Rezultate din textul definițiilor
GASIT s. n. Faptul de a gasi. ◊ (Pop.) Bun gasit! formula de salut la intalnire. – V. gasi.
INTALNIS, intalnisuri, s. n. (Pop.; in expr.) Bun intalnisul! formula de salut adresata cuiva pe care il intalnesti in drum. – Intalni + suf. -is.
MAINE adv. In ziua care urmeaza celei de azi. ◊ Loc. adj. De maine = a) din ziua urmatoare celei de azi; b) din viitorul apropiat. ◊ Expr. Pe maine, formula de salut la despartire, indicand o reintalnire in ziua urmatoare. ♦ In viitorul apropiat; in viitor, candva. ◊ Expr. Ca maine(-poimaine) sau maine-poimaine = intr-un viitor apropiat, (in) curand. De maine in... zile (sau saptamani, luni) = peste... zile (sau saptamani, luni). – Lat. mane.
OMAGIU, omagii, s. n. 1. (In evul mediu) Ceremonie care cuprindea juramantul de credinta si de supunere al unui vasal fata de suzeranul sau. 2. Manifestare (prin cuvinte, gesturi etc.) a credintei, respectului, admiratiei sau recunostintei fata de cineva; ofranda, prinos. ◊ Expr. Omagiile mele = formula de salut respectuos. – Din it. omaggio.
SLUGA, slugi, s. f. I. 1. Persoana angajata pentru a munci in gospodaria sau in mica intreprindere a altuia, fiind retribuita in bani sau in natura. ◊ Expr. (Inv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastra), formula de salut sau de raspuns la salut. ♦ Fig. Persoana care sustine sau apara orbeste interesele altuia, in schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoana subordonata alteia si obligata, din cauza conditiilor sociale in care se afla, sa-i execute vointa. 3. (Inv.) Slujitor inarmat de pe langa casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scandura scobita la un capat, care se foloseste la scoaterea cizmelor fara ajutorul cuiva; tragatoare. – Din sl. sluga.
RAMAS, (2, 3) ramasuri, s. n. 1. Faptul de a ramane; ramanere. ◊ Expr. Ramas bun! sau bun ramas! formula de salut adresata de o persoana care pleaca celui sau celor care raman. A-si lua ramas bun = a se desparti de cineva, a pleca. De ajuns si de ramas = din plin, din belsug. 2. (Reg.) Ramasag. 3. (Inv.) Mostenire. – V. ramane.
REVEDERE, revederi, s. f. Faptul de a (se) revedea. ◊ Expr. La revedere! = formula de salut la despartire. – V. revedea.
SARUTA, sarut, vb. I. Tranz. si refl. recipr. A (se) atinge cu buzele in semn de respect, de prietenie, de umilinta sau ca o manifestare e*****a; a (se) pupa. ◊ Expr. (Tranz.) Sarut mana, formula de salut sau de multumire adresata unei femei sau unei persoane mai in varsta. (Inv.) Sarut dreapta, formula de salut adresata preotilor, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei. – Lat. salutare.
SEARA, seri, s. f. Parte de la sfarsitul zilei, cand incepe sa se intunece; interval de timp cuprins intre sfarsitul zilei si momentul cand cineva isi incheie activitatea, se duce la culcare. ◊ Loc. adv. De cu seara = inca din timpul serii precedente; o data cu venirea serii, la inceputul serii. Catre (sau spre, inspre, pe) seara = cand se lasa seara. ◊ – Expr. Buna seara! formula de salut, la intalnire sau la despartire, in timpul serii. A da (cuiva) buna seara sau a-si lua (de la cineva) buna seara (sau seara buna) = a saluta (pe cineva) in timpul serii. ♦ (Adverbial; in forma seara) in timpul de la sfarsitul zilei, cand incepe sa se intunece; in fiecare zi cand incepe sa se intunece. – Lat. sera.
SOSIT s. n. (In expr.) Bun sosit, formula de salut cu care este intampinat cineva care soseste undeva. – V. sosi.
sarut mana (formula de salut sau de multumire) vb. + s. f.
