CIOCAN² ~e n. pop. (la fructe si legume) Mijlocul tare; cocean; cotor. ~ de varza. /<sl. tokan

COCEAN ~eni m. 1) Tulpina de porumb folosita ca nutret. 2) Stiulete de porumb eliberat de boabe, folosit drept combustibil; ciocalau. 3) (la fructe si legume) Mijloc tare; cotor. [Sil. co-cean] /<bulg., sb. kotan

CRUD ~da (~zi, ~de) 1)(despre fructe si legume) Care inca nu este copt; neajuns la maturitate; crud; agurid; necopt; verde. 2) (despre alimente) Care nu este copt, fiert sau fript. 3) (despre fiinte) Care este prea tanar. 4) (despre materiale) Care nu a fost prelucrat; brut. 5) fig. Care este lipsit de mila; fara mila; nemilos; barbar; salbatic. 6) fig. (despre fiinte si despre manifestarile lor) Care denota lipsa de mila; nemilos; barbar; salbatic. /<lat. crudus

LINGOARE f. pop. Boala contagioasa provocata de bacilul tific si transmisa prin apa de baut, prin fructe si legume nespalate etc., care se manifesta prin febra mare, tulburari intestinale etc.; febra tifoida. [G.-D. lingorii; Var. langoare] /<lat. languor, ~oris

A SE roSI ma ~esc intranz. 1) A capata culoare rosie; a deveni rosu. 2) (despre unele fructe si legume) A incepe sa se coaca, deve-nind rosiatic. /Din rosu

SAMANTOS ~oasa (~osi, ~oase) (despre unele fructe si legume) Care are (multe) seminte. /samanta + suf. ~os

TIMPURIU ~e (~i) 1) Care are loc inainte de timpul obisnuit sau prevazut. ◊ De ~ a) din timp; b) inainte de timpul obisnuit. 2) (despre fructe si legume) Care ajunge mai inainte decat altele de acelasi fel la starea cand poate fi consumat; devreme. 3) (despre flori) Care apare si se dezvolta mai repede in raport cu altele. /<lat. temporivus

BUCHET s. n. 1. manunchi de flori aranjate si legate impreuna. ♦ (p. ext.) grup de obiecte de acelasi fel puse impreuna; grup de compuneri (literare, muzicale) luate impreuna. 2. grup de arbori de aceeasi specie in cadrul unui arboret. 3. aroma specifica a unor bauturi si preparate din fructe si legume. 4. ansamblu din doua-trei macarale pentru manevrele curente ale velelor. (<fr. bouquet)

pasatos, -oasa, adj. (reg.; despre fructe si legume) fainos, malaiet, moale.

CARNE (lat. caro, carnis) 1. Tesutul muscular al corpului omenesc si al animalelor, impreuna cu tesuturile moi la care adera. ♦ C. vie = carne de pe care s-a jupuit pielea. ♦ Expr. A taia in carne vie = a) a taia, a lovi din plin, fara mila; b) a curma fara crutare un rau, a stirpi raul de la radacina. 2. (Ind. Alim.) Partea comestibila din corpul unor mamifere, pasari, pesti, crustacee etc. ♦ C. congelata = c. inghetata la o temperatura cuprinsa intre -12 si -20ºC, in vederea conservarii ei pe o perioada mai lunga (pina la c. sase luni). C. refrigerata = c. racita la o temperatura cuprinsa intre +4 si -2ºC, pentru a-si pastra calitatile initiale pe o perioada scurta (pina la trei saptamini). Extract de c. = solutie concentrata de substante nutritive, fara grasimi si albumine, obtinuta prin tratarea carnii slabe cu apa la temperatura de cel putin 90ºC, urmata de concentrarea produsului rezultat. 3. Partea interioara a pieilor, opusa fetei acestora. 4. Partea comestibila a unor fructe si legume; pulpa (3).

FRESNO [freznou], oras in SV S.U.A. (California); 667,5 mii loc. (1990, cu suburbiile). Constr. de automobile, aparatura audio-video. Piata de citrice, vinuri si animale. Conserve de fructe si legume. Universitate. Colegii.

CONGELABIL, -A, congelabili, -e, adj. (Despre unele alimente, fructe, legume etc.) Care poate fi congelat. – Din fr. congelable.

INGHETAT, -A, inghetati, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Despre lichide) Transformat in gheata; acoperit cu o pojghita de gheata; (despre sol) intarit, invartosat din cauza inghetarii. ♦ (Despre legume, fructe, carne etc.) Congelat. ♦ Intepenit, amortit de ger; degerat. 2. S. f. Crema de fructe, de oua, de cacao etc., racita pana la solidificare. 3. Adj. Fig. Inmarmurit, impietrit (de emotie). ♦ (Despre ochi) Cu privirea fixa, lipsita de expresie. – V. ingheta.

ZDROBITOR, -OARE, zdrobitori, -oare, adj., s. f., s. n. I. Adj. 1. Care zdrobeste. ♦ Fig. Coplesitor, istovitor. 2. Fig. Care inlatura orice indoiala; hotarator. Argument zdrobitor. II. 1. S. f. Masina folosita pentru maruntirea sau separarea prin strivire, rupere, smulgere etc. a unor materiale textile, a unor fructe, legume, seminte etc. 2. S. n. Spec. (Reg.) Melita. – Zdrobi + suf. -tor.

PARGUI, pers. 3 parguieste, vb. IV. Refl. (Despre fructe, legume si cereale) A incepe sa se coaca, a da in copt. – Parga + suf. -ui.

PARGUIT², -A, parguiti, -te, adj. (Despre fructe, legume si cereale) Care incepe sa se coaca, care a dat in copt. – V. pargui.

PARGA s. f. 1. Faza de inceput a coacerii unor fructe, legume sau cereale, inainte de maturizare; starea fructelor, a legumelor si a cerealelor in aceasta faza. ◊ Loc. adj. In parga = aproape copt. ◊ Expr. A da in parga (sau in parg) = a incepe sa se coaca, sa se parguiasca. 2. (Inv. si reg.; colectiv) Cele dintai fructe sau roade dintr-un an; roade timpurii. [Var.: parg s. n.] – Din sl. pruga.

PORCESC, -EASCA, porcesti, adj. 1. De porc (1), privitor la porc, al porcului. ◊ Expr. (Fam.) A avea noroc porcesc = a avea noroc mare. 2. (Despre unele specii de fructe, legume etc.) Care este de calitate inferioara. Cartofi porcesti. – Porc + suf. -esc.

PRECUPET, -EATA, precupeti, -e, s. m. si f. Persoana care cumpara de la producator zarzavaturi, fructe, pasari, oua etc., pe care le revinde apoi cu pret mai ridicat, in piata sau pe strazile orasului. ♦ Producator individual (de legume, fructe etc.) care isi vinde produsele pe piata. – Din bg. prekupec.

