BROSCARITA, broscarite, s. f. Denumire data mai multor specii de plante erbacee acvatice cu flori hermafrodite, albe-verzui, dispuse in spice; notatoare (Potamogeton). – Broasca + suf. -arita.

CAMPANULACEE s. f. pl. Familie de plante erbacee din regiunile temperate si subtropicale, caracterizate prin frunze alterne simple si flori hermafrodite, albastre-violacee sau albe, de forma unui clopotel. – Din fr. campanulacees.

CARIOFILACEE, cariofilacee, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate, cu noduri pronuntate pe tulpina, cu frunze inguste, cu flori hermafrodite dispuse in inflorescente si cu fructe capsule; (si la sg.) planta din aceasta familie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. caryophyllacees.

SOC, soci, s. m. Nume dat mai multor specii de arbusti de dimensiuni mici, cu flori hermafrodite grupate in inflorescente, care au proprietati sudorifice, si cu fructe (boabe negre sau rosii), scoarta si radacini cu proprietati laxative si diuretice (Sambucus). – Lat. sabucus (= sambucus).

MALVACEE, malvacee, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate, avand flori hermafrodite cu cinci petale si multe stamine, iar fructul o capsula; (si la sg.) planta care face parte din aceasta familie. – Din fr. malvacee.

MANA s. f. 1. Lichen comestibil care creste pe stanci in forma unor mici ghemuri cenusii, purtate uneori in locuri foarte departate, unde cad ca o ploaie (Lecanora esculenta); p. ext. paine facuta din acest lichen. ♦ Fig. Rod; frupt. ♦ Belsug, abundenta. 2. Numele mai multor boli ale plantelor cultivate, cauzate de anumite ciuperci parazite. 3. Compus: mana-de-ape = planta erbacee toxica din familia gramineelor, cu frunze lanceolate si cu flori hermafrodite dispuse in spicule, care creste in preajma apelor si prin mlastini (Glyceria aquatica). 4. Roua sau ploaie de vara pe vreme insorita, care are un efect daunator asupra dezvoltarii plantelor; p. ext. stricaciune provocata de soarele prea fierbinte care apare imediat dupa ploaie. – Din sl. mana, ngr. manna.

PLANTAGINACEE, plantaginacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee, cu frunze intregi, mai rar lobate, dispuse de obicei in rozeta bazala, cu flori hermafrodite, rar unisexuate, dispuse in spice sferice sau cilindrice, si cu fructe capsule sau nucule; (si la sg.) planta din aceasta familie. – Din fr. plantaginacees.

POLIGAM, -A, (1) poligami, s. m., (2) poligame, adj. 1. S. m. Barbat care are concomitent doua sau mai multe sotii. 2. Adj. (Despre plante) Care are atat flori hermafrodite, cat si flori unisexuate. – Din fr. polygame.

PROTOGIN, -A, protogini, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Bot., despre flori hermafrodite) Al carui pistil se dezvolta inaintea staminelor. 2. S. f. (Geol.) Roca granitica cu structura de sist. – Din fr. protogyne.

PROTOGINIE s. f. 1. (Bot.; la flori hermafrodite) Dezvoltare a pistilului inaintea staminelor; (rar) proteroginie (1). 2. (Zool.) Organism hermafrodit care produce initial ovule, apoi s***********i; (rar) proteroginie (2). – Din fr. protogynie.

LINACEE, linacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, cu frunze intregi, flori hermafrodite si fructe capsule; (si la sg.) planta din aceasta familie. Inul este o linacee. – Din fr. linacees.

TREMURATOR, -OARE, tremuratori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care tremura, care vibreaza; tremurat², tremurand. ♦ (Despre ape) Care unduieste usor, care se increteste la suprafata. 2. S. f. Planta erbacee din familia gramineelor, cu flori hermafrodite, verzui sau purpurii, dispuse in mici spiculete care se leagana cand adie vantul (Briza media). – Tremura + suf. -ator.