CEL2 cea (cei, cele) art. 1) (leaga un substantiv de determinativul lui ) Baiatul cel frumos. Stefan cel Mare. 2) (realizeaza substantivarea adjectivelor) Cel harnic este apreciat. Cei trei au plecat. 3) (serveste la formarea superlativului relativ) Cel mai istet. ◊ Cel putin minimum; macar; barem. Cel mult a) maximum; b) in cel mai bun caz. Cel din urma ultimul. In cele din urma in sfarsit; in fine. (Toate) cele bune formula de salut, rostita la despartire. /Din acel, aceea
HAI interj. 1) (se foloseste pentru a exprima un indemn la actiune) Haide. ◊ ~ noroc formula de salut sau de urare. 2) (se foloseste repetat pentru a exprima ideea unei inaintari incete, anevoioase sau pentru a exprima o mustrare sau un avertisment). [Monosilabic] /Orig. nec.
INTALNIS n. pop. : Bun ~(ul) formula de salut, rostita la intalnirea cu cineva. /a intalni + suf. ~is
NOROC ~oace n. pop. 1) Soarta, destin favorabil. ◊ La (sau intr-un) ~ la intamplare. 2) Concurs de imprejurari favorabile. ◊ A-i surade cuiva ~ocul a-i merge cuiva in viata. A-si incerca ~ocul a intreprinde ceva fara a fi sigur de reusita. Spre ~ocul cuiva din fericire. Cum a da targul si ~ocul cum va fi; dupa imprejurari. A avea ~ a reusi, a avea succes. Joc de ~ joc (de carti, de zaruri etc.) in care castigul este intamplator; joc de ha-zard. ~! formula de salut. 3) Stare de satisfactie deplina; fericire. A-si gasi ~ocul. ◊ A fugi de ~ a evita inconstient ceea ce putea sa aduca fericire. /<sl. naroku
OMAGIU ~i n. 1) Donatie oferita in semn de respect sau admiratie fata de cineva; prinos; ofranda. ◊ ~ile mele formula de salut reverentios. ~ din partea autorului formula de dedicatie a unei carti. 2) ist. Juramant de devotament al unui vasal fata de suveranul sau. [Sil. -giu] /<it. ommagio, fr. hommage
PA interj. fam. (se foloseste ca formula de salut la despartire, mai ales, cu copiii) Cu bine; la revedere. /<germ. pa, ung. pa
RAMAS1 ~uri n. 1) v. A RAMANE. ◊ ~ bun (sau bun ~) formula de salut adresata de cel care pleaca. A-si lua ~ bun a) a se desparti de cineva sau de ceva; b) a saluta la despartire pe cei care raman. De ajuns si de ~ din belsug; (foarte) mult. 2) reg. Intelegere intre persoane care sustin lucruri contrare si care se obliga sa dea o compensatie materiala celui ce va avea dreptate; ramasag; pariu; prinsoare. /v. a ramane
RESPECT respecte n. Sentiment sau atitudine de inalta stima fata de o persoana; cinste; consideratie; deferenta. ◊ A pune pe cineva la respect a face pe cineva sa se poarte respectuos; a pune la punct pe cineva. A tine pe cineva la respect (sau la distanta) a nu-i permite cuiva sa se poarte prea familiar. Cu tot respectul (sau respectele mele) formula de salut, exprimand o deosebita consideratie. /<fr. respect, lat. respectus
SALAMALEC ~uri n. 1) (formula de salut la unele popoare orientale) Pace voua! 2) Plecaciune care se face la rostirea acestei formule. /<turc. selama ley-kum
SALVE interj. rar (formula de salut) Sa fii sanatos! salutare! /<lat. salve
SANATATE f. Stare fizica si fiziologica normala a unui organism sanatos. A-si cruta ~ea. ◊ ~! formula de salut (la plecare). [G.-D. sanatatii] /<lat. sanitas, ~atis
A SARUTA sarut tranz. A atinge (usor) cu buzele (in semn de dragoste, de respect, de afectiune sau de umilinta). ◊ Cine nu are ochi negri saruta si albastri se spune despre cel care, neavand ceea ce doreste, se multumeste cu ceea ce are. Sarut mana! formula de salut adresata unei femei sau unei persoane mai in varsta. /<lat. salutare