OLTEAN, -A, olteni, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoana care face parte din populatia de baza a Olteniei sau este originara de acolo; (la pl.) populatie care locuieste in Oltenia. 2. (Iesit din uz) Precupet (originar din Oltenia) care facea comert ambulant cu fructe, legume etc. II. Adj. Care apartine Olteniei sau oltenilor (I), privitor la Oltenia sau la olteni, originar din Oltenia; oltenesc. – Olt (n. pr.) + suf. -ean.

NECURATAT, -A, necuratati, -te, adj. 1. Care este plin de murdarie, de impuritati. 2. (Despre fructe, legume, oua) Caruia nu i-a fost indepartata coaja. – Ne- + curatat.

COJI, cojesc, vb. IV. 1. Tranz. A curata de coaja legume, fructe etc. 2. Refl. (Despre rani cicatrizate, despre pielea arsa de soare) A se curata de coji; a se descuama. 3. Refl. (Despre pereti si despre tencuiala sau varul de pe ei) A se degrada (la suprafata) prin umflare, crapare etc. din cauza conditiilor de mediu; a se coscovi. – Din coaja.

COJIT, -A, cojiti, -te, adj. 1. (Despre legume, fructe etc.) Care a fost curatat de coaja. 2. (Despre piele) de pe care s-au luat sau au cazut coji; descuamat. 3. (Despre pereti si despre varul sau tencuiala de pe pereti) Degradat (la suprafata) prin umflare, crapare etc. din cauza conditiilor de mediu; coscovit, scorojit. – V. coji.

RAZATOARE, razatori, s. f. 1. Obiect de forme si de dimensiuni diferite, intrebuintat in bucatarie pentru ras legume, fructe, cascaval etc.; razuitoare. 2. Obiect de lemn sau de otel, in forma de lama, asezat la intrarea unei case, de care se rade noroiul de pe incaltaminte. – Rade + suf. -atoare.

DEGERA, deger, vb. I. Intranz. 1. A suferi o degeratura; a amorti de frig. 2. (Prin exagerare) A-i fi cuiva foarte frig, a tremura de frig. 3. (Despre plante, fructe, legume) A se strica prin inghetare; a ingheta. – Lat. degelare.

DEGERAT, -A, degerati, -te, adj. 1. (Despre oameni si animale sau despre parti ale corpului lor) Cu degeraturi; inghetat. 2. (Despre plante, fructe, legume) Atins, stricat de ger. – V. degera.

CRUDITATE, cruditati, s. f. 1. Insusirea de a fi crud. 2. (Concr.: la pl.) fructe, legume proaspete, verdeturi. – Din fr. crudite.

SULTANIN, -A, sultanini, -e, adj., subst. 1. Adj. (Despre fructe, legume) De cea mai buna calitate, de soi. 2. S. f. Soi de vita de vie cultivat pentru producerea stafidelor. 3. S. m. Veche moneda turceasca de aur. – Din tc. sultani, fr. sultanine.

DESHIDRATAT adj. uscat. (legume, fructe ~.)

MARUNTI vb. 1. a faramita, a sfarama, (rar) a amanunti, (Ban. si prin Transilv.) a mleci. (A ~ un aliment in gura.) 2. v. pisa. 3. v. toca. 4. (reg.) a marunteli, a maruntisa. (Taie marunt sau ~.) 5. a pasa, a zdrobi. (A ~ legume, fructe.)

cruditati (fructe, legume proaspete) s. f. pl.

A SE BATUCI se ~este intranz. 1) (despre pielea oamenilor si a animalelor) A se ingrosa intarindu-se sub actiunea unor factori externi nocivi; a face bataturi; a se batatori. 2) (despre fructe, legume) A-si pierde integritatea si calitatile prin lovire sau indesare; a se nasadi. /a bate + suf. ~uc[i]

COAJA coji f. 1) Strat exterior care acopera tulpinile si ramurile plantelor lemnoase; scoarta. ~ de tei. 2) Invelisul exterior al fructelor, legumelor, semintelor etc. ~ de nuca. ~ de lamaie. 3) Invelisul tare si calcaros al oului. 4) Strat format prin solidificare sau uscare la suprafata unor corpuri moi; crusta. ◊ ~ de paine bucata de paine uscata. A prins mamaliga ~ a deveni indraznet; a prinde curaj. 5) Strat exterior, intarit, format pe o rana care se cicatrizeaza; crusta. [G.-D. cojii; Sil. coa-ja] /<sl. koza

COTOR ~oare n. 1) (la plante) Tulpina care sustine frunzele, florile si fructele. 2) Partea de jos a tulpinii. ~orul vitei de vie. 3) (la chitantiere) Parte ramasa dupa ruperea foilor detasabile. 4) (la carti, registre, caiete etc.) Parte laterala unde se leaga foile. 5) (la fructe, legume) Mijloc tare; cocean. /Orig. nec.

A CULEGE culeg tranz. 1) (legume, fructe, flori etc.) A strange, rupand de pe tulpina sau de pe ramuri. ◊ ~ de pe drumuri (pe cineva) a scoate pe cineva dintr-o stare de mizerie, oferindu-i mijloace de trai. 2) fig. A obtine in urma unui efort; a dobandi; a capata. ~ multe laude. 3) A aduce, din mai multe parti, punand laolalta; a aduna; a strange. ~ pietricele de pe malul marii. 4) tipogr. (texte) A pregati pentru tipar, alegand caracterele tipografice si asezandu-le in culegar; a zetui. /<lat. colligere

A CURATA curat tranz. 1) A face sa se curate. ~ o haina. ~ un iaz. 2) (fructe, legume, oua etc.) A lipsi de stratul de deasupra (coaja, pielita, puf). 3) pop. A lipsi de viata; a omori; a ucide. /Din curat

DESERT¹ ~arta (~erti, ~arte) 1) (despre recipiente, incaperi) Care nu are nimic in interior; gol. 2) (despre fructe, legume, seminte) Care este lipsit de miez. 3) fig. Care nu are continut; fara sens. Minte ~arta. 4) fig. Care nu poate fi realizat; de nerealizat; imposibil; irealizabil. Sperante ~ arte. 5) (despre terenuri, regiuni) Care este lipsit de vegetatie, de populatie; pustiu. /<lat. desertum, fr. desert

GRAS ~sa (~si, ~se) 1) (despre fiinte sau despre partile corpului lor) Care are multa grasime; gros. ◊ Litere (sau caractere) ~se litere (sau caractere) tipografice aldine. 2) (de-spre par, piele) Care este unsuros datorita secretiei abundente a glandelor sebacee. 3) Care contine multa grasime; bogat in grasimi. Carne ~sa. Smantana ~sa. 4) (despre fructe, legume) Care este plin; bogat in miez; carnos. 5) (despre plante) Care are multa seva; plin de seva; mustos. 6) (despre pamant) Care contine suficiente substante hranitoare. 7) fig. fam. Care este de mare insemnatate; considerabil. 8): Acid ~ acid care formeaza grasimi (in combinare cu glicerina). /<lat. grassus

