HURIE, hurii, s. f. (In religia musulmana) Fecioara deosebit de frumoasa promisa de Mahomed credinciosilor in paradis. ♦ P. ext. Fecioara sau femeie foarte frumoasa. – Din tc. huri. Cf. fr. houri.

FRUMUSETE, (2) frumuseti, s. f. 1. Insusirea a ceea ce este frumos. ◊ Loc. adj. De toata frumusetea = deosebit de frumos; minunat. 2. (Concr.) Obiect, fapta, lucru frumos. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” capata valoarea superlativului „foarte frumos”) O frumusete de casa. ♦ Femeie foarte frumoasa. [Var.: (pop.) frumsete s. f.] – frumos + suf. -ete.

ZIBELINA s.f. 1. Mamifer carnivor din Asia, asemanator jderului, cu blana foarte frumoasa; samur.

ZEITA, zeite, s.f. 2. (Fig., fam.) Femeie inzestrata cu insusiri fizice si morale exceptionale. 3. (Fig.) Femeie foarte frumoasa.

ZANA ~e f. 1) (in basme) Fiinta imaginara inchipuita ca o femeie foarte frumoasa, inzestrata cu puteri supranaturale si cu influenta asupra destinelor oamenilor; fee. 2) fig. Femeie foarte frumoasa. [G.-D. zanei] /< lat. Diana

ZEITA zeite f. 1) Divinitate la pagani; zeitate. 2) fig. fam. Femeie inzestrata cu insusiri fizice si morale exceptionale. 3) fig. Femeie foarte frumoasa. /zeu + suf. ĩta

NIMFA s.f. 1. Divinitate feminina a apelor, a izvoarelor, a muntilor etc. la greci. 2. (Fig.) Fata tanara foarte frumoasa. 3. Forma intermediara in metamorfoza unor insecte intre forma de larva si forma adulta; pupa². 4. Invelis membranos al mucoasei v***o-v******e. [Cf. lat. nympha, gr., fr. nymphe].

ZIBELINA s.f. 1. Animal carnivor asemanator jderului, cu blana foarte frumoasa, care traieste in Asia; samur. 2. Tesatura care are aspectul blanii de zibelina (1), facuta din lana de calitate superioara, cu firul foarte putin rasucit. [< fr. zibeline, cf. it. zibellino].

SINSILA s.f. Mamifer rozator cu o blana cenusie foarte frumoasa, care traieste in regiunile muntoase din Peru si Chile. [Scris si cincila. / < fr., sp. chinchilla, cf. sp. chincha, chinchilla – plosnita].

HURIE s.f. Femeie foarte frumoasa, promisa de Mohamed credinciosilor musulmani in paradis. ♦ (Fig.) Femeie foarte frumoasa si planturoasa. [Gen. -iei. / < tc. huri, cf. fr. houri < cuv. persan].

NAIADA s.f. (Mit.) Nimfa, divinitate a izvoarelor si a raurilor. ♦ (Fig.) Femeie foarte frumoasa, gratioasa. [Pron. na-ia-. / < fr. naiade, it. naiadi, cf. lat., gr. naias].

AFRODITA s. f. (fam.) femeie foarte frumoasa. (cf. Afrodita)

HURIE s. f. 1. fecioara de o frumusete deosebita, promisa lui Mahomed credinciosilor musulmani in rai. 2. femeie foarte frumoasa. (dupa fr. houri)

NAIADA s. f. (mit.) nimfa a izvoarelor si a raurilor. ◊ (fig.) femeie foarte frumoasa, gratioasa. (< fr. naiade)

SINSILA/CINCILA s. f. mamifer rozator, cu o blana cenusie foarte frumoasa, in regiunile muntoase din Peru si Chile. (< fr. chinchilla)

WALKIRIE s. f. (mit. scand.) zeita razboinica si foarte frumoasa, care hotara soarta bataliilor, cauzand moartea unora sau a altora dintre combatanti. (< germ. Walkyrie)

hurie (hurii), s. f. – In religia musulmana, fecioara sau femeie foarte frumoasa promisa credinciosilor in paradis. Tc. huri, probabil prin intermediul fr. houri. Imprumut literar din sec. XIX.

ZANA, zane, s. f. 1. Personaj fantastic din basme, inchipuit ca o femeie foarte frumoasa, cu puteri supranaturale. 2. Zeita. – Lat. Diana.

boboc m. (sirb. bobuk=klobuk, clabuc, bobita de aer; rus. bobok, graunte, d. dim. bob, bob, de unde si ngr. bubuki, boboc, alb. bubukie, boboc, ruda cu vgr. bombykion, gogoasa, si deci si cu rom. bumbac). Mugur de floare, floare inainte de a deschide. Fig. Un boboc de fata, o fata foarte frumoasa. Pui de pasare inotatoare, fofoloc: boboc de rata. Fig. Iron. Om naiv: esti boboc, baiete! Adv. Coz, ca un boboc de floare: frumoasa boboc, boboc de frumoasa. Cu inima boboc de bucurie, foarte vesel.

coz n., pl. uri (turc. koz; ngr. kozi). Mold. Rar azi. Atu. Adv. Fam. Frumoasa coz (o femeie), foarte frumoasa. V. cadra, pic 2, scris, sucada.

ADONIS s. m. invar. Nume care se da (dupa un personaj legendar din antichitate) unui tanar foarte frumos. – Din fr. adonis.

AMIRAL, amirali, s. m. I. Cel mai mare grad in marina militara, corespunzator gradului de general-colonel din armata terestra; persoana care poarta acest grad. II. Fluture de zi, mare, foarte frumos colorat, ale carui larve traiesc pe urzici (Vanessa atalanta). – Din fr. amiral.

CELEST, -A, celesti, -ste, adj. (Livr.; poetic) Ceresc; fig. foarte frumos, minunat, divin. – Din fr. celeste, lat. caelestis.

CEVA pron. nehot., adj. nehot., adv. I. Pron. nehot. 1. Un lucru oarecare; oarece. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat, se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (in bine sau in rau), care provoaca uimire, spaima etc. Asa ceva = un lucru ca acesta. E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calitati. 2. Un lucru (cat de) mic, o cantitate, o parte (cat de) neinsemnata, (cat de) putin. Sa fac si eu ceva cat stau aici. 3. Lucru important, valoros, mult. II. Adj. nehot. 1. Oarecare, oarecat, catva. 2. (Fam.) foarte bun, foarte frumos. ◊ Expr. Mai ceva = mai de seama, mai frumos, mai bun sau mai rau, mai urat etc. III. Adv. Intrucatva, putin, cat mai (sau cat de) putin. ♦ (Repetat) Cat de cat, macar, (foarte) putin. – Ce + va.

EDEN s. n. (Livr.) Rai, paradis.** Fig. Loc foarte frumos, foarte placut, incantator. – Din fr. eden.

HORA, hore (hori), s. f. 1. Dans popular romanesc cu ritm domol, in care jucatorii se prind de mana, formand un cerc inchis; cerc format de aceia care executa acest dans; melodie dupa care se executa acest dans. 2. (Pop.) Petrecere taraneasca unde se danseaza jocuri populare. ◊ Expr. A iesi la hora = a intra (la varsta cuvenita) in randul fetelor si al flacailor care joaca la hora. A se gati ca de hora = a se imbraca foarte frumos, cu hainele de sarbatoare. 3. (Astron.; reg.; art.) Coroana boreala. – Din bg. horo.

INGERESTE, adv. Ca ingerii; p. ext. foarte frumos sau foarte bun. – Inger + suf. -este.

MAGNIFIC, -A, magnifici, -ce, adj. (Livr.) Maret, grandios, superb, minunat; de un fast iesit din comun. ♦ (Cu valoare de superlativ) foarte frumos, stralucit, desavarsit. – Din fr. magnifique.

PICAT², -A, picati, -te, adj. 1. (In expr.) ◊ Picat din cer (sau din soare) = foarte frumos. 2. (Inv. si pop.) Patat, murdarit (cu ceva care a picat). – V. pica¹.

PREAfrumos, -OASA, preafrumosi, -oase, adj. (Inv.) foarte frumos, minunat. – Prea + frumos.

foarte adv. 1. (Ca determinativ pe langa un adjectiv sau un adverb; ajuta la formarea superlativului absolut) foarte frumos. foarte bine. ◊ (Asezat dupa adjectiv, inv. si arh.) Suparat foarte. ◊ (Ca determinativ pe langa o locutiune adjectivala sau adverbiala) foarte de dimineata. ◊ (Ca determinativ pe langa un substantiv care exprima o insusire) E foarte copil pentru varsta lui. 2. (Pop.; ca determinativ pe langa un verb si asezat inaintea lui) Mult, tare. Prajiturile foarte ii placeau. ◊ (In legatura cu „a multumi”, azi mai ales ir.) Iti foarte multumesc de asa serviciu. ◊ (Pop.; asezat dupa verb) Se manie foarte. ◊ (Pop.; asezat intre auxiliar si participiu) Baile de namol mi-au foarte priit. – Lat. forte.

PRIVIGHETOARE, privighetori, s. f. Gen de pasari calatoare insectivore, de culoare bruna-roscata, care canta foarte frumos (Luscinia); pasare care apartine acestui gen; filomela. [Var.: (reg.) privighitoare s. f.] – Priveghea + suf. -toare.

MISTO adj. invar. (Arg.) (foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., in expr.) A lua (pe cineva) la misto = a-si bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din tig. misto.

SPLENDID, -A, splendizi, -de, adj. foarte frumos, minunat; stralucitor, maret. [Acc. si: splendid] – Din fr. splendide, lat. splendidus.

SUPERB, -A, superbi, -e, adj. 1. Plin de grandoare, maret, impunator; impresionant. 2. foarte frumos, exceptional de frumos. ♦ (Rar) foarte bun, foarte reusit. 3. (Rar) Mandru, semet; orgolios, ingamfat, trufas. – Din fr. superbe, lat. superbus.

COZ adv. (Reg.; dupa adjective ca frumoasa, mandra) Din cale-afara, extrem de..., foarte. frumoasa coz. – Din tc. koz.

DOINI vb. (pop.) a tragana, (Transilv. si Maram.) a hori. (~ foarte frumos.)

EDENIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de eden; propriu edenului. Gradina ~ca. 2) fig. Care este foarte frumos si foarte placut (ca in eden). Priveliste ~ca. /<fr. edenique

MAGNIFIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care impresioneaza prin perfectiunea calitatilor; cu calitati perfecte; splendid; superb. 2) (cu valoare de superlativ) Care se impune prin calitati extraordinare; foarte frumos. /<fr. magnifique

MANDRETE ~ f. 1) Frumusete deosebita; splendoare. 2) Fiinta sau lucru cu aspect foarte frumos. O ~ de fata. /mandru + suf. ~ete

MISTO adj. invar. pop. Care este foarte bun; foarte frumos. /<tig. misto

PARADIZIAC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de paradis; propriu paradisului; edenic. 2) fig. Care este foarte frumos si foarte placut (ca in paradis); edenic. Priveliste ~ca. [Sil. -zi-ac] /<fr. paradisiaque

PICAT ~ta (~ti, ~te) 1) : ~din cer (sau din soare) foarte frumos. 2) inv. Care este patat (cu ceva). /v. a pica

WALKIRIE s.f. (In mitologia scandinava) Nume dat fiicelor lui Wotan, fecioare razboinice si foarte frumoase, care hotarau soarta bataliilor, cauzand moartea unora sau a altora dintre combatanti, potrivit vointei zeilor. [Gen. -iei / scris si valkirie, var. valchira s.f. / < germ. Walkyrie].

ADONIS s.m. Nume dat unui tanar foarte frumos. [Cf. Adonis – zeu al tineretii si al frumusetii barbatesti la greci].

DANAIDA s.f. 1. (Mit.) Nume dat fiecareia dintre cele 50 de fiice, foarte frumoase, ale lui Danaos, regele Argosului, care pentru faptul de a-si fi ucis sotii in noaptea nuntii, au fost pedepsite ca dupa moarte, in infern, sa umple cu apa un vas urias fara fund. 2. Deschizatura calibrata, folosita in masurarea cu precizie a debitelor in conducte. [< fr. Danaides].

COLLI s. m. caine ciobanesc foarte frumos, cu corpul lung si umerii lati, folosit in Scotia, si Marea Britanie pentru paza turmelor de oi, iar in restul lumii drept caine de companie. (<engl., fr. colley)

CELEST, -A adj. 1. Ceresc. 2. (Fig.) foarte frumos, splendid, minunat. [< fr. celeste, it. celeste, cf. lat. caelestis].

DALIE s.f. Planta ornamentala din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fara miros, transplantata din America; (pop.) gherghina. [Pron. -li-e, gen. -iei, pl. dalii, dalii. / < fr. dahlia, cf. Dahl – botanist suedez].

EDEN s.n. (Liv.) Rai, paradis. ♦ (Fig.) Loc foarte frumos, foarte placut, incantator. [Pl. (rar) -nuri. / cf. fr. eden, ebr. eden – campie].

MARABU s.m. I. Pasare asemanatoare berzei, cu pene foarte frumoase, raspandita in Africa si India; (p. restr.) penele acestei pasari, folosite ca podoaba; (p. ext.) podoaba formata din diferite pene de pasare, viu colorate, insirate pe ata. II. Credincios musulman medieval din nordul Africii, care ducea o viata ascetica si contemplativa. ♦ Mica moscheie in care slujea un asemenea credincios. [Var. marabut s.m. / < fr. marabout, it. marabu, cf. port. marabuto < ar. marbut].

PARADIS s.n. Rai. ♦ Pasarea-paradisului = pasare exotica cu pene foarte frumoase. [Pl. -suri, -se. / cf. fr. paradis, it. paradiso, lat. paradisus – gradina].

SPLENDID, -A adj. foarte frumos; stralucitor, maret. [Cf. fr. splendide, lat. splendidus].

SUPERB, -A adj. 1. Splendid, maret, impunator; impresionant. 2. Neobisnuit de frumos. ♦ foarte bun, foarte gustos. 3. (Rar) Mandru, trufas. [Cf. fr. superbe, lat. superbus].

ADONIS s. m. (fam.) barbat tanar foarte frumos. (< fr. adonis)

CUPIDON s. m. (fam.) tanar foarte frumos. (< fr. cupidon)

DALIE s. f. planta ornamentala din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fara miros; gherghina. (< fr. dahlia)

EDENIC, -A adj. paradiziac. ◊ (fig.) foarte frumos, incantator. (< fr. edenique)

MAGNIFIC, -A adj. maret, grandios. ◊ foarte frumos; superb, minunat. (< fr. magnifique, lat. magnificus)

MARABU I. s. m. 1. ascet musulman medieval din nordul Africii; murabit. ◊ mica moschee in care slujea un asemenea ascet. 2. pasare vorace din ordinul ciconiiformelor, mai mare decat barza, cu capul si gatul golas, cu pene foarte frumoase, in Africa si Asia ecuatoriala. II. s. n. podoaba din pene ori alte fire ce imita fulgii, care se poarta la gat sau drept garnitura la rochii. (< fr. marabut, port. marabuto)

PARADIS s. n. 1. eden, rai. 2. (fam.) loc incantator; fericire. 3. pasarea-ului = pasare exotica cu pene foarte frumoase. (< fr. paradis, lat. paradisus, gr. paradeisos, gradina)

SEKURA s. f. cires japonez cu flori foarte frumoase, dar fragile, care se bucura de un adevarat cult. (< cuv. jap.)

SPLENDID-, -A adj. foarte frumos; stralucitor, maret. (< fr. splendide, lat. splendidus)

SUPERB, -A adj. 1. splendid, maret, impunator; impresionant. 2. neobisnuit de frumos. ◊ foarte bun, foarte gustos. (< fr. superbe, lat. superbus)

ADONIS s. m. invar. (Adesea ir.) Nume care se da (dupa un personaj legendar din antichitate) unui tanar foarte frumos. – Gr. Adonis (lat. lit. Adonis, -idis).

AMIRAL, amirali, s. m. I. Grad in marina militara, corespunzator gradului de general-colonel din armata terestra; persoana care poarta acest grad. II. Fluture de zi mare, foarte frumos colorat, ale carui larve traiesc pe urzici (Vanessa atalanta). – Fr. amiral.

BRAVO interj. Exclamatie de aprobare, de lauda sau de apreciere; foarte bine, foarte frumos, minunat. [Var.: (pop.) brava, (inv.) bravos interj.] – Fr. bravo.

CELEST, -A, celesti, -ste, adj. (Frantuzism, poetic) Ceresc; fig. foarte frumos, minunat. – Fr. celeste (lat. lit. caelestis).

ADONIS, adonisi, s. m. 1. Nume care se da (dupa un personaj legendar din Antichitate) unui tanar foarte frumos. 2. Fluture cu aripile de culoare albastra-deschis. – Din fr. adonis.

azaleie f., pl. eie si ei (fr. azalee, d. vgr. azaleos, uscat). Bot. Gen de plante ericacee ornamentale cu flori foarte frumoase de diferite colori [!], dar fara miros.

bizantin, -a adj. (lat. byzantinus). De la sau ca la Bizantiu. Fig. Subtil, minutios, zadarnic: discusiuni bizantine. Perfid: purtare bizantina. Imperiu bizantin, imperiu de Orient. Stil bizantin, un stil foarte frumos, particular monumentelor orientale medievale si caracterizat pin prezenta cupolei ca al bisericii Sf. Sofia din Constantinopole si al celei din Curtea de Arges.

chiclazariu, -ie adj. (d. chiclazar). Mold. sud. Ca chiclazaru, verde albastrui foarte frumos: lina chiclazarie.

cirmiz m. (turc. kyrmyz, d. ar. kermazi, kirmizi, care vine d. scr. krmi-ja, produs de vermi [!], ngr. kremezi, it. cherrmisino, carmesino, chermisi, cremisi, fr. cramoisi, kermes. V. carmajin). Un fel de cocinila, (coccus ilicis si coccus polonicus), care traieste ca parazit pe un fel de stejar verde din regiunile Mediteranei si a carui femela face, pe frunzele, ramurile si trunchiu acestui copac, niste bobite rosii care dau un ros foarte frumos. S. n., pl. uri. Aceste bobite (care se vind supt [!] numele de carmin). Cirmiz vegetal, rumeoara. – Si cirmuz (Mold. sud).

crizantema f., pl. e (fr. chrysantheme, m., d. vgr. hrysanthemon [d. hrysos, aur si anthemon, floare]. V. hrisov si antologie). Bot. Tufanica, dumitrita, o planta din familia compuselor, cu niste flori foarte frumoase, cu multe petale lungi si suptiri [!] (chrysanthemum sau pyrethrum [indicum si sinense]).

FAIN, -A, faini, -e, adj. (Reg. si fam.) Care este de foarte buna calitate. ♦ frumos, minunat. – Din germ. fein.

ZANA, zane, s. f. 1. Personaj feminin, fantastic, din basme, inchipuit ca o femeie frumoasa si de obicei foarte buna, cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi; fee. 2. (Rar) Zeita. – Probabil lat. Diana.

MAGNOLIE s.f. Arbust originar din Asia si din America, cu flori mari, frumoase si cu miros foarte placut, cultivat ca planta de ornament. [Gen. -iei. / < germ. Magnolle, fr., it. magnolia, cf. Magnol – botanist francez].

MAGNOLIE s. f. arbore exotic, originar din Asia si din America, cu flori mari, frumoase si cu miros foarte placut, cultivat ca planta de ornament. (< germ. Magnolie, fr. magnolia)

PAUN ~i m. 1) Pasare sedentara de talie mare, cu coada foarte lunga (in evantai) si frumoasa, cu penaj de culoare albastra-verzuie. ◊ A se umfla in pene ca ~ul a fi fudul, ingamfat. A se imbraca in pene de ~ a-si atribui meritele altuia. 2) Pana din coada unei astfel de pasari. /<lat. pavo, ~onis

VREME s. 1. v. timp. 2. v. perioada. 3. v. ani. 4. v. curs. 5. v. sezon. 6. timp, zi. (A venit si ~ lui.) 7. v. moment. 8. v. data. 9. v. ragaz. 10. (la pl.) conjunctura. imprejurari (pl.), timpuri (pl.). (~urile erau foarte grele.) 11. (MET.) timp, (reg.) veac. (~ frumoasa.) 12. v. clima.

MUSETEL s. m. Planta erbacee anuala, medicinala, din familia compozitelor, cu frunze divizate si cu flori albe pe margini si galbene in centru, foarte aromatice, grupate in capitule terminale; romanita (Matricaria chamomilla). – Musat (reg. „frumos” et. nec.) + suf. -el.

EFUZIUNE s.f. 1. Manifestare puternica a unor sentimente frumoase, nobile; caldura sufleteasca. 2. Proces de trecere a unui gaz printr-o deschidere foarte mica. 3. Eruptie vulcanica. [Pron. -zi-u-, var. efuzie s.f. / cf. fr. effusion, lat. effusio – raspandire].

EFUZIUNE s. f. 1. manifestare puternica a unor sentimente frumoase, nobile; caldura sufleteasca. 2. proces de trecere a unui gaz printr-o deschidere foarte mica. 3. eruptie vulcanica. (< fr. effusion, lat. effusio)

INTIM ~a (~i, ~e) 1) Care tine de insasi esenta unui lucru, fenomen; inclus in partea launtrica a unui lucru, fenomen. 2) (despre persoane) Care este strans legat prin ceea ce exista mai frumos, mai profund; atasat prin sentimente puternice. 3) Care tine de viata personala. 4) Care este foarte apropiat (unul cu altul). 5) Care se produce intr-un cerc restrans. Petrecere ~a. [Acc. si intim] /<fr. intime, lat. intimus

MAR² mere n. Fruct al marului. Mere varatice. Mere tomnatice. ◊ A bate ~ (pe cineva) a bate foarte tare (pe cineva). ~ul lui Adam nodul gatului. ~ul discordiei cauza neintelegerii. Din afara ~ frumos si-nauntru gaunos se spune pentru a atrage atentia asupra faptului, ca aparentele pot fi inselatoare. /<lat. melum

CREVETA, crevete, s.f. Rac de mare cu coada lunga (macrura inotatoare), fara clesti, apartinand mai multor specii si genuri (crangonide, penaeide, palaemonide); sunt foarte variate in ceea ce priveste coloritul, de la cele incolore, transparente sau gri, la cele frumos colorate in roz, dar si ca marime, unele mici de 4-5 cm, altele de pana la 16 cm, iar cele uriase de 25-30 cm; se comercializeaza pe plan mondial sub denumirile: fr. crevette, bouquet; engl. shrimp, prawn, king-prawn; it. gamberetto, gamberone, mazzancolla, pannocchia, cicala di mare; germ. Garnele, Krevette, Granat, dar si Nordseekrabbe (crab din Marea Nordului), in functie de provenienta si aspect (ca termen comercial, si masc. crevete, creveti).

TERIBIL¹ adv. 1) foarte puternic; in mod deosebit; grozav. 2) (urmat de prepozitia de) Nespus de mult; extrem; extraordinar; grozav. ~ de frumoasa. /<fr. terrible, lat. terribilis

PREA adv. Peste masura (de mult, de tare etc.); extrem (de bine, de frumos etc.). ◊ A fi ~ din cale-afara (sau ~ de tot) a fi iesit cu totul din comun. Nici ~-~, nici foarte-foarte nici bine, nici rau; potrivit; asa si asa. Se ~ poate s-ar putea; este posibil. /<sl. pre

A RUGA rog tranz. (persoane) A solicita printr-o adresare politicoasa sau umila. ◊ Te rog (frumos)! se spune, ca formula de politete, cand cineva se adreseaza unei persoane, cerandu-i un serviciu. ~ (pe cineva) de toti dumnezeii a cere foarte insistent; a implora. Ma rog se spune cand vorbitorul lasa o hotarare la discretia interlocutorului sau. /<lat. rogare

MORTAL, -A, mortali, -e, adj. L Care provoaca moartea, aducator de moarte; ucigator. ◊ Salt mortal = figura acrobatica foarte periculoasa, constand dintr-o miscare de rotire totala a corpului in aer. 2. Specific unui mort (II), ca de mort. 3. (Arg.) Extraordinar, nemaipomenit (de bun, de frumos etc.). – Din lat. mortalis, it. mortale.

COLIBRI (‹ fr.) s. m. Numele a peste 400 specii de pasari, raspandite in cele doua Americi, din ordinul paseriformelor, avind dimensiuni intre ale unui bondar si ale unui lastun mic (Trochlidae). Au cioc foarte subtire, dur, picioare scurte, penaj solzos, in culori metalice, stralucitoare. Sint foarte agresive. Se hranesc cu polen, nectar, insecte, arahnide. Cele mai cunoscute specii de c. sint: c. urias (c. 16 cm); c. cu spada (22 cm); pasarea-musca cubaneza 3 cm (cea mai mica pasare din lume); c. de topaz (9 cm), cu cel mai frumos colorit din lume (violet, galben, verde, cafeniu, negru, rosu).

BINE¹ adv. 1) In mod favorabil; in mod prielnic. ◊ A(-i) prinde ~ cuiva ceva a(-i) fi de folos. A(-i) veni cuiva ~ (sa...) a(-i) veni cuiva la indemana. 2) Asa cum se cere; dupa toate regulile. A lucra ~. 3) In mod corect si frumos. A scrie ~. A canta ~. 4) In concordanta deplina cu realitatea; cu precizie; exact. A sti ~. ◊ Ca ~ zici ai dreptate. A sti prea ~ ceva a) a fi convins de ceva; b) a sti ceva dinainte. 5) Plin de sanatate; sanatos. 6) In cantitate indestulatoare; destul; indeajuns; suficient. A manca ~. ◊ Mult si ~ foarte mult. 7) De tot; pe deplin. E beat ~. 8) (cu sensul unei propozitii aprobative) Imi convine; de acord. ◊ Ei ~! fie! Ba ~ ca nu! desigur; se intelege. /<lat. bene

coloare f., pl. ori, (lat. color, -oris; it. colore, fr. couleur). Impresiune pe care o face asupra ochiului lumina reflectata de corpuri. Carnatiune: a avea colori frumoase. Vapsea [!], boia, materie colorata: a amesteca colorile. Munt. Despartire (circumscriptiune, sector) de oras. Fig. Aparenta: colorile adevarului. Caracteru propriu unei opiniuni, parerea politica: coloarea unui ziar. Coloarea unui loc, unui oras, aspectu supt [!] care se prezenta [!] (strade, case, obiceiuri s. a.). Colorile nationale, colorile steagului tarii. Un om de coloare, un negru, un harap. – Barb. culoare (cp. cu colorat). foarte des, (mai ales in est) si color, n., pl. oare (it. color. Cp. cu amor, favor, onor).