Rezultate din textul definițiilor
A GENERALIZA ~ez tranz. 1) (fapte, fenomene, situatii etc.) A aplica la un ansamblu sau la majoritatea indivizilor; a extinde asupra unui tot, atribuindu-i caracter general. 2) A prezenta intr-o forma sintetica. ~ cele spuse. 3) A folosi extinzand asupra unui ansamblu ceea ce este specific pentru un numar limitat de cazuri. 4) A face sa se generalizeze; a universaliza. /<fr. generaliser
CORTIZON (‹ fr.; {s} lat. cortex „scoarta”) s. m. Hormon secretat de glanda cortisuprarenala avind efecte metabolice complexe (creste cantitatea de glucoza si lipide in singe, intensifica dezasimilatia proteica, creste eliminarile de azot). Sub forma sintetica este utilizat ca antiinflamator, antialergic si antitoxic.
NOVOCAINA ~e f. Preparat sintetic sub forma de cristale incolore, inodore, solubile in apa si in alcool, intrebuintat in medicina (ca anestezic). [Sil. -ca-i-] /<fr. novocaine
CODREANU, Irina (1896-1985, n. Bucuresti), sculptorita romana. Stabilita in Franta (1919). Eleva a lui Bourdelle si Brancusi. Tinde spre forme epurate, sintetice, preocupata in acelasi timp de finisarea pretioasa a materialelor („Peste”, „Cap de chinezoaica”).
POLIBUTADIENA s. f. (Chim.) Polimer sintetic folosit sub forma de cauciuc sintetic. [Pr.: -di-e-] – Din engl. polybutadiene.
CAMFOR s. n. Substanta organica, incolora, volatila, cu miros caracteristic si cu gust amar, extrasa din lemnul unui arbore exotic (Cinnamonum camphora) sau fabricata pe cale sintetica si utilizata (sub forma de ulei camforat) in medicina ca stimulent al centrilor nervosi vasomotori si al aparatului respirator si la fabricarea celuloidului. – Din ngr. kamfora.
SALICILINA f. Substanta medicamentoasa exstrasa din scoarta unor specii de salcie sau obtinuta pe cale sintetica, care se prezinta sub forma de cristale, solubile in apa, cu insusiri antifebrile. /<germ. salizin
PLASTIC, -A adj. 1. Care prezinta plasticitate, care poate fi modelat, fasonat. ♦ Care formeaza sau are proprietatea de a lua diferite forme. ♦ Masa plastica (sau produs) plastic = material sintetic de natura organica, anorganica sau mixta, care poate fi modelat in procesul fabricarii unor produse, pastrandu-si forma ce i-a fost data; arte plastice = arte care au ca scop sa reproduca formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. ♦ (Despre idei, imagini etc.) Expresiv, viu; evocator, care arata cu multa putere ceva. 2. Chirurgie plastica = chirurgie care se ocupa cu indreptarea unor malformatii ale corpului. // s.n. 1. Amestec de cauciuc nevulcanizat, folosit la repararea anvelopelor etc. 3. Varietate de exploziv. [Cf. fr. plastique, lat. plasticus, gr. plastikos].
PALA1 s.f. 1. Vesmant femeiesc constand dintr-o bucata de panza dreptunghiulara, purtat peste etola de m********e romane. 2. (Text.) Semifabricat in forma de banda continua, obtinut din fibre (de lana, sintetice) pieptanate si infasurate pe bobine. [< lat. palla].
ALIZARINA s. f. materie coloranta rosie, sub forma de glicozida, din rizomii unor plante, sau obtinuta sintetic. (< fr. alizarine)
BUTADIENA ~e f. Hidrocarbura derivata, mai ales din butan, sub forma de gaz incolor, cu diferite intrebuintari (la prepararea cauciucurilor sintetice, a lacurilor etc.). [Sil. -di-e-] /<fr. butadiene
CEARA s. f. 1. Produs natural (de origine animala, vegetala sau minerala) sau sintetic, plastic, insolubil in apa, care se inmoaie si se topeste la temperaturi destul de joase si care are numeroase utilizari in industria farmaceutica, electronica, a hartiei, cosmetica etc. ◊ Ceara de albine = ceara de culoare galbuie, cu miros placut, caracteristic, produsa de albine, care se recolteaza prin topirea fagurilor. Ceara de balena = s********t, ulei de casalot. Ceara de parchet = amestec de ceara sintetica cu parafina, cerezina, ceara vegetala si cu alte substante, care formeaza pe parchet o pelicula lucioasa, protectoare. Ceara rosie = amestec de colofoniu, selac, ulei de terebentina si culori minerale, care, datorita proprietatilor lui plastice la incalzire, este folosit la sigilarea scrisorilor, pachetelor, la inchiderea ermetica a flacoanelor etc. Ceara montana = ceara minerala obtinuta din carbunii bruni prin extractie cu solventi. Ceara vegetala = strat care acopera suprafata plantelor, mai ales a fructelor. 2. (Geol.; in sintagma) Ceara de pamant = ozocherita. 3. (Fiziol.) Cerumen. – Lat. cera.
