GHIOCEL, ghiocei, s. m. Mica planta erbacee perena cu frunze liniare, cu o singura floare, alba, in forma de clopotel, aplecata in jos, care infloreste primavara foarte timpuriu; aisor (Galanthus nivalis). [Pr.: ghi-o-] – Cf. ghioc¹.

IARBA, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu partile aeriene verzi, subtiri si mladioase, folosite pentru hrana animalelor. ◊ Expr. Paste, murgule, iarba verde = va trebui sa astepti mult pana ti se va implini ceea ce doresti. Din pamant, din iarba verde = cu orice pret, neaparat. ♦ Nutret verde, proaspat cosit. 2. Buruieni de tot felul. ◊ Iarba rea = a) buruiana otravitoare; b) fig. om rau, primejdios. 3. Pajiste. 4. Compuse: iarba-de-mare = planta erbacee cu frunze liniare si cu flori verzi, care creste pe fundul marii si ale carei frunze uscate sunt folosite in tapiterie; zegras (Zostera marina); iarba-broastei = mica planta acvatica, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorita petiolului lung) plutesc la suprafata apei, si cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = planta perena din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse in capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) planta erbacee veninoasa, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-galbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (in basme) iarba cu putere miraculoasa, cu ajutorul careia se poate deschide orice usa incuiata; p. ext. putere supranaturala, care poate ajuta la ceva greu de obtinut; iarba-gaii = planta erbacee cu frunze dintate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarba-creata = izma-creata; iarba-deasa = planta erbacee cu tulpini subtiri, cu frunze inguste si flori verzi, dispuse in panicule (Poa nemoralis); iarba-grasa = planta erbacee cu tulpina ramificata si intinsa pe pamant, cu frunze carnoase, lucioase si flori galbene (Portulaca oleracea); iarba-mare = planta erbacee cu tulpina paroasa si ramificata, cu frunze mari si flori galbene (Inula helenium); iarba-alba = planta erbacee ornamentala cu frunzele vargate cu linii verzi si albe-rosietice sau galbui (Phalaris arundinacea); iarba-canarasului = planta erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui si semintele galbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarba-albastra = planta erbacee cu frunzele ingramadite la baza tulpinii si cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = planta erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-campului = planta erbacee cu tulpinile noduroase si cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarba-neagra = a) planta erbacee cu frunze dintate si cu flori brune-purpurii pe dinafara si galbene-verzui pe dinauntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare si flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse si cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarba-rosie = planta erbacee cu tulpina rosiatica, cu frunze nedivizate, lanceolate si cu flori galbene dispuse in capitule; (pop.) carligioara (Bidens cernuus); iarba-sarpelui = a) planta erbacee cu frunze lanceolate, paroase, cu flori albastre, rar rosii sau albe (Echium vulgare); b) planta cu tulpina paroasa, cu flori albastre sau rosietice (Veronica latifolia); c) broscarita; iarba-soparlelor = planta erbacee cu rizom gros, carnos, cu tulpina terminata in spic, cu frunze ovale si flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarba-stelata = planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, cu frunze pe fata superioara si pe margini paroase si cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarba-de-Sudan = planta cu tulpina inalta, cu frunze lungi, cultivata ca planta furajera (Sorghum halepense). 5. Praf de pusca. – Lat. herba.

IPERIGE s. f.pl. Planta erbacee perena cu tulpina ramificata de la baza, cu frunze liniare sau lanceolate si cu numeroase flori albe-roz mici, grupate in panicule (Gypsophila paniculata). – Et. nec.

ZIZANIE, zizanii, s. f. Planta erbacee din familia gramineelor, cu frunze liniare alungite, cu spicul asemanator cu cel al pirului, cultivata ca planta furajera si ornamentala (Lolium perenne). [Var.: zazanie s. f.] – Din ngr. zizania.

MALAI, (2) malaie, s. n. 1. Faina de porumb. ♦ (Reg.) Faina de mei. 2. Aliment preparat din faina de porumb, de mei sau de alte cereale, dospit si copt in cuptor; aliment preparat din faina de porumb framantata cu lapte (si cu zahar). ◊ Expr. Si-a trait traiul, si-a mancat malaiul = a imbatranit; s-a invechit, s-a uzat, s-a perimat. ◊ Compus: malai-mare = om mancacios sau om bleg, lipsit de vlaga, prostanac. ♦ Turta formata prin presarea reziduurilor ramase dupa extragerea uleiului din semintele plantelor oleaginoase. 3. (Reg.) Porumb; p. restr. boabe de porumb. 4. (Reg.) Mei; p. restr. boabe de mei. 5. (Bot.; reg.) Matura. 6. Compus: malaiul-cucului = a) planta erbacee cu flori brune, dispuse la varful ramurilor (Luzula pilosa). b) planta erbacee cu frunze liniare si flori brune sau galbui, dispuse in spice (Luzula campestris). [Pl. si: malaiuri] – Et. nec.

PIPIRIG, pipirigi, s. m. Nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede si mlastinoase: a) planta cu tulpina inalta, cilindrica, de culoare verde si cu flori brune-roscate, ingramadite in spice la varful tulpinii (Schoenoplectus lacustris); b) planta cu tulpina formata din trei muchii, cu frunze late, cu flori verzi inchis (Scirpus silvaticus); c) planta cu tulpina aspra si rigida, de culoare cenusie-verzuie sau albastruie, terminata cu un spic care are la capat un varf ascutit (Equisetum hiemale); d) planta erbacee perena cu tulpina triunghiulara, plina pe dinauntru, cu frunze liniare cu nervuri paralele si cu inflorescentele compuse din 1-4 globusoare (Holoschoenus vulgaris). – Et. nec.

PIR s. m. Planta erbacee perena din familia gramineelor, cu rizom tarator, cu frunze liniare aspre si cu flori verzi, grupate in spice, care creste spontan, impiedicand dezvoltarea plantelor de cultura (Agropyrum repens). ◊ Pir paduret = specie inalta de pir, care ajunge pana la 1 m, cu frunzele aspre, cenusii-verzui si cu spicul lung si subtire (Agropyrum caninum). – Din bg. pir.

OBLIGEANA, obligene, s. f. Planta erbacee perena, originara din India, cu miros aromatic, cu rizom carnos, cu frunze liniare lungi si cu flori galbui, care creste pe marginea apelor ori este cultivata, fiind folosita in medicina si in parfumerie (Acorus calamus). – Et. nec.

SOFRANEL, sofranei, s. m. 1. Planta erbacee cu frunze liniare, cu florile albastre- liliachii; sofran (2) (Crocus banaticus). 2. (Bot.) Sofranas. – Sofran + suf. -el.

OREZ s. m. Planta alimentara din familia gramineelor, cu tulpina dreapta, cu frunze liniare alungite si cu spice mici, cultivata in terenuri umede pentru fructele ei cu seminte foarte hranitoare, bogate in amidon (Oryza sativa). ♦ Semintele acestei plante. – Din bg. oriz.

ORZOAICA s. f. Specie de orz al carei spic este format numai din doua randuri de boabe, mai bogate in amidon decat ale orzului si folosite la fabricarea berii; orzoaie (Hordeum distichon). ◊ Compus: orzoiaca-de-balta = planta erbacee care creste in apele statatoare sau lin-curgatoare, cu frunze liniare ingramadite la baza tulpinii si cu flori mici, albe-verzui (Vallisneria spiralis). – Orz + suf. -oaica.

