UNCHI s. (reg.) unchias, tata batran, tata mos, (prin Ban. si Transilv.) matusoi, (Mold.) mos, (Olt., Ban. si Transilv.) uica. (~ul Petre, fratele mamei.)

frate ~ti m. 1) Persoana de s*x masculin luata in raport cu alta persoana nascuta din parinti comuni. ◊ ~ bun (drept, adevarat) fiecare dintre copiii de s*x masculin luat in raport cu alta persoana nascuta din parinti comuni. ~ vitreg frate numai dupa tata sau numai dupa mama. ~ geaman frate nascut o data cu alt frate sau cu o sora. ~ti de lapte copii nascuti de mame diferite, dar alaptati de aceeasi femeie. ~ de cruce prieten nedespartit al cuiva (legat prin juramant si prin amestecul simbolic al sangelui). 2) fig. Fiecare dintre persoanele (sau colectivitatile) legate prin activitate si viata dusa in comun, luate in raport una cu alta. 3) inv. Calugar insarcinat cu treburi gospodaresti. 4) (la unele plante) Lastar crescut la subsuoara unei frunze. /<lat. frater

vitreg (-ga), adj. – 1. Se zice despre anumite grade de rudenie prin afinitate. – mama vitrega. – frate vitreg. – 2. Contrarm dusman, ostil. – Var. vitrig. Lat. vῑtricus (nu vitricus) „tata vitreg” (Cipariu, Gram., 30; Puscariu 1914; REW 9400), cf. logud. bidrigu, bitricu, calabr. vitrico, alb. vitruk, viter, vitkur. Pentru valoarea exacta a vocalei accentuate, cf. Tagliavini, Melanges N. Roques, III, 255-64; nu se justifica observatia lui Domasckhe, Jb., XXII, 151 si Tiktin, care considerau acest cuvint drept cultism. Comun in Munt., Mold. si Trans. de N (ALR, I, 254). – Der. vitregie, s. f. (dusmanie, ostilitate, rautate). – Din rom. provine bg. vitrig (Capidan, Raporturile, 230).

UTERIN, -A, uterini, -e, adj. Care tine de uter, privitor la uter. ◊ Frati uterini = frati nascuti din aceeasi mama, dar din tati diferiti. – Din fr. uterin.

UTERIN, -A adj. Referitor la uter, al uterului. ♦ Frati uterini = frati nascuti din aceeasi mama, dar avand tati diferiti. [Cf. fr. uterin, lat. uterinus].

UTERIN, -A adj. referitor la uter. ♦ frati ĩ = frati nascuti din aceeasi mama, dar avand tati diferiti. (< fr. uterin)

NERO (Tiberius Claudius Drusus Germanicus) (pe numele adevarat Lucius Domituis Claudius N.), imparat roman (54-68 d. Hr.), ultimul din dinastia iulio-claudica. A instituit o guvernare autoritara si cruda, soldata cu asasinate, printre care cel al mamei sale Agrippina, al fratelui sau Britannicus, al sotiei sale Octavia si al lui Seneca, profesorul si mentorul sau. In ultimii ani ai domniei a avut numeroase aparitii grotesti in public in calitate de conducator de care de curse, cantaret si actor, impunand adulatia, prin teroare, din partea apropiatilor sai si neglijand problemele statului. In timpul sau, un urias incendiu a mistuit Roma (64 d. Hr.); banuit de acest fapt, N. a dat vina pe primii crestini, incepand persecutiile impotriva lor. S-a sinucis dupa izbucnirea rascoalei legiunilor din Spania si Africa.

IRODIADA (?-dupa anul 39), fiica lui Aristobul, sotia lui Irod Antipas (dupa ce initial fusese casatorita cu fratele acestuia, Irod Filip) si mama Salomeii. Blamata de prorocul Ioan Botezatorul pentru desfraul ei, impreuna cu fiica sa, si-a determinat sotul sa-l omoare pe acesta.

Chrysippus, fiul favorit al lui Pelops, ucis de Atreus si de Thyestes, fratii sai vitregi, la indemnul mamei lor Hippodamia (v. si Atreus).

MASTER, -A, masteri, -e, s. f., adj. 1. S. f. (Inv. si reg.) mama vitrega; masteha. 2. Adj. (Reg.; despre frati, surori) Vitreg. ♦ Fig. Aspru, crud, nemilos. – Et. nec.