TEXTOLIT, textolite, s. n. Material in forma de placi, constituit din straturi de tesaturi impregnate cu rasini sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin aschiere, utilizat ca material electroizolant in electrotehnica si radiotehnica, in constructia de masini (la fabricarea unor roti dintate). – Din fr. textolite.
CRINOVIL s. n. Fibra sintetica obtinuta prin filare din policlorura de vinil, care, tesuta sub forma de tricot si purtata direct pe corp, se incarca cu sarcini electrice, producand un efect terapeutic. – Denumire comerciala.
PAPAVERINA f. Alcaloid sub forma de pulbere cristalina, extras din opiu sau obtinut pe cale sintetica si intrebuintat, mai ales, in medicina. /<fr. papaverine
COMPENDIU s. n. 1. expunere rezumativa, sintetica a unei discipline, conceptii, lucrari; publicatia care o reprezinta. 2. (in forma: compendium) dispozitiv care se adapteaza in fata obiectivului aparatului de filmat pentru realizarea unor trucaje. (< lat., fr. compendium)
PICHET2 s. n. Tesatura deasa de bumbac, de matase sau din fibre sintetice, facuta cu doua urzeli diferite, dintre care cea de la suprafata formeaza un desen (geometric) in relief. – Din fr. pique.
ALLENTOWN [æləntaun], oras in NE S.U.A. (Pennsylvania); 123,2 mii loc. (1985). Impreuna cu localit. Bethelem si Easton formeaza o conurbatie de 676,1 mii loc. (1988). Constr. de camioane si avioane; fibre sintetice, ciment, produse electronice, masini-unelte.
TIMOL ~i m. 1) Compus organic sub forma de cristale incolore, extras din unele uleiuri eterice sau obtinut pe cale sintetica, folosit in medicina ca antihelmintic si antiseptic. 2) med. Analiza prin care se verifica functiile ficatului. /<fr. thymol
LIGNOFOLIU s.n. Produs lemnos format dintr-un strat de mai multe foi de furnir impregnate cu rasini sintetice. [Pron. -liu. / < germ. Lignofol, cf. lat. lignum – lemn, folium – frunza].
FIBRA, fibre, s. f. 1. Material in forma de fir subtire, netors, de provenienta vegetala, animala sau minerala ori produs pe cale sintetica, folosit de obicei ca materie prima la fabricarea tesaturilor. 2. Celula vegetala alungita situata in tesutul diverselor parti ale unei plante. 3. formatie anatomica alungita, care reprezinta celule modificate sau prelungiri celulare si care alcatuieste tesuturile animale. 4. (Tehn.; in sintagma) Fibra optica = fibra de sticla cu compozitie speciala, folosita pentru transmiterea informatiilor. – Din fr. fibre, lat. fibra.
KABUKI (cuv. japonez: ka „cantec” + bu „dans”) subst. Gen de teatru clasic japonez, cea mai populara forma de spectacol incepand cu sec. 16 pana in zilele noastre. Este o arta complexa si sintetica, recurgand la muzica, dans, interpretare actoriceasca, literatura si arte plastice. Din sec. 17, este interpretat numai de barbati. Printre reprezentantii de seama: Sakata Tōjūrō I (1647-1709), Tsuruya Namboku IV (1755-1829), Kawatake Mokuami (1816-1893).