COADA, cozi, s. f. 1. Apendice terminal al partii posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de par sau de pene care acopera acest apendice sau care creste in prelungirea lui. ◊ Expr. A da din coada = (despre oameni; fam.) a se lingusi pe langa cineva; a se bucura. A-si vari (sau baga) coada (in ceva) = a se amesteca in chestiuni care nu-l privesc. Isi vara (sau si-a varat, isi baga, si-a bagat etc.) d****l coada (in ceva), se spune cand intr-o situatie se ivesc neintelegeri sau complicatii (neasteptate). A calca (pe cineva) pe coada = a jigni, a supara (pe cineva). A pune coada pe (sau la) spinare = a pleca (pe furis), a o sterge (lasand lucrurile nerezolvate). Cu coada intre picioare = (despre oameni) umilit, rusinat; fara a fi reusit. (Pop.) A-si face coada colac = a se sustrage de la ceva. A trage mata (sau pe d****l) de coada = a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu fata nevoilor minime de trai. (Get-beget) coada vacii = neaos; vechi, bastinas; de origine rurala. (Fam.) A prinde prepelita (sau purceaua) de coada = a se imbata. ♦ Partea dindarat, mai ingusta, a corpului unor animale (a pestelui, a sarpelui, a racului etc.). 2. Par (de pe capul femeilor) crescut lung si apoi impletit; cosita. 3. Parte a unei plante care leaga fructul, frunza sau floarea de tulpina sau de creanga. V. peduncul. 4. Partea dinapoi (prelungita sau care se taraste pe jos) a unor obiecte de imbracaminte (mai ales a celor purtate de femei); trena. ◊ Expr. A se tine de coada cuiva sau a se tine (sau a umbla) coada dupa cineva = a fi nedespartit de cineva, a se tine cu insistenta si pretutindeni de cineva. ♦ Prelungire luminoasa a cometelor. ♦ Fasie foarte ingusta din carpe (innodate) sau din hartie care se atarna de partea de jos a unui zmeu spre a-i mentine echilibrul in aer. 5. Parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apuca cu mana; maner. ◊ Expr. A lua (sau a apuca ceva) de coada = a se apuca de treaba, a incepe (ceva). A-si vedea de coada maturii (sau tigaii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodaresti. Coada de topor = persoana care serveste drept unealta in mana dusmanului. 6. Partea terminala a unui lucru sau, p. gener., a unui fenomen, a unei perioade de timp etc.; bucata de la capatul unui lucru; sfarsit, extremitate. ◊ Loc. adv. La (sau in) coada = pe cel din urma loc sau printre ultimii (intr-o intrecere, la scoala etc.). De la coada = de la sfarsit spre inceput. ◊ Expr. A nu avea nici cap, nici coada = a nu avea nici un plan, nici o ordine; a fi fara inteles, confuz. ♦ Coada ochiului = marginea, unghiul extern al ochiului. ♦ Partea unde se ingusteaza un lac, un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintr-un rau in helesteu. 7. Sir (lung) de oameni care isi asteapta randul la ceva, undeva. ◊ Expr. A face coada = a sta intr-un sir (lung) de oameni, asteaptand sa-i vina randul la ceva, undeva. 8. Compuse: coada-calului = a) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin doua tipuri de tulpini: una fertila si alta sterila; barba-ursului (Equisetum); b) planta erbacee acvatica cu frunze liniare si cu flori mici, verzui (Hippuris vulgaris); coada-cocosului = nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe, intrebuintate in medicina populara (Polygonatum); coada-mielului = a) planta erbacee cu frunze lucitoare si cu flori violete (Verbascum phoeniceum); b) mica planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, cu flori de culoare albastru-deschis cu vinisoare mai intunecate (Veronica prostrata); coada-matei = planta erbacee cu flori mici, roz (Leonurus marrubiastrum); coada-matei-de-balta = nume dat mai multor specii de muschi de culoare alba-galbuie, care cresc prin locurile umede si contribuie la formarea turbei (Sphagnum); coada-racului = planta erbacee cu flori mari de culoare galbena (Potentilla anserina); coada-soricelului = planta erbacee medicinala cu frunze penate, paroase, cu flori albe sau trandafirii (Achillea millefolium); coada-vacii = a) planta erbacee tepoasa, inalta, cu frunze lanceolate si cu flori albe, dispuse in spice (Echium altissimum); b) planta erbacee cu flori violete sau rosietice (Salvia silvestris); coada-vulpii = planta erbacee cu frunze lucioase pe partea inferioara, cu flori verzi dispuse in forma de spic, folosita ca furaj (Alopecurus pratensis); coada-zmeului = planta veninoasa cu tulpina taratoare si cu fructele in forma unor bobite rosii, care creste prin mlastini (Calla palustris); coada-randunicii = numele a doi fluturi mari, frumos colorati, care au cate o prelungire in partea posterioara a aripilor (Papilio machaon si podalirius). [Pl. si: (2) coade] – Lat. coda (=cauda).

MOHOR, (2) mohoare, s. n. 1. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu frunze liniare, ascutite, cu flori stacojii, galbene-ruginii etc. dispuse in spice cilindrice, dintre care unele se cultiva ca plante furajere (Setaria). 2. Loc cultivat cu mohor (1) sau pe care creste mohor. – Din magh. mohar.

SCANTEIUTA, scanteiute, s. f. I. Scanteioara (1). II. (Bot.) 1. Mica planta erbacee cu tulpina ramificata la baza si cu flori rosii, roz sau albastre; scanteioara (2), ochisor (2) (Angallis arvensis). 2. Planta erbacee mica din familia liliaceelor, cu frunze liniare si cu flori galbene (Gagea arvensis). 3. (La pl.) Brumarea. [Pr.: -te-iu-] – Scanteie + suf. -uta.

SINCERICA s. f. Planta erbacee mica, cu frunze liniare, cu flori albe-verzui, fara petale, care creste pe locuri stancoase si nisipoase (Scleranthus perennis). – Et. nec.

STUDENITA, studenite, s. f. 1. Planta erbacee cu tulpina ramificata, cu frunze paroase, cu flori albe, cu fructul o capsula (Arenaria serpylligfolia). 2. Planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, cu frunze liniare si flori verzui (Scleranthus uncinatus). – Din bg., scr. studenica.

CIUCUSOARA ~e f. Planta erbacee cu tulpina e****a, cu frunze liniare si cu flori albe-galbui. [Sil. -soa-ra] /Orig. nec.

DRAGAICA² ~ce f. Planta erbacee cu tulpina e****a, cu frunze liniare si cu flori aromate, grupate in inflorescente terminale; sanziana. /<bulg. dragaika

FIRUTA ~e f. Planta erbacee cu tulpina subtire, de tip pai, cu frunze liniare, ce creste prin pasuni si fanete. /fir + suf. ~uta

GHIOCEL ~i m. Planta erbacee perena cu frunze liniare, cu o singura floare de culoare alba, care infloreste indata cum se topeste zapada. /ghioc + suf. ~el

GRAU m. 1) Planta erbacee cerealiera, cu tulpina in forma de pai, cu frunze liniare si inflorescenta in forma de spic, din ale carei boabe se face faina. 2) Cantitate de boabe ale acestei plante. 3) Lan pe care creste aceasta planta. /<lat. granum

HRANA f. Produs de natura vegetala, animala sau minerala ce serveste la alimentarea unui organism viu; nutriment. ~ consistenta. ◊ ~a vacii planta erbacee cu tulpina acoperita cu perisori, cu frunze liniare si flori mici, ce creste prin semanaturi si serveste drept nutret. [G.-D. hranei] /<sl. hrana

IPERIGE f. Planta erbacee perena cu tulpina ramificata, cu frunze liniare si cu flori mici albe-roz, grupate in panicule. /Orig. nec.

OBLIGEANA ~ene f. Planta aromata, cu tulpina e****a, neramificata, cu frunze liniare, lungi, folosita in industria lichiorurilor, in parfumerie si in medicina. ◊ ~-de-balta trestie mirositoare. [Sil. -bli-] /Orig. nec.

ORZ m. 1) Planta erbacee cerealiera cu tulpina de tip pai, cu frunze liniare, ondulate pe margini, cu inflorescenta in forma de spic, ale carei boabe sunt folosite ca furaj si in alimentatie. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. ◊ A strica ~ul pe gaste a folosi energie sau valori pentru ceea ce (sau pentru cine) nu merita. /<lat. hordeum

PAIS ~uri n. 1) Iarba cu tulpina de tip pai, avand frunze liniare, de obicei cu marginile rasucite, si inflorescenta in forma de panicul, care creste, mai ales, prin locuri umede. 2) Loc unde sunt adunate multe paie. 3) Multime de paie. /pai + suf. ~is

PIEPTANARITA ~e f. Planta erbacee avand tulpina asemanatoare cu paiul, cu frunze liniare si cu inflorescenta cilindrica, care creste prin fanete. /pieptene + suf. ~arita

PIR m. Iarba cu rizom ramificat si cu tulpina de tip pai, avand frunze liniare, aspre pe fata, si flori in forma de spic, dispuse distantat pe axa tulpinii, care creste printre plantele de cultura, impiedicand dezvoltarea acestora. /<bulg. pir

ROGOZ ~uri n. Planta erbacee cu tulpina in trei muchii, inalta, neramificata, cu frunze liniare, lungi, cu flori grupate in spice, folosita la impletirea unor obiecte impletite. /<sl. rogozu