A MURA ~ez tranz. 1) (legume, fructe) A pune la acrit intr-o solutie speciala (in scopul consumarii sau al conservarii). 2) (nutreturi suculente) A supune fermentarii pentru a conserva. 3) (plante textile) A tine (un timp oarecare) in apa inainte de prelucrare (pentru a separa fibrele de tulpina); a topi. 4) fig. (despre ploaie) A uda pana la piele; a face leoarca. /Din moare

A SE MURA se ~eaza intranz. (despre legume, fructe) A deveni bun pentru consum, inacrindu-se. /Din moare

NATURA ~i f. 1) Lumea fizica inconjuratoare in toata diversitatea manifestarilor ei; totalitatea fiintelor si lucrurilor existente. ◊ ~ moarta a) grup de obiecte neinsufletite, utilizabile; b) pictura reprezentand un grup de obiecte de acest gen (fructe, legume, flori, vanat etc.). Din (sau de la) ~ innascut. 2) Aspect estetic al unui teritoriu; priveliste; peisaj. A admira ~a. ◊ In sanul ~ii departe de ceea ce este facut de mainile omului. 3) fig. Caracter specific; esenta. ~a lucrurilor. 4): In ~ in produse (naturale sau create de om) ori in prestari de servicii. 5): Dupa ~ dupa modelul obiectelor din realitate; conform cu realitatea. 6) (in artele plastice) Obiect real care trebuie reprezentat. 7) Fel de a fi al unui individ; caracter; fire. ~a umana. ◊ Obisnuinta este a doua ~ se spune despre o stare sau o actiune cu care s-a obisnuit cineva. 8) Fel de a fi; gen. ◊ Carbune de ~ organica carbune animal. (Lucrurile sunt) de asa ~ (lucrurile sunt) de asa fel. [G.-D. naturii] /<fr. nature, lat., it. natura, germ. Natur

A NASADI ~esc tranz. pop. 1) (parti ale corpului, fructe, legume etc.) A face sa-si piarda integritatea sau sa capete un semn (in urma unei loviri). 2) (snopi de cereale) A desface si a aseza pe arie intr-un anumit fel pentru a treiera (cu ajutorul vitelor). 3) (arii) A curata si a amenaja in vederea treieratului. /<sl. nasaditi

PANER panere n. 1) Obiect, de obicei asemanator cu un cos, dar mai mic, cu toarta, impletit dintr-un material flexibil (lozie, papura etc.), in care se transporta sau se pastreaza ceva (fructe, legume, alimente etc.). 2) Continutul unui astfel de obiect. Un paner de mere. /<ngr. paneri

A SE PALI ma ~esc intranz. 1) (despre oameni sau despre animale) A-si incalzi corpul (la soare sau la foc). 2) (despre plante, fructe, legume) A-si pierde vlaga si fragezimea; a se vesteji; a se ofili. 3) pop. A se atinge cu putere (de ceva); a se lovi; a se izbi. /<sl. paliti

PARGA f. Faza initiala a coacerii fructelor, legumelor si cerealelor. ◊ A da in ~ a incepe sa se coaca; a se pargui. [Var. parg] /<sl. pruga

A SE PARGUI pers. 3 se ~ieste intranz. (despre fructe, legume, cereale) A incepe sa se coaca; a da in parga. /parga + suf. ~ui

PRIMAVARATIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de primavara; propriu primaverii. Soare ~. 2) (despre fructe, legume) Care apare primavara. 3) fig. (despre plante, fiinte) Care este la inceput de dezvoltare; tanar; fraged. /primavara + suf. ~atic

PROASPAT ~ata (~eti, ~ete) 1) (despre alimente, fructe, legume) Care este facut, dobandit sau recoltat de curand; care n-a fost conservat. Peste ~. 2) (despre plante) Care este rupt de curand; neofilit. legume ~ete. 3) (despre apa de baut) Care a fost adusa de curand de la sursa (de la fantana, izvor etc.). 4) (despre aer) Care este lipsit de impuritati; curat. 5) fig. Care este foarte tanar; fraged. 6) Care a aparut de curand; care dureaza de putina vreme; recent; nou. Informatii ~ete. 7) (despre persoane) Care a fost numit de curand intr-un post. Ministru ~. 8) Care a capatat forte noi; reconfortat; odihnit. /<ngr. prosphatos

A SE RASCOACE se rascoace intranz. (despre legume, fructe, unele alimente etc.) A se coace mai mult decat trebuie. /ras- + a se coace

RAZATOARE razatori f. 1) Unealta de uz casnic folosita pentru ras produse alimentare (legume, fructe, branza etc.); razuitor. A da prin razatoare. 2) Obiect format din una sau mai multe lame paralele, fixat la intrarea intr-o casa, de care se rade noroiul de pe incaltaminte. [G.-D. razatorii] /a roade + suf. ~atoare

A RAZUI ~iesc tranz. 1) (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu ajutorul razuitorului. 2) (legume, fructe, cascaval etc.) A da prin razatoare; a rade. /a rade + suf. ~ui

RAZUITOR ~oare n. 1) Unealta folosita in operatiile de curatare sau de netezire (a unor obiecte); racleta. ~ pentru suprafete lemnoase. 2) Unealta de uz casnic folosita pentru ras produse alimentare (legume, fructe, branza etc.); razatoare. [Sil. -zu-i-] /a razui + suf. ~itor

A RECOLTA ~ez tranz. 1) (cereale, legume, fructe etc.) A strange de pe terenurile cultivate. 2) (sputa, suc gastric, u***a etc.) A lua in cantitati mici (pentru a face analize de laborator). /<fr. recolter

RECOLTA ~e f. 1) Cantitate de cereale sau de alte produse (fructe, legume etc.) adunate intr-o anumita perioada; roada stransa. A strange ~a campului. 2) rar Operatia de a recolta. Perioada ~ei. 3) fig. Rezultat (bun) al unei activitati sau stari de lucru. [G.-D. recoltei] /<fr. recolte

SUFLEU ~ri n. Preparat culinar facut din legume, fructe sau branza, amestecate cu albus batut, grasime, si copt in cuptor. ~ de zmeura. [Sil. su-fleu] /<fr. souffle

TOMNATIC² ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de toamna; propriu toamnei; autumnal. Ploaie ~ca. 2) (despre fructe, legume) Care se coace toamna. Ridiche ~ca. 3) (despre pomi) Care are fructe ce se coc toamna. 4) fig. (despre persoane) Care este inaintat in varsta. ◊ Flacau ~ barbat matur, ramas neinsurat. /toamna + suf. ~atic

