatul foarte lung, care produce sunete prin ciupire. /<rus. domra
GIRAFA ~e f. 1) Mamifer rumegator de talie mare, cu gatul foarte lung, cu picioarele de dinainte mai lungi ca cele din urma si cu blana alburie cu pete brune, care traieste in Africa. 2) Suport cu brat de suspensie lung, care permite deplasarea unui microfon. /<fr. girafe
TAMBURA ~e f. (in Orient) Instrument muzical asemanator cu mandolina, dar cu gatul mai lung, prevazut cu trei coarde metalice duble, care produc sunete fiind atinse cu un plectru. /<ngr. tampuras, turc. tambura
BANJO s.n. Instrument muzical cu coarde (asemanator chitarei), cu cutia de rezonanta rotunda, facuta din piele, si cu un gat foarte lung. [Pl. -ouri. / < fr. banjo < cuv. american].
GIRAFA s.f. 1. Mamifer patruped erbivor, cu gatul foarte lung, care traieste in savanele Africii. 2. Suport de microfon care permite diferite deplasari ale acestuia. [< fr. girafe].
BANJO s. n. instrument muzical cu coarde ciupite, cu cutie de rezonanta din piele, asemanatoare unei mici tobe, si cu un gat foarte lung, utilizat in jaz. (< amer., fr. banjo)
BRAHIOZAUR s. m. dinozaurian fosil cu gatul foarte lung, capul mic, corpul terminat cu o coada scurta si groasa, membrele anterioare fiind mai inalte. (< lat. brachiosaurus)
BRONTOZAUR s. m. dinozaurian urias, cu capul mic si gatul foarte lung. (< germ. Broutosaurus, fr. brontosaure)
GIRAFA s. f. 1. mamifer erbivor, paricopitat, cu gatul foarte lung, din savanele Africii. 2. suport de microfon care permite diferite deplasari ale acestuia. 3. macara pentru constructii inalte. (< fr. girafe)
CAZACA, cazace, s. f. Bluza (incheiata intr-o parte) cu maneci largi si lungi, inchisa la gat si lunga pana mai jos de talie. – Fr. casaque (< it.).
BARZA, berze, s. f. Pasare calatoare cu ciocul rosu, gatul si picioarele lungi si cu penele, de obicei, albe, afara de varfurile aripilor, care sunt negre; cocostarc (Ciconia ciconia). – Cf. alb. bardhe.
BATLAN, batlani, s. m. Pasare mare de balta, cu gatul si picioarele lungi si cu penele cenusii (Ardea cinerea); starc. – Din bg. batlan.
STARC, starci, s. m. Nume dat mai multor specii de pasari de balta cu ciocul, gatul si picioarele lungi si de obicei cu un smoc de pene pe cap (care se hranesc cu peste). ◊ Starc cenusiu = batlan. – Din sl. struku.
CIOCAN2, ciocane, s. n. (Pop.) Paharel in forma de sticluta, cu gatul stramt si lung, din care se bea o bautura alcoolica. V. cinzeaca. ♦ Continutul unui asemenea paharel. – Din bg. cokan, scr. cokanj.
CORMORAN, cormorani, s. m. Gen de pasari acvatice palmipede, daunatoare pentru ca se hranesc cu peste, avand penele de culoare neagra-verzuie, impestritate cu alb pe cap si pe gat, cu cioc lung si incovoiat la varf si cu coada lunga, rigida; corb-de-mare (Phalacrocorax); pasare care face parte din acest gen. – Din fr. cormoran.
COCOR, cocori, s. m. Pasare migratoare cu ciocul ascutit, cu gatul si picioarele lungi, cu penele cenusii, cu o pata rosie pe cap (Grus grus). [Var.: cucor s. m., cocoara, cucoara s. f.] – Et. nec.
BARZA berze f. Pasare migratoare, de talie mare, cu cioc rosu, cu gat si picioare lungi, cu penaj alb, avand doar varfurile aripilor negre; cocostarc. [G.-D. berzei] /Cuv. autoht.
CICONIIFORMA ~e f. 1) la pl. Ordin de pasari de talie mare, cu ciocul conic, gatul si picioarele lungi (reprezentanti: barza, ibisul, tiganusul, starcul etc.). 2) Pasare din acest ordin. [Sil. -ni-i-] /<fr. ciconiiformes
COCOR ~i m. Pasare migratoare, cu gatul si picioarele lungi, de culoare cenusie, cu o pata rosie pe cap si cu penele in forma de secera la varful aripilor. /Orig. nec.