SANGE n. 1) Lichid care circula prin vasele sangvine ale organismului, asigurand activitatea vitala a tesuturilor. ◊ Lacrimi de ~ lacrimi de mare suferinta. A varsa ~ a ucide; a omori. Cu ~ rece cu stapanire de sine; fara emotii. A-si pastra ~le rece a-si pastra calmul. A-i ingheta cuiva ~le in vine (sau a ingheta ~le in cineva) a se speria foarte tare. A fierbe (sau a clocoti) ~le in cineva a fi stapanit de manie. A-si face (sau a-i face cuiva) ~ rau a se amari sau a amari pe cineva foarte tare. A nu avea (nici o) picatura de ~ in obraz a fi foarte palid la fata. A-i intra cuiva in ~ a se transforma in obisnuinta; a deveni obicei. A suge ~le cuiva a exploata crunt pe cineva; a chinui. A avea mainile patate de ~ a purta vina unui omor. A face sa curga ~ a provoca un macel, o varsare de sange. A dona ~ a oferi o cantitate de sange pentru transfuzii; a fi donator. 2) fig. Neam din care se trage cineva; os. ◊ Rudenie de ~ rudenie pe linie directa (intre parinti si copii, frati si surori). Frate de ~ frate de la aceiasi parinti; frate bun. A fi de acelasi ~ cu cineva a fi ruda cu cineva; a fi din aceeasi familie cu cineva. 3): ~le-voinicului a) planta erbacee cu tulpina culcata si cu frunze alungite, cu flori rosii (uneori violete sau albe), dispuse in umbele si cu fructul pastaie; b) planta erbacee cu tulpina e****a, cu frunze liniare si cu flori purpurii, dispuse in inflorescente terminale, sub forma de spic. /<lat. sanguis

SANZIANA ~ene f. 1) Planta erbacee cu tulpina e****a, cu frunze liniare, subtiri, si cu flori galbene, aromate, grupate in inflorescenta terminala; dragaica. 2) la pl. Nume popular dat sarbatorii (Nasterea Sf. Ioan Botezatorul) celebrate la 24 iunie; dragaica. [G.-D. sanzienei; Sil. -zi-a-] /<lat. Sanctus dies Iohannis

SCANTEIUTA ~e f. (diminutiv de la scanteie) 1) Planta erbacee cu tulpina scunda, cu frunze mari ovale si cu flori rosii sau albastre. 2) Planta erbacee cu tulpina neramificata, cu frunze liniare si cu flori galbene; ochisor. 3) la pl. Planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile rosii-violete, placut mirositoare; brumarele. [ Sil. -te-iu-ta ] /scanteie + suf. ~uta

SOVAR m. 1) Planta acvatica, cu frunze inguste plutitoare si cu fructe in forma de maciuca. 2) Planta erbacee acvatica, cu tulpina e****a si cu frunze liniare, din care se confectioneaza diferite obiecte (rogojini, cosuri etc.); papura. 3) Planta erbacee, cu tulpina inalta, cu frunze liniare, lungi, care creste prin locuri umede; rogoz. /<ucr. suvar

TISA ~e f. 1) Arbore sau arbust rasinos, inalt si drept, cu frunze liniare persistente, cu lemnul pretios, folosit in tamplaria fina si in sculptura. 2) Lemnul acestui arbore. /<sl. tisa

MALAOI, malaoi, s. m. Numele a doi arbusti care cresc pe stanci si au flori galbene si frunze liniare, acoperite cu peri. (Helianthemum alpestre si rupifragum).

MONTBRETIA s.f. Planta erbacee bulboasa cu frunze liniare si flori rosii si portocalii, asezate in spice. [< lat. sav. montbretia].

FREZIE s. f. planta floricola de sera, originara din Africa de Nord, cu frunze liniare ce se imbraca una pe alta si cu inflorescente in forma de cime. (< lat. freesia, germ. Freesie)

MONTBRETIA s. f. planta erbacee bulboasa din Africa de Sud, cu frunze liniare si flori rosii si portocalii, in spice. (< lat. montbretia)

SORG s. m. planta graminee furajera, rezistenta la seceta, cu frunze liniare mari si cu inflorescenta in forma de panicul. (< fr. sorgho, it. sorgo)