VARATIC¹ ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de vara; caracteristic verii. Soare ~. 2) (despre fructe, legume) Care se coace devreme. Mere ~ce. Patlagele ~ce. /vara + suf. ~atic

VERDE¹ (~zi) adj. 1) Care este de culoarea frunzelor (ierbii, arbustilor, copacilor). ◊ A visa (a vedea sau a spune) cai ~zi pe pereti a-si imagina (sau a spune) lucruri neverosimile. 2) (in opozitie cu uscat) (despre plante) Care este proaspat; plin de seva. 3)(despre legume, fructe) Care inca nu s-a copt; neajuns la maturitate; necopt; crud; agurid. 4) (despre lemne) Care este taiat de curand; plin de seva inca; umed. 5) (despre piei) Care n-a fost inca prelucrat; netabacit; nedubit. 6) fig. (despre persoane) Care este bine facut; plin de puteri; voinic; viguros; puternic; robust; rezistent. /<lat. vir[i]dis

VIERMANOS ~oasa (~osi, ~oase) (despre fructe, legume) Care are viermi; plin de viermi. [Sil. vier-] /<lat. verminosus

A ZDROBI ~esc tranz. 1) (obiecte fragile sau casante) A preface in bucati prin presare, lovire etc.; a sfarama; a zdrumica. 2) (fructe, legume) A face sa-si piarda forma (prin frecare, strangere etc.); a strivi; a turti; a chiflici; a zdrumica. 3) (fiinte) A face sa nu mai existe; a omori prin mijloace violente; a zdrumica; a distruge; a nimici; a prapadi. 4) fig. (persoane) A distruge producand dureri sufletesti. /<sl. sudrobiti

A ZDRUMICA zdrumic tranz. 1) (obiecte fragile sau casante) A preface in bucati (prin presare, lovire etc.); a sfarama; a zdrobi. 2) (fructe, legume) A face sa-si piarda forma (prin presare, strangere etc.); a strivi, a turti, a zdrobi; a chiflici. 3) fig. A face sa nu mai existe; a omori prin mijloace violente; a zvanta; a distruge; a nimici; a zdrobi; a prapadi. /Contaminare intre a dumica si a zdrobi

CRUDITATE s.f. 1. (Rar) Calitatea a ceea ce este crud. ♦ (Fig.) Vorba grosolana, mojicie. 2. (la pl.) fructe, legume proaspete, verdeturi. [Cf. fr. crudite].

hupi, hupesc, vb. IV (reg.) 1. a flamanzi. 2. (despre cereale, legume, fructe) a nu lega, a nu se coace, a nu se dezvolta, a avea bobul sec, zbarcit.

pistosit, pistosita, adj. (reg.) 1. (despre legume, fructe) zdrobit, strivit, sfaramat, pisat, terciuit. 2. (fig.; despre oameni) batut tare, snopit in bataie. 3. istovit de munca, de eforturi fizice.

poghirca, poghirci, s.f. (reg.) 1. (mai ales la pl.) fire de canepa rasarite tarziu si nedezvoltate, ramase mici si subtiri; posomogi, barzoci (din care se face cea mai buna canura). 2. (la pl.) cereale, legume, fructe etc. slab dezvoltate. 3. om mic de statura, pipernicit; (in forma: boghirca) om cu mintea slaba, prost, neghiob; jucator prost la jocurile de noroc; femeie urata. 4. nume de pasare. 5. s.m. (in forma poghirc) nume de planta taratoare.

scorumnic, adj. 1. (inv. si reg.; despre o specie de porumb) care se coace de timpuriu si are druga groasa si bobul auriu, mare. 2. (reg.; despre legume, fructe, cereale) care se coace mai devreme decat se coc in mod obisnuit alte legume, fructe, cereale. 3. (reg.; despre oameni) care imbatraneste inainte de vreme. 4. (reg.) care se casatoreste de tanar. 5. (reg.; despre copii; in forma: scoromnic) dezvoltat inainte de vreme, precoce.

starfoceala, starfoceli, s.f. (reg.) 1. fructe, legume strivite. 2. molesire (de oboseala, de somn, de caldura); moseala.

starfoci, starfocesc, vb. IV (reg.) 1. (refl.; despre fructe, legume) a se m**a, a se strica. 2. a strivi. 3. (refl.; despre oameni) a se molesi (de oboseala, de somn, de caldura). 4. (refl.; despre tineri) a se harjoni. 5. (refl.; despre copii) a se alinta.

starfocit, starfocita, adj. (reg.) 1. (despre fructe, legume) moale, coflesit. 2. (fig.; despre oameni) cu tinuta in dezordine. 3. (fig.; despre copii) alintat.

CRUDITATE s. f. 1. calitatea a ceea ce este crud. ◊ (fig.) vorba grosolana, mojicie. 2. (pl.) fructe, legume proaspete. (< fr. crudite)

DESHIDRATOR/DESHIDRATATOR s. n. 1. produs avid de apa, folosit pentru deshidratare. 2. aparat pentru uscarea fructelor, legumelor prin ventilare naturala sau artificiala. (< fr. deshydrateur)

DEZINFESTA vb. tr. a distruge vietatile care infesteaza o cultura, legume, fructe etc. (< fr. desinfester)

HAMSTER I. s. m. mamifer rozator din Europa centrala, care aduna in vizuina sa complicata legume, fructe, seminte. II. s. n. blana acestui animal. (< germ. Hamster, engl., fr. hamster)

BORUJERD (BORUJIRD), oras in V Iranului central, la SV de Teheran, la poalele M-tilor Zagros, la c. 1.700 m alt.: 183,9 mii loc. (1986). Nod de comunicatii. Ind. incalt. si textila (covoare). Centru comercial (legume, fructe, struguri).

CHILLAN, oras in Chile central, la NE de Conception; 148,8 mii loc. (1987). Prelucr. lemnului, piel. si incalt., morarit si vinificatie. Centru agricol (fructe, legume, cereale, struguri, cresterea animalelor). Fundat in 1580, sub numele de C. Viejo.

COCKBURN TOWN [cɔvbə:n taun], localit. in ins. Grand Turk, centrul ad-tiv al arh. britanic Turks si Caicos (M. Caraibilor); 3,1 mii loc. (1980). Port. Aeroport. Centru turistic. Export de fructe, legume, sare marina.

DEZGHIOCAT², -A, dezghiocati, -te, adj. (Despre unele fructe sau legume) Desfacut din coaja sau din pastai; (despre boabele de porumb) desfacut de pe stiuleti; (despre stiuleti) scos din panusi. – V. dezghioca.

PASA, pasez, vb. I. Tranz. 1. (Sport) A trimite mingea unui coechipier. 2. (Fam.) A da sau a ceda cuiva ceva; a face sa ajunga sau sa treaca in mana altuia, a transmite altuia. 3. A trece prin sita fructe sau legume; a zdrobi, a marunti. – Din fr. passer.

