GANDAC DE MATASE s. v. fluture de matase, vierme de matase.

fluture de matase s. m. + prep. + s. f.

fluture s. 1. (ENTOM.) lepidopter. 2. (ENTOM.) fluture-cap-de-mort (Acherontia atropos) v. cap-de-mort; fluture-de-matase v. vierme-de-matase; fluture-de-varza v. albilita; fluture-inelat v. inelar; fluture-rosu (Vanessa urticae) = (reg.) urzicar. 3. v. paieta.

VIERME s. (ENTOM.) vierme-alb = (Bucov.) baba, ciormag, (Maram.) ciorman, ciorma. (Larva carabusului se numeste ~); vierme de faina = molete, (pop.) sfoiag, (Olt. si Ban.) surdomas. (~ este larva morarului); vierme-de-matase = fluture-de-matase, (pop.) gandac-de-matase.

ETUFARE, etufari, s. f. Actiunea de a etufa si rezultatul ei; operatie care consta in distrugerea nimfei fluturelui de matase prin introducerea gogosilor destinate filarii intr-un cuptor special, la o temperatura de circa 80° C. – V. etufa.

ETUFA vb. I. tr. A distruge nimfa fluturelui de matase din gogosile destinate filarii. [< fr. etouffer – a inabusi].

ETUFA vb. tr. a distruge crisalida fluturelui de matase din gogosile destinate filarii, prin introducerea gogosilor intr-un cuptor special. (< fr. etouffer)

VIERME, viermi, s. m. Nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, cu corpul moale, lunguiet, de obicei cu o piele lucioasa, care traiesc in sol, in apa sau ca parazite pe plante si pe animale; (pop.) nume dat larvelor unor insecte. ◊ Vierme de matase = larva a unor fluturi care produc gogosile de matase si care se hranesc cu frunze de dud sau de stejar. ◊ Expr. A avea (sau a-l roade pe cineva) un vierme la inima = a fi chinuit de griji. A trai ca viermele in hrean (sau in radacina hreanului) = a duce (si a se deprinde cu) o viata grea. A avea viermi (neadormiti) = a fi fi neastamparat, a nu-si gasi locul. A-l manca (pe cineva) viermii (de viu) = a fi foarte lenes si murdar. – Lat. vermis.

VIERME ~i m. Animal nevertebrat, fara picioare, cu corpul moale si alungit, care traieste in sol, in apa sau paraziteaza pe plante si animale. ◊ ~ de matase larva unor specii de fluturi care produce gogosile de matase. /<lat. vermis, ~is

FUNDA, funde, s. f. Nod in forma aripilor unui fluture, facut dintr-o fasie de matase, de panza etc. si servind ca podoaba; p. ext. panglica. – Din ngr. funda.

TUSOR subst. matase naturala produsa de larvele unor specii de fluturi de noapte si folosita pentru umbrele, parasute, etc. – Din fr. tussor.

BOMBYX s.m. Gen de fluturi a caror specie foarte cunoscuta are ca omida viermele de matase. [Pl. -ycsi. / < fr., lat. bombyx].