iarba sf [ At: COD. VOR. 144/15 / Pl: (inv) ierbi, e, (5, 12, 13 colectiv) ierburi / E: ml. herba ] 1 Plante erbacee, anuale sau perene, cu partile aeriene verzi, subtiri si mladioase, folosite pentru hrana animalelor. 2 (Ie) Paste murgule, iarba verde Va trebui sa astepti mult si bine pana ti se va intampla ceea ce iti doresti. 3 (Ie) Din pamant, din iarba verde Cu orice pret Si: neaparat. 4 Nutret verde, proaspat cosit. 5 (Lpl) Buruieni de tot felul. 6 Pajiste. 7 (Is) ~ba rea Planta otravitoare nedefinita mai indeaproape. 8 (Pfm; ias) Om rau, primejdios. 9 (Reg; Ie) A fi de-o iarba cu cineva A fi de aceeasi varsta sau de acelasi neam cu cineva. 10 (Ie) Cand mi-o creste iarba-n barba Niciodata. 11 (Ie) A creste iarba pe sub cineva A fi lenes. 12 (Is) Ierburi de leac Plante medicinale. 13 Plante cu care se condimenteaza mancarurile. 14 (Arg) Nume dat marihuanei sau hasisului. 15 (Ie) A merge la iarba verde A merge la picnic. 16 (Ic; sic iarba-boierului, iarba-canarasului, iarba-canarasului, iarba-canarului, iarba lui Timofte, iarba-matei, iarba-popilor, iarba-preotilor, iarba-sarpelui, iarba-serpii, iarba-sierteasca, iarba-balaie, iarba-boiereasca, iarba-crestata, iarba-dalba, iarba-de-matase, iarba-ghilana, iarba-neagra si mare, iarba-sura, iarba-sierteasca, iarba-serpeasca, iarba-tarcata, iarba-tarcatica, iarba-vargata) iarba-alba Planta ierboasa din familia gramineelor, cu frunze vargate cu linii albe – rosiatice, cultivata mai ales prin gradini Si: ierbaluta, panglicuta (Phalaris arundinacea). 17 (Bot; ic) iarba-albinei, iarba-albinelor, iarba-ciutei Dumbravnic (Melittis melisophyllum) 18 (Bot; ic) iarba -alunecoasa, iarba-aspra, iarba-teapana Taposica (Nardus stricta). 19 (Mtp; Ic) iarba-apelor Un anumit fel de iarba (1) care rasare in locurile unde apar la suprafata izvoarele si pe care nu o recunoaste decat cel initiat. 20 (Bot; ic) iarba-asinului Luminita (Oenothera biennis). 21 (Ic) iarba-aerului, iarba-fiarelor, iarba-cerii, iarba-ferii, iarba-fierului, iarba-randunelei Planta erbacee veninoasa, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-galbui (Cynachum vincetoxicum). 22 (In basme; ic) iarba-fiarelor Iarba (1) cu putere miraculoasa, cu ajutorul careia se poate deschide orice usa. 23 (Pex; fig; iac) Putere supranaturala care poate ajuta la ceva greu de obtinut. 24 (Bot; ic) iarba-bolnavului, iarba-balaurului, iarba-rosie, iarba-sarpelui Raculet (Polygonum bistorta). 25 (Bot; ic) iarba-baltii Coada-vulpii (Alopecurus pratensis). 26 (Bot; iac; sic iarba-bateata) Paius (Descampsia caespitosa). 27 (Bot; ic) iarba-boierilor, iarba-boierului, iarba-boilor Ricin (Ricinus communis). 28 (Bot; ic) iarba-boierului, iarba-brosteasca Barba-boierului (Ajuga laxmanni). 29 (Bot; ic) iarba-boierului Brusture (Arctium lappa). 30 (Ic) iarba-broastelor Mica planta, din familia hidrocharitaceelor, cu frunze lucioase, rotunde care plutesc la suprafata apei si cu flori albe Si: limba-broastei, muscatul-broastelor (Hydrocharis morus-ranae). 31 (Bot; ic) iarba-bubei, iarba-bubelor Omag (Aconitum callibotryon). 32 (Bot; ic) iarba-cailor, iarba-dulce F*******a (Holcus lanatus). 33 (Bot; ic) iarba-calului Parul-porcului (Festuca sulcata). 34 (Ic) iarba-carelor Planta medicinala pusa in apa de baie pentru copiii care nu pot sa mearga (Senecio erraticus). 35 (Ic) iarba-caprioarei Planta Donoricum hungaricum. 36 (Ic) iarba-cartitelor, iarba-matrililor Planta folosita in medicina populara in tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hedaraceum). 37 (Bot; ic) iarba-casunatului, iarba-casunaturii Stupinita (Platanthera bifolia). 38 (Bot; ic) iarba-catanelor, iarba-porcului, iarba-saraciei, iarba-catuneasca Busuioc salbatic (Galinsoga parviflora). 39 (Bot; ic) iarba-cerbilor, iarba-cainelui Pieptanarita (Cynosurus cristatus). 40 (Bot; ic) iarba-ciobanului, iarba-voiniceasca Varga-ciobanului (Dipsacus silvestris). 41 (Bot; ic) iarba-ciumei Ciumarea (Galega officinalis). 42 (Ic) iarba-ciutei Planta compozita cu flori galbene dispuse in capitule Si: cujda (Doronicum austriacum). 43 (Bot; iac; sic iarba-lupului) Turta (Carlina acaulis). 44 (Ic) iarba-campului, iarba-vantului Planta cu tulpini noduroase si cu flori verzui-alburii sau violete Si: paius (Agrostis stolonifera). 45 (Bot; ic) iarba-cocosului Cocosei de camp (Adonis aestivalis). 46 (Bot; iac) Stupitul-cucului (Cardamine pratensis). 47 (Ic) iarba-codrului, iarba-lupului Planta care induce stari de somnolenta, ameteala si dureri de cap Si: matraguna (Atropa belladona). 48 (Ic) iarba-coifului, iarba-fierului, iarba-jermilor, iarba-viermilor Planta otravitoare care creste pe piatra de cremene (Aconitum napellus). 49 (Ic) iarba-cristoforului, iarba-fiarelor, iarba lui Hristofor, iarba-orbaltului, iarba Sf. Cristofor, iarba-de-orbant Planta folosita in trecut ca leac impotriva ciumei, a bolilor de piele, a ranilor sau care se dadea vitelor. Si: orbalt (Actaea spicata). 50 (Bot; ic) iarba-crucii Smantanica (Galium cruciata). 51 (Bot; iac; sic iarba-taieturii) Gentiana (Gentiana cruciata). 52 (Iac; sic iarba lui Sf. Ion, iarba-sangelui, iarba-spaimei, iarba-spurcatii, iarba-sunatoare) Planta care se foloseste impreuna cu florile sale atat in farmacie, cat si in medicina populara contra durerilor de stomac, bolilor de ficat, bolilor de rinichi, eczemelor, pojarului Si: sunatoare, pojarnita (Hypericum perforatum). 53 (Bot; iac; sic iarba-laptoasa, iarba-lipitoare) Amareala (Polygala comosa). 54 (Bot; ic) iarba-cucului, iarba-iepurelui, iarba-tremuratoare Tremuratoare (Briza media). 55 (Iac) Planta Orobache alba. 56 (Bot; iac; sic iarba-de-lamaioara) Cimbru (Thymus vulgaris). 57 (Ic) iarba-cuforilor, iarba-neagra Planta care se foloseste ca leac impotriva eczemelor (Filipendula vulgaris). 58 (Ic) iarba-curelei Planta amintita in cantecele populare Si: nagara (Stipa capillata). 59 (Ic) iarba-datului, iarba-faptului, iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, iarba-surpaturii, iarba-de-surpatura Planta care se foloseste in medicina populara Si: fecioara (Herniaria glabra). 60 (Bot; ic) iarba-degetelor, iarba-cu-cinci-foi Cinci-degete (Potentilla reptans). 61 (Ic) iarba-degetului, iarba-de-plamani, iarba-de-tripal Planta care se foloseste ca leac pentru bolile de plamani Si: degetar (Digitalis grandiflora). 62 (Bot; ic) iarba-dintelui Dintura (Odontites rubra). 63 (Bot; ic) iarba-d******i Ciumafaie (Datura stramonium). 64 (Bot; ic) iarba-dragostei Limba-cucului (Botrychium lunaria). 65 (Ic) iarba-drumurilor Planta Chenopodium murale. 66 (Bot; ic) iarba-eretei, iarba-gainilor Vulturica (Hieracium pilosella). 67 (Ic) iarba-faptului Mica planta ierboasa din familia crassulaceelor, cu tulpina serpuitoare, frunze cilindirice si flori albe care creste pe stancile de calcar (Sedum album). 68 (Bot; ic) iarba-fanului, iarba-mirositoare Vitelar (Anthoxanthum odoratum). 69 (Ic) iarba-fecioarelor Planta folosita in medicina populara ca aperitiv si digestiv pentru bolile de ficat si pentru dureri de stomac Si: pelin, pelin-alb (Artemisia absinthum). 70 (Ic) iarba-fetei, iarba-moale Planta cu frunze liniare, lanceolate cu flori in corimb (Stellaria holostea). 71 (Ic) iarba-frantului, iarba-sasului Planta folosita in medicina populara pentru tratarea herniei, durerilor de mijloc si de stomac Si: sanisoara (Sanicula europaea). 72 (Ic) iarba-frigurilor Planta ale carei flori se folosesc in medicina populara si in farmacie Si: albastrita (Centaurea cysnus). 73 (Iac; sic iarba-de-curca, iarba-de-friguri, iarba-gonitoare-de-friguri, iarba-incepatoare-de-sange) Planta care se foloseste in medicina populara pentru tratarea frigurilor, ca tonic, stomahic si febrifug (Centaurium umbellatum). 74 (Ic) iarba-fumului, iarba-de-curca Planta intrebuintata in medicina populara contra bolilor de piele, stomac si splina Si: fumarita (Fumaria officinalis). 75 (Ic) iarba-gaii, iarba-gaii-amara Planta erbacee cu frunze dintate, acoperite cu peri asprii, cu flori galbene Si: amaruta (Picris hieracioides). 76 (Bot; ic) iarba-gainii, iarba-gainilor Galbenusi (Crepis setosa). 77 (Bot; ic) iarba-gastei, iarba–sclintiturii Planta folosita in medicina populara impotriva frigurilor si a scrantiturii (Potentilla anserina). 78 (Ic) iarba-gatului Mica planta ierboasa din familia scrofulaceelor, cu tulpina paroasa, frunze moi, flori galbene si care creste pe locurile umede de pe coastele muntilor (Tozzia alpina). 79 (Ic) iarba-gusteritei, iarba-creata Veche planta medicinala cultivata in statiuni de plante medicinale si in gradini taranesti, folosita in farmacie ca dezinfectant si in medicina populara sub forma de ceai contra durerilor de stomac, diaree si pentru pofta de mancare Si: izma (Mentha longifolia). 80 (Ic) iarba-iepurelui, iarba-iepurilor Planta amintita in cantecele populare Si: susai (Sonchus oleracesus). 