POJGHITA, pojghite, s. f. 1. (Adesea fig.) Strat subtire care se formeaza la suprafata unui lichid; p. ext. strat care acopera un obiect sau se depune pe suprafata lui. ♦ Spec. Crusta formata de o rana. 2. Invelis subtire (exterior) al unor legume sau fructe; coaja, scoarta a unor copaci sau a unor fructe. [Acc. si: pojghita] – Et. nec.

LACTO-VEGETARIAN, -A, lacto-vegetarieni, -e, adj. (Despre regimuri alimentare) Care se compune numai din produse lactate, legume si fructe ♦ (Substantivat, n.) Restaurant in care se consuma exclusiv (sau in primul rand) produse lactate, legume si fructe. [Pr.: -ri-an] – Lacto- + vegetarian.

MURATURA, muraturi, s. f. leguma sau fruct fermentat, conservate in saramura sau in otet. – Mura + suf. -atura.

COCEAN, coceni, s. m. 1. Tulpina unor plante cultivate, mai ales a porumbului, folosita ca nutret. 2. Stiulete de porumb desfacut de boabe, folosit adesea drept combustibil. 3. Mijlocul (tare al) unor fructe sau legume; cotor. – Din bg. kocan, scr. kocanj.

TRUFANDA, trufandale, s. f. Cel dintai fruct sau rod al pamantului dintr-o productie anuala; p. ext. produs alimentar (mai ales fruct sau leguma) care apare pe piata mai inainte de timpul normal in care trebuie sa apara. – Din tc. turfanda.

DEZGHIOCA, dezghioc, vb. I. Tranz. A deschide, a desface si a indeparta invelisul anumitor fructe sau legume; a scoate un fruct din coaja sau boabele dintr-o pastaie. ♦ A desface panusile sau boabele de pe stiuletele de porumb. – Lat. *disglubicare.

DESCOJI vb. 1. a coji. (A ~ o leguma, un fruct.) 2. a coji, a jupui, (rar) a despuia, (reg.) a scortali, (prin Transilv.) a mazga. (A ~ trunchiul unui arbore.)

BLANSARE f. Proces tehnologic constand in oparirea legumelor si fructelor pregatite pentru conservare. /<fr. blanchir

CRUDITATE ~ati f. 1) la sing. Starea a ceea ce este crud. 2) la pl. fructe si legume crude, proaspete. 3) fig. Vorba sau expresie grosolana; grosolanie. /<fr. crudite

DESHIDRATOR ~oare n. Instalatie pentru uscarea fructelor si legumelor prin deshidratare. /a deshidrata + suf. ~tor

LACTOVEGETARIAN ~ana (~eni, ~ene) (despre regimuri alimentare) Care este compus din lactate, legume si fructe. [Sil. -ri-an] /lacto + vegetarian

A PASA ~ez tranz. 1) (mingea) A trimite altui jucator din echipa (in timpul jocului). 2) (lucruri, bani etc.) A face sa ajunga (direct sau indirect) la altcineva; a pune in posesia cuiva; a transmite. 3) (fructe sau legume) A zdrobi trecand printr-o sita. /<fr. passer

POJGHITA ~e f. 1) Strat fin care se formeaza pe suprafata unui lichid sau a unui obiect. ~ de gheata. ~ de mucegai. 2) Coaja subtire care se formeaza pe o rana, cand aceasta incepe sa se cicatrizeze; crusta. 3) Invelis subtire al unor legume sau fructe. [G.-D. pojghitei] /Orig. nec.

PORCESC ~easca (~esti) 1) Care este caracteristic pentru porci; de porc. ◊ A avea noroc ~ a avea noroc mare, neasteptat. 2) fig. Care vadeste obraznicie sau grosolanie; plin de obraznicie sau de grosolanie. Apucaturi ~esti. 3) (despre fructe sau legume) Care este de soi rau; de calitate proasta. /porc + suf. ~esc

A SE RUMENI ma ~esc intranz. 1) A se inrosi usor; a deveni rumen; a se imbujora. 2) (despre unele fructe sau legume) A intra in faza de maturitate, capatand o culoare rosia-tica. 3) (despre carne, copturi etc.) A capata o culoare rosie-inchisa (sub actiunea focului). 4) pop. A aplica un strat subtire de fard pe buze si pe obraji; a se da cu rumeneala; a se sulimeni. /Din rumen

ZEAMA zemuri f. 1) Fel de mancare lichida, pregatita din carne sau peste, cu legume, acrita cu bors; ciorba. 2) Lichidul dintr-o fiertura; apa in care au fiert unele produse alimentare. ~ limpede. ◊ ~ lunga a) zeama cu mult lichid; zeama subtire; b) vorba multa si fara rost; palavrageala; flecareala; trancaneala. A nu fi de nici o ~ a nu fi bun de nimic. 3) Lichid continut in fructe sau legume; suc. ◊ ~ de varza lichid acru si putin sarat in care s-a murat varza; moare. 4) Substanta lichida de natura diferita (folosita in industrie, agricultura etc.). ◊ ~ tananta solutie folosita la tabacirea pieilor. [G.-D. zemii] /<lat. zema

DEZINFESTARE s.f. Tratament aplicat legumelor si fructelor pentru a distruge insectele care le infesteaza. [< dezinfesta].

DIGESTOR s.n. Aparat servind la extragerea partilor solubile din unele substante sub actiunea caldurii. ♦ Recipient in care se oparesc fructele si legumele pentru conserve. [< fr. digesteur].

MACEDONIE s.f. In gastronomie, amestec de diverse legume sau fructe, taiate cubulete, utilizate pentru realizarea unor preparate culinare: garnituri, salata a la rus, salata de fructe etc. – Din fr. macedoine; it. macedonia

M'USLI s.n. Preparat culinar cu mare valoare nutritiva, creat in sec. 19 de medicul elvetian Bircher-Benner, numit de aceea si Birchermuesli, constand din fulgi de ovaz inmuiati in lapte, cu adaos de suc de lamaie, mere rase sau alte bucatele de fructe proaspete si seminte uleioase (miez de nuca, migdale) macinate; p. restr. amestec de fulgi de ovaz, fructe deshidratate si seminte uleioase, comercializat sub aceasta denumire. din germ. Musli < germ. elv. Muesli, dim. al lui Mues pt. germ. Mus = piure (de fructe, de legume etc.). [et. DWdDS, 10 B.]

facaluitura s.f. (reg., inv.) zeama groasa facuta din legume sau fructe facaluite (v.); chiselita, brei.