PELICULA ~e f. 1) Banda subtire, flexibila si transparenta, de celuloid sau de alt material sintetic, folosita in industria fotografica si in cinematografie pentru inregistrarea imaginii si a sunetului; film. 2) Strat fin format pe suprafata unei substante solide sau lichide; pojghita. 3) Membrana organica foarte subtire. ~ exterioara a frunzei. /<fr. pellicule, lat. pellicula
POLIAMIDA ~e f. Produs sub forma de masa plastica, obtinut prin policondensare sau prin polimerizare si intrebuintat, mai ales, la producerea fibrelor sintetice. [Sil. -li-a-] /<fr. polyamide
VANILINA s.f. Substanta alba, sub forma de cristale, cu parfum specific, care apare la suprafata pastailor fermentate si uscate de vanilie. Se produce si sintetic, ca inlocuitor pentru cea veritabila, ambele produse fiind utilizate ca aromatizant.
FIBRA s.f. 1. Fir subtire, flexibil, obtinut din anumite tesuturi vegetale sau pe cale sintetica si folosit la fabricarea tesaturilor, a hartiei etc. 2. (Anat.) formatie cu aspect de fir care alcatuieste un tesut organic. // (In forma fibr-, fibri-, fibro-) Element prim de compunere savanta cu sensul de „(referitor la) fibra”, „cu aspect de fibra”, „compus din fibre”. [< fr. fibre, it., lat. fibra].
COMPENDIU, compendii, s. n. 1. Expunere sintetica a unei lucrari, a unei discipline sau a unei conceptii; conspect; publicatie in care se face o asemenea expunere. 2. (Tehn.; in forma compendium) Dispozitiv care se adapteaza in fata obiectivului cinematografic, pentru a permite operatorului sa execute diferite trucaje tehnice pe film. [Var.: compendium s. n.] – Din lat., fr. compendium.
TEOBROMINA ~e f. Substanta sub forma de cristale incolore, cu gust amar, extrasa din boabele de cacao, nucile de cola, frunzele de ceai sau obtinuta pe cale sintetica si folosita in medicina (ca diuretic si vasodilatator). /<fr. theobromine
BIRMINGHAM [bə:miŋəm] 1. Oras in centrul Marii Britanii (Anglia); 2,62 mil. loc. (in 1987, cu suburbiile West Bromwich, Dudley, Walsall, Wolverhampton, Smethwick, Solihull etc., care formeaza conurbatia West Midlands). Nod de comunicatii. Doua aeroporturi. Mare centru ind.: siderurgie, utilaje, ind. de automobile (uzinele companiei „British Motor Corporation”), avioane, cauciuc sintetic (uzinele firmei „Dunlop”), material rulant, aparataj electrotehnic (uzinele trustului „General Electric”), produse chimice, poligrafice, produse zaharoase. Vechi centru manufacturier. Universitate. Muzee. 2. Oras in S.U.A. (Alabama), in M-tii Apalasi; 923,4 mii loc. 1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Expl. de carbuni si min. de fier. Metalurgie (uzinele trustului „United Steel Corporation”); avioane, produse chim.; ind. bumbacului si a tutunului. Universitate (1842).
RACHETA2 (‹ fr.) s. f. (SPORT) Paleta pentru jocul de tenis de camp, formata dintr-un cadru de lemn de forma ovala si un maner; pe cadrul r. este fixata o retea de coarde intinse, confectionate din intestine de animale (de obicei de oaie), fire sintetice (nailon, capron) sau metalice. R. au greutati diferite (pentru barbati, femei, juniori).
GUMA ~e f. 1) Substanta rasinoasa secretata de unele plante sau obtinuta pe cale sintetica, avand proprietatea de a se intari in contact cu aerul, si folosita in industrie. ◊ ~ arabica substanta vascoasa si lipicioasa secretata de unele plante (in special de un salcam exotic) si folosita pentru lipit; clei. 2) Material foarte elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat pe cale sintetica, avand diverse intrebuintari (la confectionarea anvelopelor, a benzilor elastice etc.); cauciuc. 3) Fasie sau siret elastic confectionat dintr-un asemenea material. Ciorapi cu ~. 4) Obiect mic, de diferite forme si culori, confectionat din cauciuc si folosit pentru stergerea celor scrise (cu creionul sau cu cerneala) pe hartie; radiera. [G.-D. gumei] /<lat. gummi, fr. gomme
BEAUMONT [bəumənt], oras in S.U.A. (Texas), port la G. Mexic (55,7 mil. t trafic, 1990). Impreuna cu Port Arthur si Orange formeaza o aglomeratie urbana de 363,9 mii loc. (1988). Nod de comunicatii. Constr. navale. Cel mai mare centru de rafinare a petrolului din S.U.A. Ind. chimica, cauciuc sintetic, hirtie, alim. Universitate.