81 (Ic) iarba-intruielelor Planta folosita ca leac impotriva reumatismului Si: grozama (Genista sagittalis). 82 (Ic) iarba-junghiului Planta folosita in medicina populara, care se pune in scaldatoarea copiilor Si: (Centaurea phrygia). 83 (Iac; sic iarba-taieturii) Planta folosita in medicina populara la taieturi si la scaldaturi Si: ochiul-boului (Chrysanthemum leucanthemum). 84 (Ic) iarba-junghiurilor, iarba-de-holbura, iarba-de-junghiuri Planta folosita in medicina populara contra junghiurilor (Geranium pratense). 85 (Bot; ic) iarba-limbii, iarba-de-durerea-gatului Ousor (Sreptopus amplexifolius). 86 (Bot; ic) iarba-limbricilor Unghia-gaii (Astragalus glycyphyllus). 87 (Ic) iarba-lingurii, iarba-mare Planta folosita in medicina populara contra ranilor si hepatitei (Inula britannica). 88 (Bot; ic) iarba-lui-Antonie, iarba-lupariei, iarba-soparlei, iarba-neagra Busoioc-salbatic (Prunella vulgaris). 89 (Bot; ic) iarba-lui-ceas-rau Cervana (Lycopus europaeus). 90 (Ic) iarba-lui-cel-slab, iarba-naparcii Planta folosita in medicina populara impotriva surmenajului, anemiei, durerilor de dinti si a brancii la porci Si: iarba-sarpelui (Echium vulgare). 91 (Bot; ic) iarba-lui-Daraboiv, iarba-dulce, iarba-tare Lemn-dulce (Glycyrrhiza echinata). 92 (Ic) iarba-lui-Dumnezeu Planta folosita in medicina populara contra durerilor de stomac Si: lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum). 93 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Gheorghe, iarba-margaritarului Planta ale carei flori sunt folosite in medicina populara la prepararea unui ceai contra durerilor de piept Si: lacramioare (Convallaria majalis). 94 (Bot; ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion Sburatoare (Chamaenerion angustifolium). 95 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion Planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: maselarita (Hyosciamus niger). 96 (Ic) iarba-lui-Sfantul-Ion, iarba-Sfantului-Ion Planta care se fierbe impreuna cu alte plante folosita contra durerilor de incheieturi si de picioare si in medicina populara veterinara Si: cinstet (Salvia glutinosa). 97 (Iac) Planta folosita in medicina populara Si: jale (Salvia pratensis). 98 (Ic) iarba-lui-Tat, iarba-lui-Tate, iarba-lui-Taten, iarba-lui-Tatic, iarba-lui-Tatie, iarba-lui-Tatin, iarba-lui-Tatol, iarba-lutatinului, iarba-tatii, iarba-baloasa, iarba-intaritoare, iarba-neagra Planta folosita in medicina populara contra durerilor de piept, astm, galci, dureri de mijloc, de dinti, diaree, hernie si ca unguent Si: tataneasa (Symphytum officinale). 99 (Bot; ic) iarba-lui-Timofte Iarba-iepurelui (Phleum alpinum). 100 (Bot; iac; sic iarba-lui-Timofteu, iarba-lui-Timoftei, iarba-lui-Timofti Timoftica (Phleum pratense). 101 (Bot; ic) iarba-lupului, iarba-ciutei, iarba-tunului Borsisor (Sempervivum schlechani). 102 (Iac; sic iarba-urechii, iarba-de-tun, iarba-de-urechi, iarba-grasa) Planta cultivata adesea pe case, suri, grajduri cu credinta ca apara impotriva trasnetului, folosita in medicina populara impotriva durerilor de urechi Si: urechelnita (Sempervivum tectorum). 103 (Ic) iarba-magarului Planta folosita in medicina populara contra durerilor de dinti Si: scaiul-d******i (Eryngium campestre). 104 (Bot; ic) iarba-malcedului, iarba-potca Trei-frati-patati (Viola arvensis). 105 (Ic) iarba-marii, iarba-de-mare Planta ierboasa acvatica, din familia potamogetonaceelor, cu flori verzi, care creste pe fundul marii, formand adesea intinse livezi submarine (Zostera marina). 106 (Ic) iarba-marinului, iarba-cerii, iarba-baloasa Planta Centaurea austriaca. 107 (Bot; ic) iarba-marinului, iarba-cerii Albastrita (Centaurea jacea). 108 (Bot; ic) iarba-marinului Corobatica (Centaurea nigrescens). 109 (Ic) iarba-matricilor, iarba-zgaibii Planta folosita in medicina populara la tratarea varicelor Si: silnic (Glechoma hederaceum). 110 (Bot; ic) iarba-matrisii Rajnica (Cardamine impatiens). 111 (Ic) iarba-matei, iarba-vantului, iarba-f******a Planta folosita in medicina populara contra tusei, frisoanelor, durerilor de cap, ale carei frunze se asaza pe burta copiilor bolnavi de dizenterie si care este mancata cu placere de pisici Si: catusnica (Nepeta cataria). 112 (Bot; iac) Poala Sfintei Marii (Nepeta pannonica). 113 (Bot; ic) iarba-matului, iarba-pisicii, iarba-pisicilor Valeriana (Valeriana officinalis). 114 (Bot; ic) iarba-metricii Floare-de-perina-brosteasca (Anthemis macrantha). 115 (Ic) iarba-minciunii Planta folosita in medicina populara contra tusei si ale carei frunze se pun pe rani si pe taieturi pentru a opri sangerarea (Plantago cornuti). 116 (Bot; ic) iarba-mlastinei Pipirig (Juncus conglomeratus). 117 (Bot; iac) Rugina (Juncus effusus). 118 (Bot; iac) Pipirig (Juncus inflexus). 119 (Bot; iac) Malaiul-cucului (Luzula piosa). 120 (Bot; ic) iarba-muncilor Trifoi-alb (Trifolium repens). 121 (Ic) iarba-nebunilor, iarba-stranutatoare, iarba-serpeasca Planta a carei radacina se foloseste in medicina populara veterinara care se pune in urechea porcilor bolnavi de branca sau contra dalacului la cai Si: spanz (Helleborus niger, Helleborus purpurascens). 122 (Ic) iarba-negeilor Planta folosita in medicina populara impotriva negilor (Teucrium montanum). 123 (Bot; ic) iarba-nigeilor Juslen (Sedum hispanicum). 124 (Ic) iarba-nisipului Planta Corynephorus canescens. 125 (Ic) iarba-o-mie-buna Planta folosita in medicina populara la prepararea diverselor leacuri Si: frasinel (Dictamnus albus). 126 (Ic) iarba-oilor, iarba-soarecelui, iarba-stranutatoare Planta folosita in medicina populara la prepararea ceaiului contra durerilor de stomac, a febrei, a tuturor bolilor care implica aparatul genital feminin, si contra taieturilor, a ranilor Si: coada-soricelului (Achillea millefolium). 127 (Bot; ic) iarba-orbaltului Rotungioare (H******e alpia). 128 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-faptului, iarba-ranii, iarba-de-rani, iarba-de-vatam, iarba-de-vatamatura Vatamatoare (Anthyllis vulneraria). 129 (Bot; ic) iarba-osului, iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus sterilis). 130 (Mar; ic) iarba-osului Arbust mic cu tulpini ramificate, cu frunze opuse si cu flori galbene, folosit in medicina populara contra diareei si care se da la vitele care se umfla Si: malaoaie (Helianthemum alpestre). 131 (Ic) iarba-osului, iarba-ursului Planta folosita in medicina populara pentru febra si vatamari (Helianthemum nummularium). 132 (Bot; ic) iarba-osului Malaoaia-stancilor (Helianthemum rupifragum). 133 (Bot; ic) iarba-ovazului, iarba-vantului Obsiga (Bromus japonicus). 134 (Bot; iac) Secarea (Bromus secalinus). 135 (Bot; ic) iarba-paduchelui, iarba-paduchilor Pintenel (Pedicularis paustris). 136 (Bot; ic) iarba-paduchilor, iarba-de-stranutat Rototele-albe (Achillea ptarmica). 137 (Bot; iac) Clocotici (Rhinanthus minor). 138 (Bot; iac) Balbisa (Stachys silvatica). 139 (Ic) iarba-palariei, iarba-parului Planta folosita in medicina populara, a carei radacina pisata se foloseste la dureri de cap, iar ceaiul din frunzele sale, impreuna cu alte plante, se foloseste contra racelii Si: brusture (Petasites hybrudus). 140 (Ic) iarba-pamantului, iarba-plamanilor, iarba-plumanei, iarba-plumanului Planata folosita in medicina populara pentru tratarea bolilor pulmonare Si: mierea-ursului (Pulmonaria officinalis). 141 (Bot; ic) iarba-parului Perisor (Elymus asper). 142 (Ic) iarba-parciului, iarba-sangelui, iarba-de-parci Planta folosita in medicina populara contra reumatismului si a ranilor la vite Si: napraznica (Geranium robertianum). 143 (Bot; ic) iarba-piciorul-gainii Floare-de-leac (Ranunculus repens). 144 (Ic) iarba-porcilor, (reg) iarba-jermilor, iarba-puricelului, iarba-purecilor, iarba-tantarilor, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-amara, iarba-creata Planta folosita in medicina populara care se pune in incaltaminte contra bataturilor sau pe ranile vitelor ca sa nu faca viermi Si: Iarba-rosie (Polygonum persicaria). 145 (Ic) iarba-porcilor, iarba-tunului, iarba-de-gradina, iarba-grasa, iarba-grasa-de-gradina Planta cu tulpina ramificata si intinsa pe pamant, cu frunze carnoase, lucioase si flori galbene (Portulaca oleracea). 146 (Ic) iarba-porcului, iarba-sarata Planta folosita in medicina populara contra umflaturilor de la maini si contra afectiunilor pulmonare Si: branca (Lobaria pulmonaria). 147 (Ic) iarba-porcului, iarba-grasa, iarba-grasa-de-ghiol, iarba-sarata Branca (Salicornia europaea). 148 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Saricica (Salsola kali). 149 (Iac; sic iarba-de-tranji, iarba-neagra) Planta folosita in medicina populara contra scrofulozei, contra crupului difteric la porci Si: buberic (Scrophularia nodosa). 150 (Bot; ic) iarba-porcului, iarba-sarata Branca (Stereum hirsutum). 151 (Bot; ic) iarba-porcului Plevaita (Xeranthemum annuum). 