SEARA seri f. Interval de timp dintre sfarsitul zilei (de cand incepe sa se intunece) si inceputul noptii. O ~ de primavara. ◊ Spre (sau inspre, catre) ~ pe inserate. De cu ~ a) inca in seara zilei trecute; b) de cum s-a inserat. Buna ~a (sau ~a buna) formula de salut folosita seara la venire si la plecare. [G.-D. serii] /<lat. sera
A VEDEA vad 1. tranz. 1) (obiecte, lucruri etc.) A percepe prin vaz. ~ bine. ◊ ~ lumina zilei a se naste. ~ lumina tiparului a aparea de sub tipar. ~ lumina rampei a juca o piesa in fata publicului. 2) (persoane) A vizita sau a intalni. Nu l-am vazut de mult. ◊ Sa ne vedem sanatosi formula de salut la despar-tire. 3) (persoane, lucruri, obiecte etc.) A cerceta cu privirea; a privi. ~ ce se petrece in jur. 4) A fi martor la un eveniment. ~ multe in viata. 5) A-si da seama; a pricepe. ~ ca e bolnav. 2. intranz. A avea grija (de cineva sau de ceva). ~ de casa. /<lat. videre
VENIT2 ~ta (~ti, ~te) si substantival Care vine; care se prezinta undeva. ◊ Nou ~ persoana sosita de curand undeva. Bun ~! formula de salut adresata celui sosit de undeva. /v. a veni
bine adv. – 1. Perfect, in mod sau in cantitate satisfacatoare. – 2. Asa cum se cuvine, potrivit. – 3. Da, intr-adevar, asa e (formula de aprobare). – 4. (Fam.) Elegant, ferches, aratos (cu acest sens se foloseste numai ca adj.) – 5. (S. m.) Bunastare, fericire. – 6. (S. m.) Avere, bunuri. – 7. Beneficiu (impreuna cu vb. a face). – 8. Element care intra in compunerea unui anumit numar de cuvinte, pentru a exprima ideea de „bine”: binecredincios, binevesti; in general este traducere din gr. εὐ -. – Mr. gine, megl. bini, istr. bire. Lat. bene (Puscariu 203; REW 1028; Candrea-Dens., 160; DAR), cf. it. bene, prov. ben, fr., sp. bien, port. bem. Der. binete, s. f. (formula de salut, buna ziua), de la formula de salut bine ati venit sau bine v-am gasit (pentru posibilitatea de derivare a acestui cuvint, megl. ghineata, megl. bineata, cu suf. -eata, cf. Pascu, Beitrage, 15); binisor, adv. (potrivit, asa si asa; incet, cu bagare de seama).
REVEDERE s.f. Faptul de a (se) revedea. ♦ La revedere = formula de salut la despartire. [< revedea, dupa fr. (au) revoir].
buna dimineata (formula de salut) adj. + s. f. art.
buna seara (formula de salut) adj. + s. f. art.
REVEDERE s. f. faptul de a (se) revedea. ♦ la ~ = formula de salut la despartire. (< revedea)
salutaTIE s. f. formula de salut, de adresare, (intr-o scrisoare). (< fr. salutation, lat. salutatio)
HELLO interj. (ca formula de salut) buna! (< engl. hallo)
SALVE interj. (fam.; formula de salut la despartire) salutare! salut! (< lat. salve)
pace, s. f. – Situatie, stare fara razboi. Lat. pacem (Puscariu 1235; Candrea-Dens., 1297; REW 6317), cf. alb. pakje, it. pace, prov. patz, fr. paix, cat. pau, sp., port. paz. – Der. nepace, s. f. (inv., neliniste); paciui (var. impaciui), vb. (a face pace, a pacifica); paceluit, adj. (inv., pacific); pacefacator, s. m. (inv., pacificator); pasnic (var. pacinic), adj. (pacific); pasnicie, s. f. (liniste). – Der. neol. (din fr.) pacific, adj.; pacifica, vb.; pacificator (var. pacinicie), adj.; pacifism, s. n. Dupa Buescu, R. Etudes roum., III, 158-63, folosirea lui pace ca interj. trimite la lat. pax, gr. πάξ, interj., distinctie care ni se pare prea subtila. Mai probabil este formula de salut sau de ramas bun, folosita pentru a indica ideea de „problema transata” sau „sa nu mai vorbim de asta”, ca in cazul lui sanatate.
