CAUDINE adj. (In expr.) A trece pe sub furcile caudine = a impune invinsului conditii umilitoare; fig. a supune unei critici severe. [Pr.: ca-u-] – Dupa fr. [fourches] caudines, lat. [fauce] Caudinae.

CAUDINE adj.f.pl. A trece sub furcile caudine = a umili, a impune conditii umilitoare (dupa o infrangere totala); (p. ext.) a supune unei critici severe. [< lat. fauces Caudinae].

CAUDIUM, oras antic si trecatoare (Furcile Caudinae) in S Italiei, in M-tii Apenini unde in 321 i. Hr., in timpul celui de-al doilea razboi cu samnatii, armata romana, infrinta, a fost silita sa treaca, dezarmata, pe sub „furcile caudine” ( o poarta joasa facuta din trei sulite). Azi Montesarchio.

CAUDINE adj. f. pl. (In expr.) A trece sub furcile caudine = a impune invinsului conditii umilitoare; fig. a supune unei critici severe. – Dupa fr. [fourches] Caudines (lat. lit. [fauces] Caudinae).

caudine adj. : A trece pe sub furcile ~ a) a impune invinsului conditii umilitoare; b) a supune unei critici severe. [Sil. ca-u-] /<lat. (fauces) Caudinae

caudine adj. pl. a trece sub furcile ~ = a impune conditii umilitoare (dupa o infrangere totala); (p. ext.) a supune unei critici severe. (< lat. /fauces/ Caudinae)