COCOSTARC ~ci m. Pasare migratoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gatul si picioarele lungi si cu penele albe, varfurile aripilor fiind negre; barza. /cocor + starc
GASCA gaste f. 1) Pasare salbatica sau domestica, inotatoare, de talie mare, avand gat si cioc lung, picioare palmate si penaj, de obicei, suriu pe spate si alb pe piept. ◊ Asta-i alta ~ asta e complet altceva. A (nu) strica orzul pe gaste a (nu) da cuiva un lucru pe care acesta nu stie sa-l pretuiasca la justa lui valoare. Talpa-gastei a) totalitate a ridurilor care se formeaza la coada ochiului (la oamenii in varsta); b) planta erbacee cu tulpina e****a, in patru muchii, cu frunze mari, paroase, de forma unei labe de gasca, si cu flori de culoare rosie-inchisa, folosita in scopuri medicinale. 2) Carne de astfel de pasare. ~ fripta. 3) fig. fam. Femeie naiva si bleaga. [G.-D. gastii] /<bulg. gaska
PAPALUDA ~e f. Pasare de talie medie, cu corp de forma lunguiata, cu aripi lungi, ascutite, avand gat scurt si cioc mic, putin incovoiat. /Orig. nec.
PICIORONG ~oange m. 1) Pasare semiacvatica de talie medie, cu cioc si cu aripi lungi, cu picioarele rosii, lungi, si cu penaj brun-cenusiu. 2) (nume generic) Pasare care are cioc, gat si picioare lungi. 3) Fiecare din cele doua prajini perechi prevazute cu un suport care serveste pentru a inalta piciorul la umblat; catalig. 4) la pl. iron. Picioare lungi si subtiri; catalige. /Din picior
CICONIIDE s.f.pl. Familie de pasari de talie mare, cu gat si picioare lungi si cioc alungit, care traiesc de preferinta prin locuri mlastinoase si pe marginea apelor (barza, egreta, batlanul etc.); (la sg.) pasare din aceasta familie. [Pron. -ni-i-. / < fr. ciconiides, cf. lat. ciconia – barza, gr. eidos – aspect].
FLAMINGO s.m. Pasare migratoare de apa, cu gatul si picioarele lungi si cu pene rosii pe aripi si pe spate. [Var. flaming s.m. / < germ. Flamingo].
GRUIFORME s. f. pl. Ordin de pasari care traiesc pe malurile apelor si pe campie, cu corpul comprimat lateral, cu gatul si picioarele lungi: cocori, dropi, carstei etc. -Din fr. Gruiformes
BAZILISC s. n. 1. (mit.) sarpe, fiinta fantastica cu privire ucigatoare. 2. gen de soparla din America Centrala cu limba groasa, capul si gatul scurte, coada lunga, avand pe cap o excrescenta epidermica triunghiulara. 3. tun lung folosit pe galere. (< it. basilisco, gr. basiliskos)
CICONIIFORME s. f. pl. ordin de pasari de talie mare, cu gat si picioare lungi si cioc mare, care traiesc prin locuri mlastinoase si pe marginea apelor: barza, egreta, batlanul. (< fr. ciconiiformes)
FLAMINGO s. m. pasare migratoare de apa, de marimea unei berze, cu gatul si picioarele lungi si cu pene rosii pe aripi si pe spate. (< germ. Flamingo)
ROTTWEILER [rotvailər] (cuv. germ., de la numele orasului german Rottweil). s. m. Rasa de caine de origine germana, cu corpul masiv si musculos, cu blana scurta si cu pete roscate pe cap, piept si picioare. Talia de 55-68 cm si in greutate de 41-50 kg. Din Ev. med. si pana la sfarsitul sec. 19, r. ii insotea pe negustorii de carne plecati sa cumpere vite, ducand banii intr-o punga atarnata de gat. De-a lungul timpului r. au fost folositi pentru paza turmelor si locuintelor, pentru tractiune si drept caini-politisti. Se considera ca ei descind dintr-o rasa de caini de paza a vitelor lasati aici de legiunile romane.
COAMA ~e f. 1) (la unele animale) Par lung si aspru pe partea superioara a gatului sau de-a lungul sirei spinarii. 2) Parul lung si aspru al unui om. 3) Partea cea mai inalta a unui deal sau munte; creasta; varf; culme; spinare; crestet; pisc. 4) Linie de intersectie a versantelor unui acoperis. 5) fig. Coroana deasa a unui copac. [Sil. coa-ma] /<lat. coma
TURTUREA ~ele f. Pasare migratoare cu penaj cenusiu, asemanatoare cu porumbelul, dar mai mica, cu gatul scurt, cu coada lunga si cu pete negre in jurul gatului. [Art. turtureaua; G.-D. turturelei; Var. turturica] /<lat. turturella
DIPLODOCUS s.m. Dinozaurian erbivor lung de peste 25 m, avand capul foarte mic, cu dinti subtiri si mici, cu gatul si coada foarte lungi. [Var. diplodoc s.m. / < fr. diplodocus].