152 (Bot; ic) iarba-porumbilor Gainusi (Isopyrum thalictroides). 153 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puriceilor, iarba-puricelui, iarba-viermilor, iarba-iute, iarba-rosie Planta folosita in medicina populara veterinara in tratamentul ranilor de la picioarele viteilor si pentru colorarea lanei in galben Si: dintele-d******i (Polygonum hydropiper). 154 (Ic) iarba-purecilor, iarba-puricelui, iarba-amara, iarba-creata, iarba-de-facut-copii, iarba-rosie Planta Polygonum lapathifolium). 155 (Bot; ic) iarba-puricelui Puricica (Pulicaria vulgaris). 156 (Ic) iarba-raiului Planta folosita in medicina populara la crampe stomacale si diaree Si: vetrice (Chrysanthemum macrophyllum). 157 (Bot; ic) iarba-ratelor, (reg) iarba-rea Mana-de-apa (Glyceria aquatica). 158 (Ic) iarba-randunelei, iarba-randunicii, iarba-de-negei, iarba-de-negi Planta folosita in medicina populara impotriva negilor si a bubelor de piele Si: rostopasca (Chelidonium majus). 159 (Bot; Ic) iarba-randunelei-mici Rosuta (Anagalis caerulea). 160 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra bolilor de piele, a scorbutului si a hemoroizilor Si: untisor (Ficaria verna). 161 (Ic) iarba-roilor, iarba-albinelor, iarba-stupilor, iarba-stupului Planta folosita pentru frecatul cosnitelor cu care se prind stupii roiti sau, in medicina populara, sub forma de ceai contra durerilor de dinti, de urechi si de piept si ca expertorant sau c*****c Si: roinita (Melissa officinalis). 162 (Bot; ic) iarba-sasului Coada-calului (Hippuris vulgaris). 163 (Bot; ic) iarba-sagetii Sageata-apei (Sagittaria sagittifolia). 164 (Ic) iarba-sangelui, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare Planta folosita in medicina populara contra febrei tifoide, s*********i, frigurilor, decoctul dandu-se la vitele bolnave de sange Si: galbinele (Lysimachia vulgaris). 165 (Ic) iarba-Sfintei-Marii Planta Hierochloe australis. 166 (Ic) iarba-Sfintei-Sofia Planta intrebuintata pentru confectionarea maturilor Si: pelinita (Artemisia pontica). 167 (Ic) iarba-smeului, iarba-urechii, iarba-de-urechi, iarba-grasa, iarba-grasa-de-urechi, iarba-groasa Planta folosita in medicina populara contra urateniei si in unele credinte populare (Sedum maximum). 168 (Ic) iarba-smizii, iarba-smida, iarba-smiza Planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap, a lipsei poftei de mancare Si: dumbat (Teucrium chamaedrys). 169 (Ic) iarba-soarelui Planta ai carei rizomi, frunze si flori se folosesc in medicina populara la vindecarea ranilor Si: arnica (Arnica montana). 170 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra dalacului Si: vanilie-salbatica (Heliotropium europaeum). 171 (Bot; iac; sic iarba-dulce) Barba-caprei (Tragopogon orientalis). 172 (Bot; ic) iarba-somnului Urechea-porcului (Salvia verticillata). 173 (Bot; iac) Papanasi (Trifolium arvense). 174 (Bot; ic) iarba-spurcului, iarba-intaritoare Vinerita (Ajuga reptans). 175 (Bot; iac; sic iarba-infarinata, iarba-piciorul-gastei) Spanacul-ciobanilor (Chenopodium bonus-henricus). 176 (Bot; ic) iarba-stupului Aparatoare (Calamintha clinopodium). 177 (Bot; ic) iarba-surpaturii Feciorica (Herniaria incana). 178 (Ic) iarba-surzilor Mica planta ierboasa din familia saxifragaceelor, cu tulpina dreapta si flori albe-galbui care creste prin regiuni stancoase (Saxifraga aizoon). 179 (Bot; ic) iarba-sarpelui Coada-zmeului (Calla palustris). 180 (Iac; sic iarba-serpilor) Planta al carei rizom se foloseste ca vermifug Si: feriga (Dryopteris filix-mas). 181 (Ic) iarba-sarpelui, iarba-vatamaturii Planta folosita in medicina populara sau care se usuca si se da la vite pentru a da mai mult lapte Si: muma-padurii (Lathraea squamaria). 182 (Ic) iarba-sarpelui Planta care se foloseste in medicina populara la spalatul ranilor provocate de muscatura serpilor Si: mana-Maicii-Domnului (Orchis maculata). 183 (Bot; iac) Soparlita (Veronica chamaedrys, Veronica latifolia, Veronica teucrium). 184 (Bot; ic) iarba-serii Buruiana-de-ghing (Gentiana praecox). 185 (Bot; ic) iarba-soarecului Pliscul-cucoarei (Erodium cicutarium). 186 (Ic) iarba-soparlei, iarba-soparlelor, iarba-rosie Planta cu rizom gros, carnos, cu tulpina terminata in spic, cu frunze ovale si flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum). 187 (Bot; ic) iarba-tainei Lacramita (Catabrosa aquatica). 188 (Bot; ic) iarba-taieturii, iarba-bubii, iarba-talharului, iarba-vantului, iarba-de-rana, iarba-de-rani Vindecea (Betonica officinalis). 189 (Ic) iarba-taieturii Planta care se foloseste in medicina populara ca stimulent (in rachiu), contra durerilor de cap, hepatita, astmului, iar minerii din Muntii Apuseni folosesc tulpinile ca fitil pentru explozii Si: lumanarica (Gentiana asclepiadaea). 190 (Bot; iac; sic iarba-fierului, iarba-de-tartil) Incheietoare (Sideritis montana). 191 (Ic) iarba-talharului Planta folosita in medicina populara la taieturi si rani Si: talharea (Mycelis muralis). 192 (Ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii, iarba-de-soldina, iarba-de-soaldina, iarba-de-tranji, iarba-grasa Planta cu frunze ovale, cu flori galbene in corimb (Sedum acre). 193 (Bot;ic) iarba-tunului, iarba-ciutei, iarba-urechii Ruja (Sedum rosea). 194 (Bot; ic) iarba-untului, iarba-vantului Verigel (Orobanche caryophzllacea). 195 (Bot; ic) iarba-untului Craielici (Orobanche lutea). 196 (Bot; ic) iarba-uraciunii Garofita (Dianthus carthusianorum). 197 (Bot; iac) Garofite-de-munte (Dianthus compactus). 197 (Ic) iarba-ursului Planta care se fierbe pentru colorarea lanii in verde Si: pedicuta (Lycopodium clavatum). 198 (Bot; iac) Ciuperca nedefinita mai indeaproape (Ramaria aurea). 199 (Bot; ic) iarba-vatamaturii, iarba-ghimpoasa Ghimparita (Crypsis aculeata). 200 (Bot; ic) iarba-vatamaturii Scrintitoare (Potentilla argentea). 201 (Ic) iarba-vantului Planta a carei radacina se foloseste in medicina populara contra diareei Si: neghina (Agrostemma githago). 202 (Iac) Planta cu frunze liniare, cu flori violacee sau verzi in spicule (Apera spica-venti). 203 (Bot; Trs; iac) Stelita (Aster amellus). 204 (Bot; iac) Coama-de-aur (Aster linosyris). 205 (Bot; iac; sic iarba-cainelui, iarba-caineasca) Pir-gros (Cynodon dactylon). 206 (Bot; ic) iarba-vantului Opaita (Melandryum album). 207 (Iac) Planta folosita la vopsitul oualelor Si: deditei (Pulsatilla vulgaris). 208 (Ic) iarba-voinicului Planta care atunci cand este tanara se foloseste ca salata de primavara si in medicina populara Si: nasturel (Nasturtium officinale). 209 (Bot; iac) Brancuta (Sisymbrium officinale). 210 (Bot; ic) iarba-vrajitoarei Tilisca (Circaea lutetiana). 211 (Ic) iarba-vulturului Planta din familia compozitelor cu frunze lanceolate sau liniare, cu flori galbene in capitule (Hieracium umbellatum). 212 (Ic) iarba-zgaibii Planta utilizata in medicina populara Si: spanac-porcesc (Chenopodium hybridum). 213 (Iac; sic iarba de zgaibi, iarba de zgaiba) Planta Lapsana communis. 214 (Reg; ic) iarba-zgaibii Planta folosita in medicina populara contra zgaibii Si: caldarusa-popii (Nicandra physaloides). 215 (Ic) iarba-albastra Planta din familia gramineelor, cu frunze plane, ingramadite la baza tulpinei, care creste prin locuri umede (Molinia coerulea). 216 (Ic) iarba-alba de slatina, iarba-de-galbeaza, iarba-de-sare, iarba-de-saratura Planta Puccinelia distans. 217 (Ic) iarba-amara, iarba-creata, iarba-mare Planta folosita in medicina populara contra durerilor de cap si a durerilor de urechi Si: granat (Chrysanthemum parthenium). 218 (Bot; ic) iarba-amara, iarba-creata Schinel (Cnicus bedictus). 219 (Bot; ic) iarba-baloasa Colacul-babei (Alchemilla acutiloba). 220 (Bot; ic) iarba-barboasa Pelin negru (Artemisia vulgaris). 221 (Bot; iac; sic iarba-ghimpoasa) Costrei (Echinochloa crus-gali). 222 (Bot; ic) iarba-caiasa, iarba-lunga-de-lac, iarba-lungoare Urda-vacii (Cardaria draba). 223 (Bot; ic) iarba-ce-moaie-vinele, iarba-intaritoare-a-vinelor Canale (Impatiens balsamina). 224 (Bot; ic) iarba-costrei Mohor (Setaria verticillata). 225 (Bot; ic) iarba-de-apa, iarba-f******a, iarba-lanoasa Siminoc (Gnaphalium uliginosum). 226 (Bot; ic) iarba-de-bahna Ierboi-de-bahna (Beckmannia erucaeformis). 227 (Bot; ic) iarba-de-boale, iarba-de-langoare, iarba-de-lungoare, iarba-de-rana, iarba-de-toate-boalele Usturoita (Alliaria officinalis). 228 (Ic) iarba-de-bou-salbatica Planta Anchusa ochroleuca. 229 (Bot; iac) Limba-boului ( Anchusa officinalis). 230 (Ic) iarba-de-cale, iarba-grasa-de-gradina Planta cu numeroase intrebuintari in medicina populara: frunzele se aplica pe rani si se folosesc la boli de ochi, sucul se foloseste contra limbricilor si radacina este folosita la prepararea unui ceai contra afectiunilor pulmonare si gastrice Si: patlagina (Plantago major). 231 (Iac) Planta folosita in medicina populara in afectiunile pulmonare Si: patlagina (Plantago media). 