BUCURIE, bucurii, s. f. 1. Sentiment de multumire, de satisfactie sufleteasca. ◊ Loc. adv. Cu bucurie sau cu toata bucuria = din toata inima. ◊ Expr. A nu mai putea de bucurie = a se bucura foarte mult. Noroc si bucurie, formula de salut. 2. (Concr.) Persoana, obiect, veste etc. care bucura. – Din bucura + suf. -ie.
aud (est) si auz (vest), a auzi v. tr. (lat. audire, it. udire, vpv. auzir, fr. ouir, sp. oir, pg. ouvir). Prind (percep, primesc) cu simtu auzului, simt sunetu: a auzi o vorba, niste pasi, tunetu. Aflu: am auzit c´a murit, n´am auzit nimica despre asta. Ascult, cercetez: a auzi marturii [!]. Mai auzii una! exclamatiune ironica la auzu unei vesti ridicule. Sa te-auda Dumnezeu! exclamatiune pin [!] care dorim sa se implineasca urarea sau dorinta cuiva. Sa auzim de bine! formula de salutare la despartire. Ia´uzi! (din ia auzi), exclamatiune de atras atentiunea asupra unui zgomot, unui cintec sau unei vesti surprinzatoare. Aud? vorba pin care aratam ca asteptam ordinu sau ca n´am auzit bine ce s´a zis si dorim sa se repete vorba (mai intim sau mai obraznic „ce?”, mai politicos „poftim?”).
salutARE s.f. Actiunea, faptul de a saluta; formula, termen de salut; salut. ♦ (la pl.) expresie de politete transmisa prin scris sau prin cineva unei persoane. [< saluta].
salutARE s. f. actiunea, faptul de a saluta; (formula de) salut. ◊ (pl.) expresie de politete transmisa prin scris sau prin cineva unei persoane. (< saluta)
ALDUI, alduiesc, vb. IV. Tranz. (Inv. si reg.) 1. (In formule de salut) A binecuvanta. 2. (Ir.) A lovi (cu putere). – Magh. aldani.
PLECACIUNE, plecaciuni, s. f. Indoire, inclinare a trupului in fata cuiva in semn de respect sau de salut; p. ext. supunere, ascultare, reverenta, respect; modestie. ◊ (In formule de salut) Plecaciune, parinte! – Pleca + suf. -aciune.
SALAMALEC, salamalecuri, s. n. formula de salut la popoarele de religie mahomedana; inchinaciune adanca, temenea (care insoteste rostirea acestei formule). – Din tc. selamaleykum. Cf. fr. salamalec.
salutaRE, salutari, s. f. Faptul de a (se) saluta. ♦ (Concr.) formula de salut folosita mai ales la despartire sau la intalnirea cu cineva; salut. ♦ (La pl.) Expresie de politete pe care cineva o transmite unei persoane absente prin intermediul cuiva. – V. saluta.
SALVE interj. (Fam.) formula de salut folosita mai ales la despartire. – Din lat. salve.
salutaTIE s.f. formula de salut, de adresare, intr-o scrisoare etc. [Gen. -iei, var. salutatiune s.f. / < lat. salutatio, fr. salutation].
RESPECT s. n. Atitudine sau sentiment de stima, de consideratie sau de pretuire deosebita fata de cineva sau de ceva; deferenta, veneratie. ◊ Expr. A tine (pe cineva) la (sau in) respect = a tine pe cineva la distanta, a nu-l lasa sa devina prea familiar. A pune (pe cineva) la respect = a impune cuiva o atitudine respectuoasa. Respectele mele, formula respectuoasa de salut. – Din fr. respect, lat. respectus.
SERVUS interj. (Reg.) formula familiara de salut. – Din germ. Servus.
salut ~uri n. 1) formula sau gest de politete cu care se saluta. 2) Alocutiune cu care se saluta o adunare, un oaspete oficial. /<fr. salut
SERVUS interj. formula amicala de salut; sluga dumitale! [< germ. Servus, cf. lat. servus – sclav].