BRONTOZAUR s.m. Reptila sauriana uriasa din era secundara, cu gatul si coada foarte lungi, iar capul foarte mic. [< fr. brontosaure, cf. gr. bronte – tunet, sauros – soparla].
STOLA s.f. 1. Rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica m********e romane. 2. Ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. [< it., fr., lat. stola].
CAZACA s. f. bluza lunga pana peste talie, cu maneci lungi si incheiata la gat. (< fr. casaque)
DIPLODOC s. m. dinozaurian erbivor fosil, superior, de peste 25 m, avand capul foarte mic, cu dinti subtiri si mici, cu gatul si coada foarte lungi. (< fr. diplodocus)
STOLA1 s. f. 1. rochie larga, cazand in falduri si incinsa cu doua brauri, pe care o purtau peste tunica m********e romane. 2. ornament de forma unei fasii lungi, purtat pe dupa gat de preotii catolici la slujba. (< it., fr., lat. stola)
BATLANAS, batlanasi, s. m. Pasare din ordinul picioroangelor, mai mica decat batlanul, cu gatul si cu ciocul lung si cu penele roscate si negre (Ardea minuta). – Batlan + suf. -as.
BARZA, berze, s. f. Pasare calatoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gatul si picioarele foarte lungi si cu penele albe, afara de varfurile aripilor care sunt negre (Ciconia Ciconia); cocostarc. – Comp. alb. bardhe.
FLAMINGO, flamingi, s. m. Pasare migratoare de apa, de marimea unei berze, cu gatul si cu picioarele foarte lungi si cu pene de culoare alba cu nuante roz. (Phoenicopterus ruber). – Din germ. Flamingo.
GIRAFA, girafe, s. f. 1. Gen de mamifere rumegatoare cu gatul si picioarele de dinainte lungi, cu capul mic, cu blana albicioasa cu pete brune, care traiesc in Africa (Giraffa); animal care face parte din acest gen. 2. Suport care permite deplasarea unui microfon (in scenele in care actorii, cantaretii etc. se misca in scena). – Din fr. girafe.
FELIN, -A, felini, -e s. f., adj. 1. S. f. (La pl.), Familie de animale mamifere carnivore, cu corpul zvelt, mladios, gatul scurt, capul rotund, coada lunga, cu gheare, din care fac parte pisica, leul etc.; (si la sg.) animal care face parte din aceasta familie. 2. Adj. Care apartine felinelor (1), privitor la feline. 3. Adj. Fig. Suplu, gratios. Mers felin. – Din fr. felin, lat. felinus.
PAPALUDA, papalude, s. f. Pasare de culoare cenusie, cu corpul lunguiet, cu aripi lungi, inguste si ascutite, cu gatul scurt si cu ciocul mic (Caprimulgus europaeus). – Et. nec.
FLAMINGO ~gi m. Pasare acvatica migratoare, de talie mare, cu cioc incovoiat, cu gatul si picioarele deosebit de lungi si cu penaj alb-roz. /<germ. Flamingo
BAZILISC s.m. 1. Sarpe fabulos despre care se credea ca cu o singura privire provoaca moartea. 2. Gen de soparla cu limba groasa, capul si gatul scurt, cu o coada lunga, avand pe cap o excrescenta epidermica triunghiulara, iar pe spate si pe coada o creasta dintata mobila. [Pl. -lisci. / < it. basilisco, cf. gr. basiliskos].
BATLAN, batlani, s. m. Pasare de balta din ordinul picioroangelor, inalta de un metru si chiar mai mult, cu pene cenusii, cu gatul, cu ciocul si picioarele lungi si cu un mot de cateva pene date pe ceafa; starc cenusiu (Ardea cinerea). – Din bg. batlan.