232 (Ic) iarba-de-cositor Planta folosita frecvent in medicina populara Si: coada-calului (Equisetum arvense). 233 (Bot; iac) Pipirig (Equisetum hiemale). 234 (Bot; ic) iarba-de-crescut-parul Tortel (Cuscuta epithymum). 235 (Bot; ic) iarba-de-dat, iarba-casunaturii, iarba-f******a Talpa-gastii (Leonurus c*****ca). 236 (ic) iarba-de-dureri Coada-cocosului (Polygonatum latifolium). 237 (Iac; sic iarba-de-durori) Planta al carei rizom se foloseste in medicina populara contra podagrei (Polygonatum odoratum). 238 (Bot; ic) iarba-de-friguri Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 239 (Ic) iarba-de-ghiata Planta ornamentala, suculenta cu flori viu si variat colorate Si: gheata (Mesembrianthemum crystallinum). 240 (Bot; ic) iarba-de-greutate Suliman (Ajuga genevensis). 241 (Bot; ic) iarba-de-inima-rea, iarba-rosie Punga-babei (Pulicaria dysenterica). 242 (Bot; ic) iarba-de-intruiele Canepioara (Eupatorium cannabinum). 243 (Ic) iarba-de-margina, iarba-vapsatoare Planta care se foloseste la vopsirea lanii in rosu Si: roiba (Rubita tinctorum). 244 (Bot; ic) iarba-de-munte Paius (Festuca ovina). 245 (Bot; ic) iarba-de-negei Aior (Euphorbia esula). 246 (Bot; iac; sic iarba-de-raie) Alior (Euphorbia helioscopia). 247 (Ic) iarba-de-om-sarac Planta folosita in medina populara Si: avrameasca (Gratiola officinalis). 248 (Bot; reg; ic) iarba-de-par Buruiana-de-par (Chara). 249 (Ic) iarba-de-pasari Planta folosita in medicina populara veterinara Si: scanteuta (Anagallis arvensis). 250 (Iac) Planta folosita in medicina populara la scrantituri, cangrene etc Si: rocoina (Stellaria media). 251 (Ic) iarba-de-perina Planta folosita la vopsitul in galben Si: floare-de-perina (Anthemis tinctoria). 251 (Ic) iarba-de-piatra Planta aromata, melifera si furajera folosita in medicina populara contra frisoanelor si leucoreei sau pentru aromatizarea tutunului, iar planta uscata se asaza in haine contra moliilor Si: sulfina (Melilotus officinale). 252 (Ic) iarba-de-plamani Planta medicinala folosita contra durerilor de piept (Centaurea micranthos). 253 (Bot; ic) iarba-de-rovina Bumbacarita (Eriophorum v*******m). 254 (Ic) iarba-de-saratura Planta Suaeda maritima. 255 (Ic) iarba-de-slatina Planta Poa bulbosa vivipara. 256 (Bot; ic) iarba-de-smida Struna-cocosului (Cerastium vulgatum). 257 (Ic) iarba-de-soponit, iarba-de-taietura Planta al carei rizom se foloseste la prepararea sapunului Si: sapunarita (Saponaria officinalis). 258 (Bot; ic) iarba-de-Susan Costrei (Sorghum halepense). 259 (Ic) iarba-de-soaldina Planta Sedum hillebrandii. 260 (Bot; ic) iarba-de-talan Ruscuta-primavaratica (Adonis vernalis). 261 (Ic) iarba-de-telina, iarba-englezeasca Planta folosita in medicina populara la bai contra reumatismului Si: zizanie (Lolium perene). 262 (Ic) iarba-de-urechi Ciuperca din familia pezizaceelor Si: urechea-babei (Peziza aurantia). 263 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra tusei, ranilor si a febrei Si: navalnic (Phyllitis scolopendrium). 264 (Bot; iac; sic ~a-grasa) Gheata (Sedum spectabile). 265 (Ic) iarba-de-vatam Planta folosita in medicina populara contra tranjii si contra unor boli care apar la vite Si: linarita (Linaria vulgaris). 266 (Ic) iarba-de-zugravit, iarba-vapsatoare Planta folosita in medicina populara la dropica si contra galbezei la oi Si: drobusor (Isatis tinctoria). 267 (Bot; ic) iarba-deasa, iarba-dulce-de-balta Hirusor (Poa annua). 268 (Bot; ic) iarba-deasa Firisca-soparlelor (Poa alpina). 269 (Bot; iac) Firicea (Poa bulbosa). 270 (Iac) Planta cu tulpini subtiri, cu frunze inguste si flori verzi, dispuse in panicule (Poa nemoralis). 271 (Iac) Firuta (Poa pratensis). 272 (Bot; iac) Suvar-de-munte (Poa trivialis). 273 (Bot; ic) iarba-dulce, iarba-dulce-de-balta Rourica (Glyceria fluitans). 274 (Bot; ic) iarba-dulce Lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra). 275 (Iac) Planta Nonnea atrata. 276 (Iac) Planta folosita in credinte populare Si: barba-caprei (Tragopogon pratensis). 278 (Iac; sic iarba-dulce-de-munte, iarba-dulce-de-padure) Planta cu frunze lanceolate, cu sporangii pe ambele parti ale nervurii mediane (Polypodium vulgare). 279 (Ic) iarba-f******a Planta amintita in cantecele populare Si: siminoc (Helichrysum arenarium). 280 (Bot; iac; sic, reg, iarba-neagra) Talpa-lupului (Leonurus marrubiastrum). 281 (Iac; sic iarba-mambie) Planta folosita in medicina populara contra durerilor de mijloc Si: voronic (Marrubium vulgare). 282 (Bot; ic) iarba-frumoasa Banuti (Bellis perenis). 283 (Ic) iarba-grasa, iarba-laptoasa Planta folosita in medicina populara contra afectiunilor pulmonare sau, fiarta in lapte, se foloseste pentru cicatrizarea urmelor lasate de varsatul de vant pe fata Si: amareala (Polygala vulgaris). 284 (Bot; ic) iarba-grasa, ĩarba-grasa-de-gradina Agurijoara (Portulaca grandiflora). 285 (Ic) iarba-grasa Planta Sedum purpureum. 286 (Ic) iarba-grasa-de-gradina, iarba-nodoroasa, iarba-rosie Planta care se foloseste in medicina populara sub forma de ceai contra diareei si in medicina populara veterinara Si: troscot (Polygonum aviculare). 287 (Ic) iarba-impuscata, iarba-starpitului Planta care se foloseste in medicina populara amestecata cu rachiu contra durerilor de stomac (Hypochoeris maculata). 288 (Bot; ic) iarba-infa(r)inata Fraga-tatarasca Chenopodium foliosum). 289 (Ic) iarba-lata Planta Carex digita. 290 (Bot; iac) Stanjenei (Iris germanica). 291 (Ic) iarba-laptoasa Planta folosita in medicina populara ca purgativ drastic contra afectiunilor biliare Si: buruiana-de-venin (Euphorbia lathyris). 292 (Iac) Planta Polygala major. 293 (Bot; ic) iarba-lipitoare Lipicioasa (Galium aparine). 294 (Bot; ic) iarba-macris Macris (Rumex acetosa). 295 (Ic) iarba-mare, iarba-mare-frumoasa, (Mun) iarba-neagra Planta erabacee cu tulpina paroasa si ramificata, cu frunze mari si flori galbene, folosita in medicina populara contra tusei, febrei tifoide, raiei, durerilor de cap si caderii parului Si: oman (Inula helenium). 296 (Ic) iarba-mare Planta Inula oculus-christi. 297 (Bot; iac) Limba-oii (Leuzea salina). 298 (Iac) Planta folosita in medicina populara contra bubelor si uneori la vopsitul in negru Si: zarna (Solanum nigrum). 299 (Bot; ic) iarba-muceda F*******e (Filago arvernsis). 300 (Ic) iarba-neagra Planta din familia ericaceelor cu frunze mici liniare si flori albe sau trandafirii folosita in medicina populara contra taieturilor (Calluna vulgaris). 301 (Bot; iac) Orastica (Lathyrus niger). 302 (Bot; iac) Izma-creata (Mentha crispa). 303 (Bot; Olt; iac) Izma-buna (Mentha piperita). 304 (Iac) Planta Prunella grandiflora. 305 (Bot; iac) Busuioc-salbatic (Prunella laciniata). 306 (Iac) Planta cu frunze dintate si cu flori brune-purpurii la exterior si galbene-verzui la interior folosita in medicina populara pentru vindecarea ranilor si a s*********i (Scrophularia alata). 307 (Bot; ic) iarba-noduroasa Golomat (Dactylis glomerata). 308 (Bot; ic) iarba-puturoasa Puciogna (Bifora radians). 309 (Bot; iac) Coriandru (Coriandrum sativum). 310 (Bot; ic) iarba-radacina Angelina-salbatica (Angelica sylvestris). 311 (Ic) iarba-rea Planta Aconitum tauricum. 312 (Bot; ic) iarba-rosie Carligioare (Bidens cernuus). 313 (Iac) Planta ale carei inflorescente sunt folosite in medicina populara pentru proprietatile lor diuretice si diaforetice Si: dentita (Bidens tripartitus). 314 (Bot; iac; sic iarba-salbatica) Trestie-de-cimp (Calamagrotis epigeios). 315 (Ic) iarba-rosie Planta folosita in medicina populara pentru proprietatile sale diuretice Si: slabanog (Impatiens noli-tangere). 316 (Bot; iac) Hrisca-deasa (Polygonum dumetorum). 317 (Bot; iac) Pungulita (Thlaspi arvense). 318 (Bot; ic) iarba-rosie-brosteasca Salcuta (Polygonum amphibitum). 319 (Bot; ic) iarba-rosie-tatareasca Hrisca-tatareasca (Fagopyrum tataricum). 320 (Ic) iarba-rosioara Planta Silene acaulis. 321 (Ic) iarba-saraca Planta Onobrychis viciaefolia. 322 (Ic) iarba-scaioasa Planta cu tulpini difuze, ramificate, cu frunze plane, rigide, cu cili si cu flori verzui sau violacee in spicule (Tragus racemosus). 323 (Ic) iarba-sfanta Lemnul-Maicii-Domnului (Santolina chamaecyparissus). 324 (Ic) iarba-spornica, iarba-fiarelor,iarba-fierului Planta folosita in medicina populara la rani, abcese, dureri de cap, de ficat splina si rinichi Si: sporici (Verbena officinalis). 325 (Bot; ic) iarba-stricatoare Cruciulita (Senecio vulgaris). 326 (Bot; ic) iarba-serpeasca Steregoaie (Veratrum nigrum). 327 (Bot; ic) iarba-treirai Trei-rai (Hepatica nobilis). 328 (Bot; ic) iarba-untoasa Foaie-grasa (Pinguicula vulgaris). 329 (Ic) iarba-usturoasa Planta paroasa, cu frunze oblongii, dintate adanc pe margine, cu flori rosii-purpurii in verticile, mirosind slab a usturoi (Teucrium scordium). 330 (Ic) iarba-vantoasa Planta Kochia prostrata.