TROSCOT s. m. Planta erbacee cu tulpina ramificata, intinsa pe pamant, cu numeroase frunze mici, cu flori hermafrodite verzi, pe margine rosii sau albe (Polygonum aviculare). – Din sl. troskotu.

SCRANTITOARE, scrantitori, s. f. Nume dat mai multor specii de plante din familia rozaceelor, cu tulpina taratoare, cu flori hermafrodite, mai ales galbene (Potentilla). – Scranti + suf. -toare.

SCROFULARIACEE, scrofulariacee, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate cuprinzand ierburi, arbori si arbusti, cu flori hermafrodite si fructe de obicei capsule (Scrophulariaceae); (si la sg.) planta din aceasta familie. [Pr.: -ri-a-ce-e] – Din fr. scrofulariacees.

SORBESTREA, sorbestrele, s. f. Planta erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina dreapta, cu frunze lucioase, crestate pe margini si cu flori hermafrodite lipsite de corola (Sanguisorba officinalis). – Cf. it. sorbastrella.

MALVACEE ~ f. 1) la pl. Familie de plante dicotiledonate, erbacee sau lemnoase, cu flori hermafrodite, solitare sau grupate in inflorescente si cu fructul o capsula (reprezentanti: nalba, bumbacul etc.). 2) Planta din aceasta familie. /<fr. malvacees

POLIGAM ~a (~i, ~e) 1) (despre plante) Care are flori masculine si feminine; cu flori hermafrodite si unisexuale. 3) si substantival (despre barbati) Care este casatorit in acelasi timp cu mai multe femei. /<fr. polygame

RANUNCULACEE ~ f. 1) la pl. Familie de plante erbacee cu tuberculi sau rizomi, cu frunze alterne, crestate sau intregi, si cu flori hermafrodite, asezate in varful ramurilor (reprezentanti: bujorul, deditelul, nemtisorul etc.). 2) Planta din aceasta familie. /<fr. renonculacees

ANONACEE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate cuprinzand arbori si arbusti din tarile tropicale, cu flori hermafrodite; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. anonacees].

BUTOMACEE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante acvatice perene, cu rizom si flori hermafrodite dispuse in umbele; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. butomacees].

plosnitar, plosnitari, s.m. (reg.) planta erbacee din familia gramineelor, cu flori hermafrodite verzui sau purpurii; tremuratoare.

POLIGAM adj. (Despre plante) Care are atat flori hermafrodite, cat si unisexuate pe acelasi individ. // s.m. Barbat insurat cu mai multe femei in acelasi timp. [< fr. polygame, cf. gr. polys – numeros, gamos – casatorie].

APOCINACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, erbacee sau lemnoase, cu frunze opuse si flori hermafrodite, actinomorfe, si cu latex, din regiunile tropicale si mediteraneene. (< fr. apocynacees)

BUTOMACEE s. f. pl. familie de plante acvatice monocotiledonate perene, cu rizom si flori hermafrodite roz, dispuse in umbele. (< fr. butomacees)

PLANTAGINACEE s. f. pl. familie de plante erbacee, cu frunze dispuse in rozeta bazala, cu flori hermafrodite, rar unisexuate, dispuse in spice, si cu fructe capsule sau nucule: plantago. (< fr. plantaginacees)

POLIGAM, -A I. adj., s. m. f. (barbat, femeie) casatorit in acelasi timp cu mai multe persoane. II. adj. (despre plante) care poarta in acelasi timp atat flori hermafrodite, cat si unisexuate. (< fr. polygame)

RUBIACEE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, lemnoase sau erbacee, cu frunze inguste in manunchi si cu flori hermafrodite gamopetale, dispuse in racem sau cima. (< fr. rubiacees)

soc (-ci), s. m. – Arbust cu flori hermafrodite care au proprietati sudorifice (Sambucus nigra, S. racemosa). – Mr. sug. Lat. sabūcus, forma inv., fara infix nazal, in loc de sambūcus (Cihac, I, 256; Koerting 8241; Puscariu 1605; Spitzer, Mitt. Wien, 330; REW 7561; Rohlfs, Differenzierung, 14; P. Aesbischer, Vox rom., XII, 82-94), cf. alb. stok (Skok, ZRPh., XLIV, 332-7), sicil. savuku, prov. saiuc, cat. sauc, port. sabugo.