CAZACA ~ce f. Bluza lunga, avand maneci largi, incheiata la gat intr-o parte. /<fr. casaque
SPATE ~ n. 1) (la om si la animale) Parte a corpului situata de-a lungul coloanei vertebrale (de la baza gatului pana la sale); spinare. ◊ In ~ pe partea dindarat a corpului. Pe ~ culcat cu fata in sus. Din (sau la, pe la, de la, in) ~ din (sau in) urma; din dos. Adus de ~ incovoiat, indoit. A-i intoarce cuiva ~le a se supara pe cineva. Pe la ~ (sau pe la ~le cuiva) fara stirea cuiva. A nu sti nici cu ~le a nu avea nici o idee despre ceva; a nu banui nimic. A fi (sau a sta) cu grija (sau cu frica) in ~ a fi tot timpul nelinistit. A arunca ceva pe (sau in) ~le cuiva a) a da vina pe cineva; b) a lasa in seama altuia anumite obligatii. A avea ~ (tare) a fi protejat, sustinut (de cineva). 2) Proba sportiva de inot (cu fata in sus). 3) Partea dindarat a unui obiect; dos. In ~le casei. 4) Teritoriu aflat in urma frontului. In ~le dusmanului. /<lat. spatha
SPINARE ~ari f. 1) (la om si la animale) Parte a corpului situata de-a lungul coloanei vertebrale (de la baza gatului pana la sale); spate. Maduva ~arii. Sira ~arii. ◊ In (sau pe) ~(sau de-a ~area, cu ~area) in spate. A cadea in ~area cuiva a reveni in sarcina cuiva. A arunca ceva in ~area cuiva a da vina pe o persoana (nevinovata). A trai pe ~area cuiva a trai pe cheltuiala altuia. 2) Partea cea mai inalta a unui deal sau a unui munte; creasta; coama; pisc; varf; culme; crestet. [G.-D. spinarii] /<lat. spinalis
ZIMBRU ~i m. Animal salbatic rumegator, de talie mare, avand greabanul ridicat in sus, coarne scurte iar gatul si barbia acoperite de par lung. /<sl. zonbru
ZIMBRU, zimbri, s. m. Animal salbatic din familia bovinelor, cu capul scurt si lat, cu coarnele scurte, intoarse in sus, cu greabanul inalt, gatul si barbia acoperite cu par lung; astazi este pe cale de disparitie (dar odinioara a fost raspandit si in Carpati) (Bison europaeus). – Slav (v. sl. zonbru).
ZIMBRU, zimbri, s. m. Animal salbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blana deasa, pasloasa, cu capul mare si lat, cu coarnele scurte, intoarse in afara, in fata si in sus, cu greabanul inalt, cu gatul si cu barbia acoperite cu par lung, care astazi, aflat pe cale de disparitie, este ocrotit in rezervatii naturale (Bison bonasus). – Din sl. zonbru.
STOLA ~e f. 1) Rochie larga si lunga pana la pamant, incinsa cu doua cordoane, purtata de m********e romane. 2) Fasie lunga si ingusta, ornamentata, purtata pe dupa gat de preotii catolici in timpul slujbei. /<lat. stola
LANTETA s. f. 1. lama plata si foarte ascutita, instrument pentru vaccinari, incizii etc. 2. unealta dintr-o tija cu capetele in forma de lopatica, la repararea formelor in turnatorie. 3. fiecare dintre fulgii lungi si subtiri, viu colorati, din jurul gatului si de pe spate, la unele pasari. (< germ. Lanzette, fr. lancette)
CAZACA, cazace, s. f. Bluza cu maneci largi, lunga pana mai jos de talie, incheiata la gat intr-o parte. – Din fr. casaque. (< it.).
HIENA, hiene, s. f. Mamifer carnivor asemanator cu cainele, cu blana cenusie tarcata, cu gatul gros, cu urechile golase si cu picioarele anterioare mai lungi decat cele posterioare, care traieste in Africa si in Asia si care se hraneste mai ales cu cadavre (Hyaena hyaena). ♦ Fig. Om ticalos, nemernic, mizerabil. [Pr.: hi-e-] – Din fr. hyene, lat. hyaena.
ETOLA ~e f. 1) Fasie de stofa purtata de preotii catolici in timpul oficierii slujbei religioase. 2) Fasie lunga si lata de blana, purtata de femei in jurul gatului sau pe umeri. /<fr. etole
BOA s.m. invar. 1. (Zool.) Sarpe urias, neveninos, din regiunea tropicala a Americii si din insula Madagascar. 2. Sal lung de blana sau din pene purtat de femei in jurul gatului. [Pron. bo-a. / < fr. boa, cf. lat. boa – sarpe de apa].
BOA s. m. inv. 1. sarpe urias, neveninos, din regiunea tropicala a Americii de Sud. 2. sal lung din blana sau din pene, purtat de femei in jurul gatului. (< fr., lat. boa)
BOA s. m. invar. 1. Gen de serpi mari, neveninosi, din regiunea tropicala a Americii si din Madagascar (Boa). 2. (Inv.) Fasie lunga de blana sau de pene, purtata de femei in jurul gatului. – Fr. boa (lat. lit. boa).