ROGOZ (‹ sl.) s. m. Planta erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina in trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fara invelis floral, grupate in spice. Exista c. 2.000 de specii, raspandite mai ales in locuri umede, in reg. temperate si in cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.

OBSIGA (‹ scr.) s. f. Planta furajera perena din familia gramineelor cu radacini puternice, stoloni subterani lungi si tulpina inalta pana la 140 cm, cu frunze liniare, late, si cu inflorescenta un panicul (Bromus inermis). Foarte rezistenta la seceta, intra in componenta pasunilor si fanetelor cultivate, in amestec cu alte graminee si leguminoase. Se mai cultiva pe pante expuse eroziunii, pe taluzuri si diguri, nisipuri miscatoare etc. Creste si spontan in fanetele din regiunile secetoase.

OBLIGEANA s. f. Planta erbacee, perena, din familia araceelor, originara din Asia de Sud, cu miros aromatic, rizom carnos, cu frunze liniare lungi si cu flori galbui (Acorus calamus). Cultivata (a fost naturalizata in Europa in sec. 16) sau salbatica, pe marginea baltilor ori a raurilor; rizomii, care au miros aromatic datorita unui ulei eteric, sunt folositi in terapeutica (anorexii, dispepsii), in parfumerie si in patiserie.

ROCOTEA, rocotele, s. f. Mica planta erbacee, otravitoare, cu frunze opuse, liniare si cu flori albe (Stellaria graminea). – Et. nec. Cf. rocoina.

GRAMINEE ~ f. 1) la pl. Familie de plante monocotiledonate, cu tulpina inalta (in noduri si internoduri), cu frunze inguste, liniare, si cu inflorescenta in forma de spic (reprezentanti: porumbul, graul, secara etc.). 2) Planta din aceasta familie. /<fr. graminee

OCHISOR ~i m. (diminutiv de la ochi) 1) Planta erbacee cu tulpina neramificata, cu frunze radicale liniare si cu flori galbene; scanteiuta. 2) Planta erbacee cu tulpina scunda, cu frunze mari, ovale si cu flori rosii sau albastre; scanteiuta. /ochi + suf. ~sor

OREZ m. 1) Planta erbacee cerealiera cu tulpina de tip pai, cu frunze lungi liniare, cu spice mici si boabe albe. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. /<bulg. oriz

PAPURA ~i f. Planta erbacee acvatica, cu tulpina e****a neramificata, cu inflorescente cilindrice terminale si cu frunze lungi liniare, din care se impletesc diferite obiecte (cosuri, rogojini etc.); sovar. ◊ A cauta nod in ~ a cauta parti negative acolo unde ele nu exista. /<lat. papura

ROCOTEA ~ele f. Planta erbacee toxica, cu tulpina cilindrica, scunda si paroasa, cu frunze opuse liniare, cu flori albe si cu fructul o capsula. /Orig. nec.

TAXACEE ~ f. 1) la pl. Familie de plante conifere cu frunze alterne, liniare persistente (reprezentant: tisa). 2) Planta din aceasta familie. /<fr. taxacee

ROTOTELE (‹ roata) s. f. pl. R. albe = planta erbacee perena din familia asteracee, inalta de 30-150 cm, cu frunze sesile, liniar-lanceolate, fin serate si cu flori in capitule, cele marginale ligulate, albe („Achillea ptarmica”). Creste prin fanete umede si tufarisuri.

ROCOTEA (cf. rocoina) s. f. Planta erbacee perena toxica din familia cariofilaceelor, inalta pana la 60 cm, cu frunze opuse, liniare si cu flori albe, dispuse in cime terminale (Stellaria graminea). Se cunosc c. 120 de specii raspandite pe tot globul.

GAROAFA, garoafe, s. f. Planta erbacee ornamentala cu frunze opuse si liniare, cu flori de culori diverse si cu miros specific, placut (Dianthus caryophyllus). ◊ Garoafa de camp (sau salbatica) = garofita (2). Garoafa de munte = planta cu frunze lanceolate, cu flori placut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). – Din ngr. gharufalo.

SURGUCI, (1) surguciuri, s. n., (2) surguci, s. m. 1. S. n. Panas din pene (de strut) impodobit cu pene scumpe, purtat la turban sau la islic de sultani, de inalti demnitari turci sau de unii domni romani. 2. S. m. Planta erbacee cu frunzele divizate in numeroase segmente liniare si cu florile albastrui-violete, roz, albe sau pestrite, cultivata ca planta ornamentala (Consolida ajacis). – Din tc. sorguc.