PA interj. (formula familiara de salut) La revedere.
A CRESTE cresc 1. intranz. 1) (despre fiinte, plante sau parti ale organismului lor) A se mari treptat si continuu; a se dezvolta. ◊ Sa cresti mare! formula de raspuns la salut sau de multumire, adresata, mai ales, copiilor. ~ vazand cu ochii a creste foarte repede. 2) (despre un organism sau despre parti ale lui) A reveni la conditia initiala; a se regenera; a se reface; a se restabili. 3) fig. (despre persoane) A trece printr-o serie de schimbari spre o treapta superioara; a progresa; a propasi; a evolua; a se dezvolta; a avansa; a inainta. 4) A petrece anii de copilarie; a copilari. 5) (despre aluat) A se transforma intr-o masa afanata sub actiunea drojdiilor (sau a altor fermenti); a dospi. 6) (despre ape) A-si mari volumul, depasind limitele normale; a se umfla. 7) A lua proportii (ca numar, volum, intensitate etc.); a se dezvolta. ◊ A-i ~ cuiva inima in piept (sau sufletul) (de bucurie) a simti un sentiment de satisfactie deplina. 2. tranz. 1) (copii) A avea in grija asigurand cu cele necesare si educand (pana la varsta maturitatii). 2) (animale, pasari) A ingriji facand sa se inmulteasca. 3) rar (plante) A semana, a ingriji si a recolta (in vederea obtinerii unui venit); a cultiva. /<lat. crescere
SOSIT n. v. A SOSI. ◊ Bun ~! formula folosita pentru a saluta pe cei care sosesc. /v. a sosi
HABEMUS PAPAM! (lat.) avem papa! – formula prin care conclavul saluta alegerea unui nou papa. In genere, astfel se anunta luarea unei decizii dupa indelungi dezbateri.
A BON ENTENDEUR, salut (fr.) salut pe cel care intelege – formula prin care se atrage atentia asupra unor lucruri care nu pot fi spuse direct sau se releva existenta unor sensuri mai profunde ale unei alocutiuni ori ale unui text.
salutA, salut, vb. I. Tranz. si refl. recipr. A face un gest sau a rosti o formula uzuala de politete, de respect, de simpatie etc. la intalnirea cu cineva sau la despartire. ♦ Tranz. A-si manifesta bucuria, aclamand pe cineva. ♦ Tranz. Fig. A primi cu entuziasm o idee, o actiune. – Din lat. it. salutare.
salutA vb. tr. a da cuiva un semn de respect, de consideratie, rostind un cuvant, o fraza, o formula uzuala de politete, de simpatie la intalnire sau la despartire. ◊ (fig.) a intampina (ceva) cu bucurie. (< lat., it. salutare)
salutA vb. I. tr. A intampina, a da cuiva un semn de respect, de consideratie, rostind un cuvant, o fraza, o formula uzuala de politete, de simpatie etc. la intalnire sau la despartire. ♦ (Fig.) A primi (ceva) cu bucurie, cu o manifestatie vie. [P.i. salut. / < lat., it. salutare, cf. fr. saluer].
MULTUMI, multumesc, vb. IV. 1. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. si pl. este folosit adesea ca formula stereotipa, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunostinta sau satisfactia pentru o manifestare de politete, un dar, un bine etc. care i s-a facut. ♦ A raspunde la un salut, la o urare. 2. Tranz. A rasplati, a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi, a se socoti satisfacut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lasa de ceva, a renunta la..., a se satura de... [Prez. ind. si: (reg.) multam – Var.: (reg.) multami vb. IV] – Din formula de urare (la) multi ani!
adiio interj. (ngr. d. it. addio, „la Dumnezeu”). formula la politeta la despartire: adiio, amice! S. n. Un adiio. Reprezentatiune de adiio, ultima reprezentatiune. A-ti lua adiio de la cineva, a zice adiio cuiva, a-i adresa ultimu salut. Fig. Fam. S' a dus, a trecut timpu de: de azi in ainte [!], adiio fericire! adiio chilipir (sterge-te pe bot)!
