NUMARATOR, -OARE, numaratori, -oare, subst. 1. S. n. Aparat care serveste la numarare. 2. S. m. si f. (Rar) Persoana care numara, care socoteste, care calculeaza ceva, care are profesiunea de a numara. 3. S. m. Termen al unei fractii ordinare, scris deasupra liniei de fractie si reprezentand deimpartitul operatiei de impartire. – Numara + suf. -ator.

NUMITOR, numitori, s. m. Termen al unei fractii ordinare, scris sub linia de fractie, care reprezinta impartitorul operatiei de impartire. ◊ Expr. A aduce la acelasi numitor = a) a face ca doua sau mai multe fractii ordinare sa aiba acelasi numitor; b) a impaca puncte de vedere deosebite sau a uniformiza (fara temei) pareri, tendinte, conceptii diferite. – Numi + suf. -tor.

MIXT, -A, micsti, mixte, adj., s. f. pl. 1. Adj. Alcatuit din elemente deosebite (ca natura, origine, functie etc.); ◊ Scoala mixta = scoala in care invata elevi de ambele sexe. Cor mixt = cor compus din voci barbatesti si voci femeiesti. Tren mixt = tren compus din vagoane de calatori si vagoane de marfa. Numar mixt = numar compus din numere intregi si din fractii ordinare. 2. S. f. pl. Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfaramate in vederea separarii substantelor utile. – Din fr. mixte, lat. mixtus, -a, -um.

SUBUNITAR, -A, subunitari, -e, adj. (Despre numere reale sau despre fractii ordinare) Care are o valoare mai mica decat unitatea. – Sub¹- + unitar.

MIXT mixta (micsti, mixte) Care este format din mai multe elemente de natura diferita; constituit din elemente eterogene; amestecat; combinat. ◊ Numar ~ numar care consta din numere intregi si din fractii ordinare. /<fr. mixte, lat. mixtus, ~a, ~um

NUMARATOR² ~i m. mat. Termen al unei fractii ordinare, aflat deasupra liniei de fractie, care arata cate parti egale contine aceasta fractie; deimpartit al unei fractii. /a numara + suf. ~ator

NUMITOR ~i m. mat. Termen al unei fractii ordinare, aflat sub linia de fractie, care arata in cate parti egale a fost impartit intregul; impartitor al unei fractii. ◊ ~ comun numitor apartinand mai multor fractii. A aduce la acelasi ~ a) a transforma fractii cu numitori diferiti in fractii cu numitor comun; b) a pune in concordanta opinii diferite. /a numi + suf. ~tor

ordinaR, -A, ordinari, -e, adj. 1. Obisnuit, normal; de rand, comun. ◊ fractie ordinara = raportul a doua numere intregi. Sesiune ordinara = sesiune convocata conform regulamentului de functionare. ◊ Loc. adv. (Frantuzism inv.) De ordinar = de obicei. ♦ (Mil.; inv.; substantivat, in expr.) A trece (sau a inscrie) la ordinar = a inscrie in registrul de evidenta al ratiilor alimentare si al soldei. 2. De calitate inferioara, fara valoare, prost. ♦ Vulgar, grosolan, josnic. – Din fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinar.

SUPRAORDONAT, -A, supraordonati, -te, adj. Care ocupa un loc superior intr-o clasificare sau intr-o ierarhie. ◊ fractie supraordonata = fractie ordinara mai mare decat un intreg. Propozitie supraordonata = propozitie regenta. [Pr.: -pra-or-] – Supra- + ordonat (dupa subordonat).

SUPRAORDONAT ~ta (~ti, ~te) Care ocupa un loc ierarhic superior intr-o clasificare. ◊ Notiune ~ta notiune generala care cuprinde in sfera sa alte notiuni cu o sfera mai redusa. fractie ~ta fractie ordinara cu numaratorul mai mare decat numitorul. Propozitie ~ta propozitie regenta. /supra- + ordonat

ZECIMAL ~a (~i, ~e) Care are la baza numarul zece; decimal. ◊ fractie ~a fractie ordinara, al carei numar este un numar egal cu o putere intreaga si pozitiva a numarului zece. Numar ~ numar compus dintr-un intreg si dintr-o fractie zecimala. /Din decimal

ordinaR, -A adj. 1. Comun, obisnuit. ♦ (Mat.) fractie ordinara = raport intre doua numere intregi. 2. Inferior din punct de vedere calitativ; rau, prost. ♦ Vulgar, scarbos; josnic. [Cf. fr. ordinaire, lat. ordinarius].

SUPRAORDONAT, -A adj. Care are un loc superior (intr-o clasificatie, intr-o ierarhie). ♦ fractie supraordonata = fractie ordinara mai mare decat intregul; propozitie supraordonata = propozitie regenta; notiune supraordonata = notiune care cuprinde alte notiuni cu sfera mai mica. [Pron. -pra-or-. / < supra- + ordonat, dupa subordonat].

SUPRAORDONAT, -A adj. care are un loc superior (intr-o clasificare, intr-o ierarhie). ♦ fractie ~a = fractie ordinara mai mare decat intregul; propozitie ~a (si s. f.) = propozitie regenta; notiune ~a = notiune care cuprinde alte notiuni cu sfera mai mica. (< supra¹- + ordonat)

fractie, fractii, s. f. (Uneori urmat de determinarea „ordinara”) Simbol sau numar care reprezinta raportul a doua numere intregi. ◊ fractie zecimala = fractie al carei numitor este o putere a lui 10. ♦ Raport a doua expresii matematice. – Din fr. fraction, lat. fractio.

ordinaR, -A I. adj. 1. obisnuit, normal, comun. ♦ sesiune ~a = sesiune convocata conform regulamentului de functionare; (lat.) fractie ~a = raport intre doua numere intregi. 2. de calitate inferioara; prost. ◊ vulgar, grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastica, episcop diecezan. (< fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinar)