Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
CARNAVAL, carnavaluri, s. n. Perioada care preceda postul in unele tari, cand au loc petreceri populare insotite de deghizari, care alegorice, focuri de artificii etc. ♦ Petrecere populara din aceasta perioada – Din fr. carnaval (< it.).

RACHETA1, rachete, s. f. 1. Proiectil alcatuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind in aer, producand o lumina puternica (de diferite culori) pe o traiectorie lunga, si care se foloseste la semnalizari si la focuri de artificii. 2. Aparat de zbor propulsat prin reactie directa cu ajutorul unui motor la distante foarte mari de Pamant. ◊ Racheta cosmica = racheta1 (2) de mari dimensiuni, folosita pentru plasarea pe orbite a satelitilor artificiali si pe traiectorii stabilite a navelor cosmice. Racheta meteorologica = racheta1 (2) recuperabila dotata cu aparate speciale de masura a parametrilor meteorologici si de transmitere a informatiei, folosita pentru investigatii ale atmosferei pana la altitudini de 150 km. – Din germ. Rakete, rus. raketa.

PETARDA, petarde, s. f. Mica incarcatura de exploziv in invelis de carton sau de hartie cerata ori smolita, care produce la explozie zgomot si fum si este intrebuintata la semnalizari, la marcarea tirului de artilerie, la focuri de artificii etc. – Din germ. Petarde, fr. petard.

TREASC, treascuri, s. n. Tun mic, primitiv, folosit in trecut pentru a produce focuri de artificii sau pocnituri la petreceri, la serbari etc.; piua. – Din sl. tresku.

CU prep. 1. (modal) prin. (Serbarea incepe cu focuri de artificii.) 2. (temporal) de, dupa. (Zi cu zi.) 3. (instrumental) din. (Pocneste cu biciul.) 4. (instrumental) prin. (Se inteleg cu talmaci.) 5. (arata continutul) de. (Un pahar cu apa.)

PRIN prep. 1. (local) v. printru. (~ o usa patrundea soarele.) 2. (local) v. via. (Bucuresti-Craiova ~ Rosiori de Vede.) 3. (modal) v. cu. (Serbarea incepe ~ focuri de artificii.) 4. (instrumental) v. cu. (Se inteleg ~ talmaci.) 5. (instrumental) v. dupa. (Preda o limba ~ o anumita metoda.)

CARNAVAL ~uri n. 1) (in unele tari) Perioada care preceda postul cand au loc petreceri populare cu deghizari si focuri de artificii. 2) Petrecere populara cu deghizari, dansuri, jocuri distractive etc. care are loc cu diferite ocazii. /<fr. carnaval, it. carnavale

PETARDA ~e f. Tub cilindric (din carton) umplut cu exploziv, care la detonatie produce numai zgomot si fum (folosit la focuri de artificii, semnalizari etc.). /<germ. Petarde, fr. petard

RACHETA1 ~e f. 1) Vehicul, fara dispo-zitive de planare, propulsat de un motor cu reactie. ◊ ~ cosmica vehicul spatial fusiform, care serveste la plasarea pe orbita a unui obiect spatial (satelit, statie interplanetara etc.). Motor-~ motor reactiv care functioneaza in-dependent de conditiile mediului inconjurator. 2) Cartus cu un pistol special, care explodeaza in aer producand o lumina puternica, colo-rata, folosit la semnalizari si la focuri de artificii; racheta de semnalizare. /<germ. Rakette, rus. raketa

PIRIC, -A adj. (Liv.) Referitor la foc, la ardere si indeosebi la focuri de artificii. Cf. gr. pyr, pyros – foc].

CARNAVAL s.n. 1. (Bis.) Perioada care preceda postul, in care au loc de obicei petreceri, jocuri etc.; caslegi. 2. Petrecere populara cu jocuri mimice, deghizari, focuri de artificii etc. [Pl. -luri, -le. / < fr. carnaval, cf. it. carnavale < lat. carne levare – a priva de carne].

CARNAVAL s. n. 1. perioada care preceda postul, in unele tari, in care au loc petreceri, jocuri etc. 2. petrecere populara cu jocuri mimice, deghizari, focuri de artificii. (< fr. carnaval)

PIRIC2, -A adj. referitor la foc, la ardere si indeosebi la focuri de artificii. (< it. pirico)

CARNAVAL, carnavaluri, s. n. Petrecere populara (care are loc in perioada dintre craciun si postul pastilor) insotita de deghizari, care alegorice, focuri de artificii etc. – Fr. carnaval (< it.).

foc s. 1. v. incendiu. 2. foc bengal v. foc de artificii; foc de artificii = foc bengal. 3. v. impuscatura. 4. salva. (~ de artilerie.)

BENGAL, bengale, adj. (In sintagma) foc bengal = foc de artificii. – Din fr. (feu de) Bengale.

BENGAL ~a (~i, ~e): foc ~ foc de artificii. /<fr. (feu de) Bengale

PIROTEHNIE f. 1) Ramura a tehnicii care se ocupa cu fabricarea si utilizarea materialelor explozibile. 2) Tehnica producerii focului de artificii. [G.-D. pirotehniei] /<fr. pyrotechnie

BENGAL adj.n. foc bengal = foc de artificii, puternic si viu colorat. [< fr. feu de Bengale].

treasc, treascuri, s.n. (inv.) 1. tun mic, primitiv, pentru producerea focurilor de artificii la serbari. 2. veselie. 3. ogrinji, gunoi.

BENGAL adj. foc ~ = foc de artificii, puternic si viu colorat. (< fr. /feu de/ Bengale)

PIROTEHNIE s. f. 1. tehnica a fabricarii si utilizarii materialelor explozibile si inflamabile, a focului de artificii etc.; pirotehnica. 2. fabrica de munitii. (< fr. pyrotechnie)

BENGAL, bengale, adj. n. (In expr.) foc bengal = foc de artificii. – Fr. [Feu de] Bengale.

PIROTEHNIE, (2) pirotehnii, s. f. 1. Tehnica fabricarii si utilizarii unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea munitiilor, a armelor de foc, a unor substante explozibile, a artificiilor etc. 2. Fabrica de munitii. – Din fr. pyrotechnie.

artificiu ~i n. 1) Mijloc ingenios de a modifica ceva. 2) la pl. Amestec de substante chimice (colorate) si carburanti, folosit, prin aprindere, la semnalizare luminoasa sau in scopuri decorative. foc de ~i. [Sil. -ciu] /<fr. artifice, lat. artificium

artificiu, artificii, s. n. 1. Procedeu ingenios folosit spre a impodobi sau a modifica realitatea; podoaba (inutila). ◊ artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurta decat cea obisnuita. 2. (La pl.) Compozitie de materii inflamabile care, aruncate in aer, iau foc usor, producand efecte variate de lumina si culori. ♦ Sarma scurta, pe jumatate infasurata intr-un preparat chimic inflamabil care, aprins, arunca mici scantei. – Fr. artifice (lat. lit. artificium).