BENETITE (‹ engl.) s. n. pl. Grup de gimnosperme fosile, care apar in Triasicul superior (Keuper) si se sting in Oligocen. Erau plante lemnoase, cu tulpina de 3-4 m, acoperite cu cicatrice foliare rombice, in virf un buchet de frunze (3 m lungime) si flori hermafrodite sau unisexuate si sesile (fara peduncul).

CRUCIFERA (‹ fr. {i}; {s} lat. cruci- „cruce” + fero „a purta”) s. f. (La pl.) Familie de plante angiosperme dicotiledonate, erbacee,rar semiarbusti, cu frunze alterne, flori hermafrodite, dispuse in racem, cu patru petale si fructe silicve sau silicule, rar nucule; multe dintre ele sint plante oleaginoase alimentare, condimentare, ornamentale sau de nutret. Are c. 4.000 de specii. ♦ (Si la sg., adesea adj.) Planta care face parte din aceasta familie (ex. varza, traista-ciobanului).

CRUSIN (‹ ucr.) s. m. Arbore melifer de 1-3 m cu flori hermafrodite, albe-verzui si cu fructe la inceput rosii, apoi negre (Rhamnus frangula). Scoarta c. are actiune laxativa, abortiva si antihelmintica, iar din lemn se obtine cel mai bun carbune pentru prepararea prafului de pusca.

SCROFULARIACEE (‹ fr.) s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate, erbacee, rar arbori sau arbusti, cu flori hermafrodite, solitare sau in inflorescente, si fructe in general capsule (Scrophulariaceae). Unele sunt semiparazite (sor-cu-frate), altele parazite (muma-padurii). Importante ca plante ornamentale (gura-leului) sau medicinale (degetarul, lumanarica).

CASTRARE s.f. Actiunea de a castra; castratie. ♦ (Bot.) Indepartarea staminelor dintr-o floare hermafrodita sau a inflorescentelor masculine ale plantelor unisexuate monoice. [< castra].

ANDRODINAMIE s. f. insusire a florilor hermafrodite cu stamine bine dezvoltate, dar cu stigmat redus. (< fr. androdynamie)

AUTOPOLENIZARE s. f. polenizare directa cu polenul propriu, la florile hermafrodite; cleistogamie. (dupa fr. autopollinisation)

CASTRARE s. f. actiunea de a castra; castratie. ◊ indepartare a staminelor dintr-o floare hermafrodita sau a inflorescentelor masculine ale plantelor unisexuate monoice. ◊ (med.) extirpare in tratamentul paliativ, in scop antalgic, in anumite forme de neoplasm. (< castra)

BALSAMINACEE s.f.pl. Familie de plante erbacee cu frunze intregi si flori zigomorfe, hermafrodite, avand ca tip balsamina; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < it. balsaminacee].

BALSAMINACEE s. f. pl. familie de plante erbacee cu frunze intregi si flori zigomorfe, hermafrodite: balsamina. (< it. balsaminacee)

AMARANTACEE s. f. pl. Familie de plante erbacee cu frunze intregi, alterne sau opuse, cu flori unisexuate sau hermafrodite, grupate in inflorescente. – Din fr. amarantacees.