LACTOVEGETARIAN, -A adj. (Despre regimuri alimentare) Compus numai din lapte, legume si fructe. // s.n. Restaurant in care se consuma in special produse lactate, legume si fructe. [Pron. -ri-an. / cf. fr. lacto-vegetarien].

scortatura, scortaturi, s.f. (reg.) coaja de legume, de fructe etc.

CONFITARE s. f. tratare a legumelor si fructelor proaspete sau conservate cu solutii de zahar, urmata de colorarea si deshidratarea lor partiala. (dupa fr. confitage)

DIGESTOR s. n. 1. aparat pentru separarea particulelor solubile din unele substante sub actiunea caldurii. 2. recipient in care se oparesc fructele si legumele pentru conserve. (< fr. digesteur)

LACTO-VEGETARIAN, -A I. adj. (despre regimuri alimentare) compus numai din lapte, legume si fructe. II. s. n. restaurant in care se consuma produse lactate, legume si fructe. (< fr. lacto-vegetarien)

ALEXANDRIA, municipiu in Cimpia Romana, pe riul Vedea, resed. jud. Teleorman; 58.238 loc. (1991). Nod rutier. Fabrici de rulmenti, de panouri si tablouri electrice, de aparataj si accesorii (filtre mecanice, baterii, panouri radiante), de conserve din legume si fructe, de brinzeturi si de caramida. Morarit si panificatie; topitorie de cinepa si in; filatura de bumbac; ateliere de reparatii auto. Fundat in 1834. Biserica Sf. Apostoli (1842-1846). Muzeu de istorie. Declarat municipiu in 1979.

BAICULESTI, com. in jud. Arges, pe stg. Argesului; 6.871 loc. (1991). Conserve de legume si fructe. Fabrica de sucuri naturale. Trei microhidrocentrale. Centru pomicol (meri, peri, pruni). Combinat avicol. Statie de c. f. Biserica manastirii Tutana (sec. 16).

BOLINTIN-VALE, com. in jud. Giurgiu, pe stg. Argesului, la 25 km V de Bucuresti; 12.082 loc. (1991). Ateliere de conf. metalice, tricotaje, reparatii auto, tabacarie. Complex de valorificare si industrializare a legumelor si fructelor. Prima atestare documentara dateaza din perioada 1426-1450. Biserica (1832, cu refaceri ulterioare), conacul Balaceanu, monumentul funerar al lui D. Bolintineanu, realizat de C. Storck. Declarat oras in 1989.

BRAGADIRU 1. Com. in Sectorul Agricol Ilfov, in Cimpia Romana, pe riul Sabar; 5.033 loc. (1991). Expl. de petrol si de balast. Mat. de constr. (prefabricate din beton, caramida), conserve de legume si fructe, bauturi alcoolice, spirt si drojdie. Fabrica de nutreturi combinate. 2. Com. in jud. Teleorman, pe riul Vedea; 5.504 loc. (1991).

CARACAL, oras in jud. Olt, in C. Romanatilor; 40.691 loc. (1991). Nod feroviar. Fabrici de mobila, de tricotaje, de anvelope, de conserve din legume si fructe, produse zaharoase si de brinzeturi; uzina de vagoane de cale ferata. Morarit si panificatie; reparatii de masini si de utilaje agricole. Mentionat documentar in 1538, declarat oras in 1598. Casa lui Iancu Jianu (sec. 18, refacuta in 1958). Biserica domneasca (sec. 16), ctitorie a lui Mihai Viteazul. Cladirea teatrului (1896) in stil gotic tirziu. Muzeu de istorie si arta.

CHISINEU-CRIS, oras in jud. Arad, pe Crisu Alb; 9.608 loc. (1991). Ind. laptelui; fabrici de conf., de conserve de legume si fructe. Reparatii de masini si utilaje. Declarat oras in 1968. Mentionat documentar in 1202.

HARLAU, oras in jud. Iasi, pe raul Bahlui; 12.223 loc. (1998). Statie finala de c. f. Expl. de gresii si calcare oolitice. Fabrici de mobila si cherestea, de tricotaje si conf., de mase plastice; tesatorie de matase; produse alim. (conserve de legume si fructe, preparate din lapte, bauturi alcoolice, otet). Centru pomicol si viticol. Muzeu de arheologie si etnografie. Biserica Sf. Gheorghe (ctitorie din 1492 a lui Stefan cel Mare), cu valoroase picturi murale interioare (1530); biserica Sf. Dumitru (ctitorie din 1535 a lui Petru Rares, cu unele transformari din 1779, initiate de marele spatar Iordache Cantacuzino-Deleanu); biserica Sf. Nicolae-Munteni (ante 1848). Ruinele caselor domnesti. Prima mentiune documentara dateaza din 1384. Resedinta domneasca. Stefan cel Mare a incheiat aici, cu polonii, Tratatul de pace din 12 iul. 1499. Declarat oras in 1968.

SANTA CRUZ DE TENERIFE [santa kruθ], oras in Spania insulara, centrul ad-tiv al Comunitatii autonome Canare, situat pe tarmul de NE al ins. Tenerife; 188,4 mii loc. (2001). Aeroport. Port comercial. la Oc. Atlantic, prin care se exporta banane, fructe tropicale, tutun, rosii s.a. si punct de escala pe rutele transatlantice. Rafinarie de petrol. Ind. de prelucr. a tutunului si alim. (conserve de legume si fructe, vin). Centru de ceramica. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. Turism. Muzeu de arta; Muzeu de antropologie. Teatru. Biserica din sec. 16-17; manastirea San Francisco (sec. 17-18), in stil baroc. Castelul San Cristobal (sec. 17-18). Fundat in 1494. Atacat de catre englezi (in 1657 si 1797), la cel din urma asalt aici si-a pierdut bratul drept capitanul (viitorul amiral) englez Horatio Nelson, in incercarea (nereusita) de a cuceri orasul.

PORTLAND [portlənd], oras in NV S.U.A. (Oregon), situat pe raul Willamette, la 16 km SE de confl. cu fl. Columbia, la 160 km de tarmul Oc. Pacific; 529,1 mii loc. (2000). Port fluvio-maritim. Nod feroviar. Aeroport. Metalurgia aluminiului. Santier naval. Ind. de prelucr. a lemnului, a sticlariei, celulozei si hartiei, chimico-farmaceutica, textila, electronica, constr. de avioane, de masini de transport si utilaje electrotehnice, alim. Centru comercial activ. Exporta lemn, aluminiu celuloza si hartie, legume si fructe. Piata pentru lana. Universitati (1901, 1905, 1946, 1955, 1974). Orchestra simfonica. Teatru. Muzeu de arta. Washington Park (41 ha). Gradina zoologica. Centru turistic (in apropiere se afla cascada Multnomah de 259 m, barajul Bonneville s.a.). Podul de otel Fremont (cu deschiderea principala de 366 m). Intemeiat in 1829, s-a dezvoltat dupa 1844.