CEARA f. 1) Substanta amorfa, de culoare galbuie, produsa de albine, care se obtine prin topirea fagurilor. ◊ Galben ca ~a foarte palid. 2) Substanta solida de diferite origini (animala, vegetala, minerala sau sintetica) folosita in industria farmaceutica, electronica, cosmetica etc. Lumanare de ~. ◊ ~ de parchet amestec de ceara sintetica si parafina, folosit la lustruirea parchetului. ~ rosie amestec de colofoniu cu ulei de terebentina, folosit la aplicarea sigiliilor. ~ de pamant ceara minerala; ozocherita. 3) Substanta ceroasa, care se formeaza in canalul extern al urechii; cerumen. [G.-D. cerii] /<lat. cera
PLASTIC2, -A I. adj. 1. (despre materiale) care are proprietatea de a-si pastra deformatiile produse de fortele exterioare dupa incetarea actiunii acestora; care poate fi modelat, fasonat. ♦ masa ~a (sau material) ~ = material sintetic de natura organica, anorganica sau mixta, care poate fi modelat in procesul fabricarii unor produse. 2. referitor la pictura sau sculptura. ♦ arte e = arte care au ca scop sa reproduca formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. 3. (despre idei, imagini etc.) cu multa putere de evocare, expresiv, viu; evocator. 4. (biol.) formativ, capabil de a se schimba, de a lua o forma. ♦ chirurgie ~a = chirurgie care se ocupa cu indreptarea unor malformatii ale corpului. II. s. f. tehnica executarii obiectelor de arta prin fasonarea, modelarea unei substante plastice; domeniul artelor plastice. ◊ parte din studiul unei opere de arta care se ocupa cu raportul armonios al volumelor si al reliefului. (< fr. plastique, lat. plasticus, gr. plastikos)
ESENTA, esente, s. f. 1. Ceea ce exprima principalul si stabilul din obiecte si din fenomene, natura lor interna, ascunsa, latura lor care nu este data sau perceptibila nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecand de forma exterioara a lucrurilor, patrunzand in adancul lor cu ajutorul gandirii. ◊ Loc. adv. In esenta = in ceea ce este fundamental; in ultima analiza. 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic si intrebuintat in farmacie, in parfumerie sau pentru uzul casnic, mai ales in alimentatie. ♦ Substanta concentrata care, diluata (cu apa), da un produs alimentar. 3. Varietate de arbori care alcatuiesc o padure. ♦ Varietate de lemn. – Din fr. essence, lat. essentia.
ESENTA, esente, s.f. Lichid volatil, cu aroma puternica, numit si ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarta, radacina) sau produs sintetic (aroma de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care pastreaza integral proprietatile acestora (aroma, gust, principii active); se utilizeaza in scopuri medicinale, in parfumerie sau ca aromate in cofetarie si patiserie, sub forma de solutie alcoolica (esenta de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lamaie, de menta, de trandafir); se obtin esente si prin reducerea unei fierturi (esenta de ciuperci), prin infuzare (apa de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapa, frunze) in otet sau in vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.
sintetic ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de sinteza; propriu sintezei. Metoda ~ca de cercetare. 2) (despre spirit) Care este capabil de a face sinteze; care face usor sinteza lucrurilor. 3) (despre limbi) Care exprima raporturile gramaticale din propozitie prin intermediul formelor cuvintelor. 4) Care este obtinut prin sinteza chimica. Cauciuc ~. Fibre ~ce. /<fr. synthetique, lat. syntheticus, germ. synthetisch
PERIE ~i f. 1) Obiect constand dintr-o placa (de lemn sau de alt material), in care sunt infipte manunchiuri mici de fire (de par, metalice sau sintetice) folosit, in special, la curatat. ~ de haine. ~ de dinti. ~ de scarmanat. ◊ Des ca ~a foarte des. 2) Pensula mare de vopsit sau de varuit. 3) Instrument pentru varuit constand dintr-un manunchi compact si uscat de iarba sau de papura, legat bine la unul din capete. 4) Orice obiect avand functie sau forma asemanatoare. 5) Piesa la masinile electrice care realizeaza contactul cu colectorul. [G.-D. periei; Sil. -ri-e] /Orig. nec.
MATASE, (1) matasuri, s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.