ANDRODIOIC, -A adj. (despre plante) cu flori mascule sau hermafrodite pe indivizi diferiti. (dupa fr. androdioecie)

ANDROMONOIC, -A adj. (despre plante monoice) cu flori mascule si hermafrodite pe acelasi individ. (< fr. andromonoique)

GINODIOIC, -A adj. (despre plante) care produce numai flori femele sau hermafrodite pe indivizi diferiti. (< fr. gynodioique)

GINOMONOIC, -A adj. (despre plante) cu flori femele sau hermafrodite pe acelasi individ. (< fr. gynomonoique)

AMARANTACEE, amarantacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee cu frunze intregi, alterne sau opuse, cu flori unisexuate sau hermafrodite, grupate in inflorescente; (si la sg.) planta care face parte din aceasta familie. – Din fr. amarantacees.

CETINA (‹ bg., scr.) s. f. 1. Ramura de conifere. 2. Cetina-de-negi = arbust din familia pinaceelor, totdeauna verde, cu tulpini culcate foarte ramificate, frunze solzoase si flori unisexuate sau hermafrodite (Juniperus sabina); area areal restrins la Cheile Bicazului, M-tii Vrancei, versantii dinspre Oltenia ai Carpatilor Meridionali, M-tii Apuseni; se cultiva in gradini ca arbust decorativ; este otravitor.

ROGOZ (‹ sl.) s. m. Planta erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina in trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fara invelis floral, grupate in spice. Exista c. 2.000 de specii, raspandite mai ales in locuri umede, in reg. temperate si in cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.

TRIGAM, -A adj. 1. (adesea s.) Care se casatoreste a treia oara fara ca in prealabil sa fi desfacut legal celelalte doua casatorii. 2. (Despre plante) Care poseda flori masculine, feminine si hermafrodite pe acelasi individ. [< fr. trigame].

TRIOIC, -A adj. (Bot.; despre plante) Care formeaza flori masculine, feminine si hermafrodite pe indivizi diferiti. [Pron. tri-o-ic. / cf. fr. trioique < gr. tria – trei, oikia – casa].

TRIGAM, -A adj. 1. (si s. m. f.) care se casatoreste a treia oara fara sa fi desfacut legal celelalte doua casatorii. 2. (despre plante) cu flori mascule, femele si hermafrodite pe acelasi individ. (< fr. trigame)

TRIOIC, -A adj. (despre plante) cu flori mascule, femele si hermafrodite pe indivizi diferiti. (< fr. trioique)

PROTERANDRIE s. f. 1. dezvoltare a organelor reproducatoare mascule inaintea celor femele la organismele hermafrodite; protandrie. ◊ maturizare a staminelor inaintea stigmatelor in cadrul aceleiasi flori. 2. caracter al speciilor animale la care acelasi individ este mai intai mascul, apoi femela. (< fr. proterandrie)

DIHOGAMIE s. f. 1. reproducere prin gameti de la indivizi diferiti, la speciile animale si vegetale hermafrodite. 2. maturizare in timpuri diferite a anterelor si a stigmatului unei flori. (< fr. dichogamie)

ANDROGIN, -A, androgini, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. (Bot.) (floare) care are atat androceu, cat si gineceu. 2. (Zool.) Adj., s. m. hermafrodit. 3. S. m. si f. Fiinta fabuloasa din mitologia greaca, jumatate femeie, jumatate barbat. – Din fr. androgyne.

ANDROGIN, -A, androgini, -e, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. (Bot.) (floare) care are atat androceu, cat si gineceu. 2. (Zool.) Adj., s. m. hermafrodit. 3. S. m. si f. Fiinta fabuloasa din mitologia greaca, jumatate femeie, jumatate barbat. – Din fr. androgyne.

ANDROGIN, -A, androgini, -e, adj. 1. (Despre plante) Care poarta in aceeasi inflorescenta flori de ambele sexe. 2. (Despre animale) Care prezinta semnele distinctive ale ambelor sexe; hermafrodit. – Fr. androgyne (< gr.).

H*****M, -A adj. 1. (despre inflorescente) cu flori de acelasi s*x. ◊ (despre flori) la care organele de reproducere ajung la maturitate in acelasi timp. 2. (despre un hermafrodit) ale carui organe s*xuale functioneaza in acelasi timp. (< fr. h******e)