SORA surori f. (folosit si ca termen de adresare) 1) Persoana de s*x feminin luata in raport cu alta persoana nascuta din parinti comuni. ~ buna (sau dreapta, adevarata). ◊ ~ vitrega sora numai dupa tata sau numai dupa mama. ~ cu moartea strasnic, grozav. Sor-cu-frate planta erbacee semiparazita, cu frunze opuse si cu flori grupate in spice sau in raceme terminale, avand fructul o capsula. ~ de caritate infirmiera. 2) Calugarita de gradul cel mai mic. [G.-D. surorii] /<lat. soror

UTERIN ~a (~i, ~e) Care tine de uter; propriu uterului. Trompe ~e. ◊ Frati ~i, surori ~e copii care au aceeasi mama dar tati diferiti. /<fr. uterin

Aegaeon, unul dintre giganti, monstru cu o suta de brate si cincizeci de capete. Tatal sau era Uranus, iar mama sa Gaea. Dupa o veche traditie, Aegaeon, numit si Briareus, impreuna cu fratii sai, Gyges si Cottus, ar fi venit in ajutorul lui Zeus in lupta acestuia cu titanii.

Amphion, fiul lui Zeus si al Antiopei. Avea un frate geaman, pe Zethus. Parasiti imediat dupa nastere pe muntele Cithaeron, de catre unchiul lor Lycus (v. si Lycus), care voia sa-i piarda, cei doi frati au fost gasiti si crescuti de niste pastori. Ajunsi mari, ei au izbutit sa-si regaseasca mama, pe Antiope, tinuta mult timp prizoniera si persecutata de Lycus si de sotia acestuia Dirce (v. si Dirce). Ca sa-i razbune suferintele indurate, Amphion si Zethus au distrus cetatea Thebae, unde domnea Lycus. Dupa ce l-au ucis impreuna cu Dirce, au pornit sa recladeasca zidurile cetatii. Zethus cara pietrele in spate. Amphion avea o lira fermecata, daruita de Hermes (sau de Apollo), la acordurile careia pietrele, vrajite, se rinduiau singure la locul lor. Mai tirziu, Amphion s-a casatorit cu Niobe, fiica lui Tantalus, cu care a avut mai multi copii. Si-a pus singur capat zilelor – dupa o legenda – indurerat de moartea copiilor sai ucisi de Apollo. Dupa o alta versiune, a fost el insusi sagetat de zeu.

Demopho(o)n 1. Fiul lui Celeus si al Metanirei si fratele lui Triptolemus. Cind era mic, vrind sa-l faca nemuritor, Demeter il tinea deasupra flacarilor ca sa-l faca sa se lepede de tot ceea ce era muritor in trupul lui. O data, noaptea, in timp ce-l purifica in felul acesta, Demeter a fost surprinsa de mama (de tatal sau de doica) lui Demophon care, in fata acestui spectacol, a scos un tipat. Speriata, zeita a scapat copilul in foc. Dupa o versiune, Demophon ar fi fost mistuit de flacari, dupa alta, ar fi scapat cu zile, dar ar fi ramas muritor. 2. Rege al cetatii Athenae, fiul lui Theseus si al Phaedrei si fratele lui Acamas. A participat la razboiul troian. La intoarcere, a trecut prin Thracia. Acolo a intilnit o tinara fiica de rege, pe nume Phyllis, cu care s-a casatorit. Mai tirziu, Demophon a parasit-o si s-a intors la Athenae. De desperare, Phyllis s-a sinucis.

Antigone (sau Antigona), fiica lui Oedipus, regele cetatii Thebae, nascuta din dragostea incestuoasa a acestuia cu mama sa, Iocasta, si sora cu Ismene, Eteocles si Polynices. Dupa ce oracolul lui Tiresias a dezvaluit crima si incestul savirsit si Oedipus s-a pedepsit singur, scotindu-si ochii si pornind orb in pribegie, Antigone si-a insotit tatal, devenit cersetor. Dupa moartea lui Oedipus la Colonus, ea s-a reintors la Thebae, unde a trait alaturi de sora sa Ismene. Intre timp, cei doi frati, Eteocles si Polynices, murisera in lupta, ucigindu-se reciproc. Incalcind porunca tiranului Creon, care oprise ca Polynices sa fie ingropat, Antigone presara tarina peste trupul neinsufletit al fratelui ei, indeplinind in felul acesta ritualul inmormintarii. Pentru acest gest, ea e condamnata de Creon sa fie ingropata de vie in mormintul labdacizilor. Antigone se spinzura in inchisoare, iar Haemon, logodnicul ei si fiul lui Creon, se sinucide.