BOB¹, (1) boabe, s. n. (2, rar 1) bobi, s. m. 1. S. n. Samanta de cereale sau de legume care fac fructe pastai; graunte, boaba (2). ◊ Loc. adv. Bob cu bob = cu grija si rabdare; amanuntit. Din bob in bob = amanuntit. Bob numarat = intocmai, exact. ◊ Expr. A da (sau a ghici) in bobi = a cauta tainele viitorului dupa cum se asaza bobii aruncati de ghicitor. ♦ Orice particica de materie friabila care seamana cu un graunte. Bob de nisip. 2. S. m. Planta leguminoasa cu flori albe sau trandafirii, cu pastai mari si cu seminte ovale, turtite (Vicia faba); mazariche (I). ♦ P. restr. Samanta acestei plante. – Din sl. bobu.

MARC s. n. Pasta obtinuta prin prelucrarea fructelor si a legumelor si folosita ca materie prima in industria alimentara. – Din fr. marc.

TIMPURIU, -IE, timpurii, adj. 1. Care se intampla, apare sau se face inainte de data sau timpul obisnuit sau prevazut. ◊ Loc. adv. De timpuriu = inainte de data sau de timpul obisnuit sau prevazut, din vreme; devreme. 2. (Despre varietati de fructe sau de legume) Care se coace sau devine bun de mancat inainte de vremea obisnuita; (despre flori) care se dezvolta mai devreme; (despre copaci) care infloreste sau inverzeste mai devreme decat timpul obisnuit. – Din lat. *temporivus.

PIURE, piureuri, s. n. Preparat culinar din legume sau din fructe fierte (ori crude), trecute prin sita sau zdrobite, folosit de obicei ca garnitura. [Var.: pireu, pire s. n.] – Din fr. puree.

TIFOIDA adj. (In sintagma) Febra tifoida = boala infectioasa, contagioasa si epidemica, provocata de un bacil specific, manifestata prin febra mare, tulburari intestinale, stare de toropeala si care se transmite prin apa de baut, prin fructe si prin legume nespalate etc.; tifos, lingoare, boala lunga. – Din fr. typhoide.

DESHIDRATATOR, deshidratatoare, s. n. Ventilator pentru uscarea fructelor si a legumelor. – Deshidrata + suf. -tor. Cf. fr. deshydrateur.

SUFLEU, sufleuri, s. n. Preparat culinar asemanator cu o budinca, foarte pufos, facut din legume, branza sau fructe cu albus batut spuma. – Din fr. souffle.

COJIRE s. 1. v. descojire. (~ unei legume, a unui fruct.) 2. cojeala, descojire, jupuire. (~ trun-chiului unui arbore.) 3. v. descuamare. 4. burdusire, coscovire, scorojire, (pop. si fam.) scofalcire. (~ unui perete.)

LEASA¹ lese f. 1) Impletitura din nuiele in forma de gratar, folosita, de obicei, pentru uscarea fructelor sau a legumelor. 2) Constructie din nuiele sau din scanduri batute rar, in care se pastreaza porumb (in stiuleti); sasaiac; cosar; porumbar. 3) Gard de nuiele folosit la pescuit in garle. 4) Cos impletit din nuiele sau din trestie, folosit la pescuit. [G.-D. lesei] /<bulg. lesa, sb. ljesa

MARC n. Produs in forma de pasta, obtinut prin prelucrarea fructelor si a legumelor si folosit ca materie prima in industria alimentara. /<fr. marc

MURATURA ~i f. mai ales la pl. Produs alimentar (legume, mai rar fructe) murat. /a mura + suf. ~tura

SAMBUROS ~oasa (~osi, ~oase) (despre unele fructe sau despre legume) 1) Care are multi samburi; cu multi samburi. 2) Care are sambure mare; cu sambure mare. /samburos + suf. ~os

SCRIJEA ~ele f. reg. 1) Felie foarte subtire (dintr-un aliment, dintr-o leguma, dintr-un fruct). ~ de harbuz. 2) Varza murata in foi (folosita, mai ales, pentru sarmale). /<sl. scrizali

SUC ~uri n. 1) Lichid pe care il contin sau il secreteaza celulele vii. ~ gastric. 2) Bautura obtinuta prin zdrobirea si presarea fructelor sau a legumelor. ~ de mere. /<lat. sucus, fr. suc

VARZARE ~ari f. Placinta cu umplutura de legume sau de fructe. /varza + suf. ~are

DESHIDRATOR s.n. Aparat folosit pentru uscarea fructelor si a legumelor. [Pl. -oare, var. dehidrator s.n. / < deshidra(ta) + -tor].

CONSERVANT, -A adj. Care conserva, pastreaza; conservativ. // s.m. Substanta folosita pentru a impiedica fermentarea produselor obtinute din fructe sau din legume. [Cf. fr. conservant].

pargavit, -a, adj. (reg.; despre unele varietati de fructe sau de legume) timpuriu, varatic.

CHISELITA, chiselite, s. f. Fiertura de fructe sau de anumite legume (stir, loboda etc.). ♦ Fig. Amestec din care nu se mai alege nimic; terci. ◊ Expr. A face (pe cineva) chiselita = a bate zdravan. – Din bg., scr. kiselica.

CARNE carnuri f. 1) Tesut muscular la oameni si animale. ◊ A taia in ~ vie a actiona drastic. In ~ si oase in persoana; in realitate. ~ din ~ea cuiva descendent direct al cuiva. A prinde la ~ a se ingrasa. ~ de tun militari trimisi special spre a fi masacrati in razboi. 2) Produs alimentar constand din tesutul muscular al animalelor sau al pasarilor. ~ de porc. 3) rar Parte moale a unui fruct sau a unei legume; miez; pulpa. [G.-D. carnii] /<lat. caro, carnis

coaja (est) si coaje (vest) f., pl. coji (vsl. sirb. bg. rut. koza, pele [!], de unde si ung. kosz, coaja de buba. V. cojita, cojoc). Scoarta (invalisu [!]) trunchiului si ramurilor copacilor, a fructelor, a boabelor de legume, a simburilor (gaoace) si semintelor, a oului, a racului (crusta), a pinii [!], a globului pamintesc s. a. Fig. Iron. A prins mamaliga coaja, s´a intolit topirlanu. – In est si coarja (ca sarja, saja).

cornisor n., pl. oare. Corn mic. S. m. O planta erbacee tiritoare (lycopodium annotinum). Pedicuta (lycopodium clavatum), ai carei spori se intrebuinteaza in med. supt [!] numele de praf de licopodiu (pop. prafu strigoilor) contra oparelii de caldura. Bradisor (lycopodium selago). O leguma care face niste fructe ca o ghinda, dar mai lungi si mai suptiri [!], si care se maninca murate (Suc.).