BOA s. m. invar. 1. Sarpe tropical, carnivor si neveninos, lung de cativa metri, care-si ucide prada inainte de a o inghiti incolacindu-se in jurul ei si sufocand-o (Boa constrictor). 2. Fasie lunga de blana sau de pene, purtata altadata de femei in jurul gatului. – Din fr., lat. boa.
VULTUR ~i m. 1) pop. Pasare sedentara rapitoare, de talie mare, cu cioc lung si coroiat, cu gheare si aripi lungi, puternice, care se hraneste cu animale vii si cu starvuri. ◊ ~-plesuv vultur cu gatul gol si cu penaj brun-cenusiu. ~-pescar vultur care se hraneste cu peste. ~-imperial vultur raspandit in regiunile montane; acvila; pajura. Ochi (sau privire) de ~ ochi (sau privire) agera. 2) fig. Om curajos si mandru. 3) Simbol reprezentand o astfel de pasare, care se imprima pe steme, steaguri, monede. 4) art. Constelatie din emisfera boreala, vizibila vara. /<lat. vultur, ~uris
GRIFON s. m. 1. (mit.) monstru cu corp de leu inaripat, cu cap si gheare de vultur. ◊ motiv decorativ reprezentand un astfel de monstru. 2. pasare rapitoare din tarile calde, mare, asemanatoare vulturului, cu corpul aproape plesuv si gatul imbracat intr-un guler de pene. 3. specie de caine de vanatoare cu par lung si aspru, cu barba si mustati bogate. (< fr. griffon)
BAIDER, baidere, s. n. (Reg.) Fasie lunga impletita din bumbac sau din lana colorata pe care o poarta taranii la gat. – Germ. Beider.
TUNICA, tunici, s. f. 1. Haina barbateasca (de uniforma), de obicei incheiata pana la gat si care se poarta peste camasa. ♦ Haina asemanatoare cu tunica (1), purtata de femei. 2. Imbracaminte (larga) purtata de unele popoare din antichitate, lunga pana la genunchi sau pana la pamant. 3. Membrana fibroasa care inveleste unele organe ale corpului. ♦ Membrana care acopera corpul unor animale marine. ♦ (Bot.) Invelis carnos al unui bulb. – Din fr. tunique, lat. tunica.
A LUNECA lunec intranz. 1) (despre corpuri) A se deplasa printr-o miscare continua (pe o suprafata neteda sau de-a lungul unui alt corp). 2) A se misca lin si fara zgomot. 3) (despre persoane) A-si pierde echilibrul, calcand pe o suprafata lucioasa. 4) (despre mancaruri sau bauturi) A trece usor pe gat; a se inghiti usor. /<lat. lubricare
BROASCA1 ~ste f. 1) Animal amfibiu, fara coada, cu gura larga si ochii bulbucati, cu picioarele din urma mai lungi, adaptate pentru sarit. ◊ ~ raioasa broasca nocturna cu pielea acoperita cu negi, din care, la primejdie, se elimina un lichid iritant. ~ verde brotac. ~-testoasa reptila (terestra si acvatica), avand corpul acoperit cu o carapace osoasa, sub care isi poate trage capul si picioarele in caz de primejdie. Ochi de ~ ochi bulbucati. (A fi) plin de noroc ca ~sca de par se spune despre cineva, caruia nu-i merge in viata. Cand a face ~ par nicicand; niciodata. 2) pop. Umflatura sub pielea gatului; scrofula. [G.-D. broastei; Sil. broas-ca] /<lat. brosca
SARPE serpi m. 1) la pl. Ordin de reptile cu corpul lung, cilindric, foarte flexibil, lipsit de picioare. 2) Reptila din acest ordin. ◊ A se zvarcoli ca in gura de ~ a nu-si gasi locul de durere, de spaima sau de nerabdare. A calca ~le pe coada a deranja foarte tare pe cineva. A incalzi un ~ la san a ocroti un om nerecunoscator. A sari ca muscat de ~ a fi cuprins brusc de manie. ~-de-casa specie de sarpe neveninos, care traieste in apropierea caselor. ~ cu clopotei specie de sarpe veninos, a carui coada este acoperita cu solzi care produc un sunet caracteristic; crotal. ~ cu ochelari specie de sarpe veninos, cu gatul plat, pe care se disting pete de forma unor ochelari; cobra. 3) fig. Om fatarnic; ipocrit. /<lat. serpens