AEROBIC, -A, aerobici, -ce, adj. (In sintagma) Gimnastica aerobica = gimnastica de intretinere executata pe fond muzical. [Pr.: a-e-] – Din fr. aerobique.

ILUSTRATIE, ilustratii, s. f. 1. Imagine desenata sau fotografiata destinata sa explice sau sa completeze un text. ◊ Ilustratie de carte = gen al graficii prin care se prezinta tipuri sau momente esentiale ale unui text literar si avand, uneori, si rol ornamental. 2. (In sintagma) Ilustratie muzicala = a) acompaniament, fond muzical sau efecte sonore care insotesc un film mut, un spectacol de teatru, o evocare literara etc.; b) fragmente sau bucati muzicale executate ca exemplificari la o expunere de specialitate. [Var.: ilustratiune s. f.] – Din fr. illustration, lat. illustratio.

AEROBIC ~ca (~ci, ~ce): Gimnastica ~ca gimnastica de intretinere executata pe un fond muzical. /<fr. aerobique

ILUSTRATIE ~i f. Imagine sau desen care insoteste un text pentru a-l impodobi, a-l completa sau a-l explica. ◊ ~ muzicala a) fond muzical care insoteste o reprezentatie teatrala, un film mut, o evocare literara, o emisiune de radio sau de televiziune; b) fragmente sau bucati muzicale executate ca exemplificari la o expunere de specialitate. [G.-D. ilustratiei; Sil. -lus-tra-ti-e] /<fr. illustration, lat. illustratio, ~onis

MUSIC-HALL s.n. Local inzestrat cu orchestra; cafe-concert, santan. 2. Spectacol de fantezie pe fond muzical; muzical. [Pron. miusic-hol. / < engl., fr. music-hall].

S******S s.n. Dezbracare lenta si sugestiva executata in public pe un fond muzical sau de dans. [Scris si strip-tease. / < engl., fr., it. strip-tease < engl. strip – a dezbraca, tease – provocare].

ILUSTRATIE s.f. Imagine, desen etc. care accentueaza, explica sau completeaza un text. ◊ Ilustratie muzicala = insotire a unei lectii, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care insoteste o reprezentatie teatrala, o evocare. [Gen. -iei, var. ilustratiune s.f. / cf. fr. illustration, lat. illustratio].

AEROBIC, -A adj. gimnastica ~a = gimnastica de intretinere executata pe fond muzical cu ritm sustinut. (< fr. aerobique, amer. aerobic)

ILUSTRATIE s. f. imagine, desen etc. care accentueaza, explica sau completeaza un text. ♦ ~ muzicala = insotire a unei lectii, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care insoteste o reprezentatie teatrala, o evocare literara etc.; coloana sonora a unui film. (< fr. illustration, lat. illustratio)

MUSIC-HALL MuZIC-HAL/ s. n. local specializat in spectacole de fantezie, de varietati pe fond muzical; spectacolul insusi. (< fr., engl. music-hall)

STRIP-TEASE [STRIP-TIZ] s. n. spectacol de cabaret, prin dezbracarea lenta si progresiva executata pe un fond muzical ori de dans, de una sau mai multe dansatoare. (< engl., fr. strip-tease)

AEROBIC, -A, aerobici, -ce, adj., s. n. (Gimnastica, antrenament etc.) care se executa prin miscari rapide, pe fond muzical. – Din fr. aerobique.

KARAOKE (cuv. japonez) subst. inv., maniera de divertisment muzical, individual sau colectiv, care consta in a canta pe un fond muzical inregistrat.

RAP [REP] s. n. stil muzical care consta in declararea pe fondul ritmic monoton al unei baterii. (< amer. rap)

PASTEL¹ I. s. n. 1. creion colorat, moale, pentru desen, din pigmenti pulverizati amestecati cu talc si guma arabica. ◊ desen cu astfel de creioane. 2. poezie descriptiva cu fond liric, in care este infatisat un peisaj (1). 3. lucrare muzicala lirica, amintind de un pastel (2) sau compusa pe cuvintele acestuia. II. adj. inv. (despre culori, desene) in tonuri pale; delicat. (< fr. pastel, it. pastello)

PASTEL s.n. 1. Creion de pictura, moale, colorat, facut din culori pulverizate amestecate cu talc si cu guma arabica. ♦ Desen, pictura reprezentand un peisaj din natura, executat cu astfel de creioane, cu acuarela sau cu ulei. 2. (Lit.) Poezie descriptiva cu fond liric, in care este infatisat un peisaj din natura. 3. Lucrare muzicala lirica, amintind de un pastel (2) sau compusa pe cuvintele acestuia. // adj. (Culoare) delicata, pala. [Pl. -luri, -le. / cf. fr. pastel, it. pastello < pasta – pasta].

RIFF s. n. (jaz) fraza muzicala simpla si foarte ritmata, mediocra, motiv care se repeta ca fond sau ca tema principala, mod de constructie melodica specific folclorului negru. (< amer. riff)

TON² ~uri n. 1) Sunet simplu produs de un corp care vibreaza. 2) muz. Interval intre doua sunete consecutive ale gamei diatonice, egal cu doua semitonuri. ◊ A da ~ul a) a indica tonalitatea unei compozitii muzicale, mai ales vocale; b) a fi initiator al unei activitati; c) a servi drept model. 3) Grad de modulare a vocii in timpul vorbirii (in functie de starea sufleteasca a vorbitorului sau de fondul celor exprimate); intonatie. ~ familiar. ◊ A ridica ~ul a vorbi tare si cu asprime. A schimba ~ul a vorbi in alt mod. 4) Grad de intensitate a unei culori. ~ deschis. ~ inchis. 5) Culoare dominanta a unui tablou. /<fr. ton, lat. tonus