PIURE s. n. mancare din legume (cartofi etc.) sau din fructe fierte si zdrobite, formand o pasta. (< fr. puree)

PIURE ~uri n. Preparat culinar in forma de pasta, facut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. /<fr. puree

leguma s.f. 1. (Bot.) Tip de fruct dehiscent, cu doua valve si seminte; pastaie. 2. Produs alimentar de origine vegetala; zarzavat. [< fr. legume, cf. lat. legumen].

LUFA s.f. Planta cucurbitacee agatatoare din Africa si Asia, al carei fruct, de forma alungita, se consuma ca leguma inainte de a se coace. [< fr. luffa].

PIREU s.n. Mancare preparata din legume (de obicei din cartofi) sau din fructe fierte si zdrobite, formand o pasta. [Var. piure s.n. / < fr. puree].

COTOR, (1, 2) cotoare, s. n., (3) cotori, s. m. 1. S. n. Tulpina, lujer (la legume si la plante erbacee) care sustine frunzele, fructul sau florile. ♦ Partea de jos a unei tulpini. Cotorul vitei. ♦ Cocean (3). ♦ Rest nefolositor dintr-un obiect uzat. ♦ (Fam.) Matura foarte uzata. 2. S. n. Parte, loc unde se leaga sau unde se cos foile unei carti, ale unui registru, ale unui caiet etc. ♦ Parte a unui chitantier, a unui bonier etc. ramasa dupa ce s-au rupt jumatatile detasabile ale foilor; partea fiecarei foi care ramane in chitantier, bonier etc. dupa predarea chitantei. 3. S. m. (La fiinte; rar) Partea dinspre radacina a unei pene, a unei cozi sau a unui fir de par. – Et. nec.

SUFLEU s.n. Preparat culinar asemanator cu budinca, facut din legume fierte, oua, branza si unt sau din fructe. [Pl. -uri. / < fr. souffle].

SUFLEU s. n. preparat culinar asemanator cu budinca, din legume fierte, oua, branza si unt sau din fructe. (< fr. souffle)

bama f., pl. e (turc. [d. ar.] bamia). O planta malvacee al carei fruct, de forma unui ardei mic in 6-8 colturi, se consuma ca leguma (hibiscus esculentus). fructu acestei plante. – In Mold. bamba.

LUFA, lufe, s. f. Planta anuala din familia cucurbitaceelor, originara din India, cu tulpina lunga, cu numeroase flori galbene si cu fructul de forma alungita care, in unele tari (China, Japonia etc.), se consuma ca leguma sau, dupa uscare, se foloseste ca burete de baie si in industria celulozei (Luffa cylindrica). – Din fr. luffa.

leguma s. f. 1. planta agricola de la care se consuma in alimentatie partea vegetala, sau fructele; zarzavat. 2. fruct uscat, cu mai multe seminte, dehiscent, cu doua valve, la leguminoase; pastaie. 3. (spec.) om al carui creier a fost golit si i s-au implantat anumite ordine pe care le executa ca un robot. (< lat. legumen)

SALATA ~e f. 1) Planta erbacee legumicola cultivata pentru frunzele ei mari, care se consuma in stare cruda. ◊ ~a-iepurelui planta erbacee cu tulpina inalta, cu frunze alungite si cu flori rosii sau liliachii. 2) Mancare rece preparata din legume crude sau fierte, uneori cu adaos de carne, oua etc., servita, mai ales, ca aperitiv. ~ de castraveti. ◊ ~ de fructe desert facut din fructe crude (taiate marunt), presarate cu zahar si stropite cu rom (vin, coniac). /<ngr. salata, fr. salade, germ. Salat

GLASA vb. I. In gastronomie, a acoperi un preparat culinar cu un strat lucios si neted, in special a acoperi un tort, o prajitura, fursecuri sau fructe cu o glazura de zahar, dar si alte preparate pot fi glasate fie la cald, precum carnea sau legumele cu propriul jus sau cu sos, fie la rece cu aspic.

legumeN s.n. (Bot.) Tip de fruct uscat, unicarpelar, cu mai multe seminte, care se deschide la maturitate in doua valve pe linia suturii mediane; leguma (1). [< lat. legumen – pastaie].

BAMA, bame, s.f. Planta anuala cultivata, din fam. malvaceelor (Hibiscus esculentus); fructul acesteia, in stare tanara, asemanator cu o pastaie (din punct de vedere botanic o capsula), este folosit in alimentatie ca o leguma; este cunoscuta in tarile orientale ca bamia, in cele occidentale drept okra, gumbo sau gombo, iar in cele anglofone si ca lady finger.

SALATA, salate, s. f. 1. Planta legumicola erbacee din familia compozeelor, cu frunze mari si rotunde, comestibile (Lactuca sativa); p. gener. nume dat unor plante erbacee cu frunze comestibile. ◊ Compus: salata-iepurelui = planta erbacee din familia compozeelor, cu flori rosii sau violete (Prenanthes purpurea). 2. Preparat culinar facut din anumite legume fierte sau crude, cu adaos de otet, zeama de lamaie si untdelemn, care se serveste ca aperitiv sau ca garnitura. ◊ Salata de fructe = desert facut din fructe crude, taiate marunt, amestecate cu zahar si stropite cu rom, coniac sau vin. [Pl. si: salati] – Din ngr. salata.

zarzavat (-turi), s. n. – Verdeata, legume. – Mr. zarzavate, megl. zarzavat. Tc. (per.) zarzavat (Roesler 592; Seineanu, II, 388; Lokotsch 1747), cf. ngr. ζαρζαβάτι, bg., sb. zarzavat. – Der. zarzavagiu, s. m. (vInzator de fructe si verdeturi), din tc. zarzavatci.

ZEAMA, zemuri, s. f. 1. Fiertura de carne sau de legume, constituind un fel de mancare; partea lichida a bucatelor, apa in care fierb. ◊ Expr. A manca singur bucatele si a lasa altora zeama = a trage singur tot folosul, lasand altora foarte putin sau nimic. A nu fi nici de zeama oualor sau a nu fi de nici o zeama, se spune despre cineva pe care nu se poate pune nici un temei. Zeama lunga sa se-ajunga = mancare facuta cu sos mult, pentru a ajunge la multe persoane. Zeama lunga = vorbarie lunga, lipsita de interes. Tot de-o zeama = deopotriva. Soarbe-zeama = om prost, molau. Zeama de clopot (sau de harlet) = moartea. Zeama de vorbe = vorbarie desarta; vorbe goale. ♦ Zeama de varza = lichid acrisor in care s-a murat varza; moare. 2. Lichidul pe care il contin celulele si tesuturile organismelor vegetale; suc de fructe sau de plante. 3. Nume generic pentru diverse lichide. ◊ Ou cu zeama = ou fiert putin, cu albusul necoagulat. – Lat. zema (< gr. zema).