PUBLICITATE s. f. Faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzare de informatii in public; caracterul a ceea ce este public. ♦ Agentie (sau birou) de publicitate = birou unde se pot da, pentru a fi publicate in ziare sau difuzate prin radio si televiziune, anunturi (cu caracter particular). Mica publicitate = rubrica a unui cotidian in care se publica anunturi cu caracter particular. Agent de publicitate = persoana angajata de o firma comerciala pentru a face reclama marfurilor ei. ◊ Loc. vb. A da publicitatii = a publica. – Din fr. publicite.

CASA¹ ~e f. 1) Constructie servind ca locuinta pentru oameni. ◊ De ~ produs in conditii casnice. A avea ~ si masa a fi indestulat. 2) Totalitate a bunurilor ce constituie averea unei persoane; gospodarie. 3) Incapere cu destinatie speciala intr-o cladire. ~a ascensorului. ◊ ~a mare odaie in casele taranesti destinata oaspetilor. 4) Totalitate a persoanelor inrudite care locuiesc impreuna; familie. ◊ A face ~ cu cineva a trai in intelegere; a trai cu cineva in casnicie. 5) Nume dat unor institutii, asezaminte, firme comerciale etc. ~ de cultura. ~ de odihna. ~a scriitorilor. 6) Unitate economica (de productie, de comert sau de servicii sociale), care are o conducere unica; intreprindere. [G.-D. casei] /<lat. casa

CONSILIU, consilii, s. n. 1. Colectiv organizat, cu sarcini de conducere, de administrare sau de avizare etc. a activitatii unei organizatii, firme, societati comerciale, institutii etc. ◊ Consiliu de stat = a) (in unele state) organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta; b) denumire data organului consultativ al sefului statului; organul suprem al jurisdictiei administrative; organul administrativ central. Consiliu de ministri = totalitatea ministrilor indeplinind functia de organ al puterii executive; guvern. Consiliu de familie = organ de tutela alcatuit din membrii familiei, care se pronunta asupra actelor unui membru al familiei lipsit de capacitatea de administrare a bunurilor sale. Consiliu stiintific = colectiv insarcinat cu indrumarea muncii stiintifice intr-o institutie de invatamant superior sau intr-un institut de cercetare. Consiliu redactional = organ consultativ de pe langa redactia unei edituri, format din specialisti apartinand domeniilor de activitate ale redactiei respective. 2. (Inv.) Sfat. – Din lat. consilium, fr. conseil.

firma s. f. 1. inscriptie pe o placa, pe un zid etc., cuprinzand denumirea si destinatia unui magazin, a unei institutii etc. 2. nume sub care se intreprinde o afacere comerciala. (< germ. firma)

firma s.f. 1. Inscriptie pe o placa, pe un zid etc. cuprinzand denumirea si destinatia unui magazin, a unei institutii etc. 2. Nume sub care se intreprinde o afacere comerciala. [Cf. germ. firma, it. firma].

VOIAJOR ~i m. livr. Persoana care face voiajuri; calator. ◊ ~ comercial slujbas al unei firme, care se deplaseaza in alte localitati pentru a primi comenzi. /<fr. voyageur

merchandiser /mercendaizar/ s.m. Agent comercial care promoveaza produsele noi ale unei firme si distribuie material publicitar. (< engl. merchandiser)

MERCHANDISER MERCENDAIZAR/ s. m. agent comercial care promoveaza produsele noi ale unei firme si distribuie material publicitar. (< engl. merchandiser)

firma ~e f. 1) Indicatie care cuprinde denumirea si destinatia unei organizatii, a unei intreprinderi etc. 2) Placa cu o asemenea indicatie. 3) Denumire sub care actioneaza o intreprindere comerciala, industriala sau o asociatie de productie. /<germ. firma

companie f. (rus. kompaniia, d. fr. compagnie, care vine d. pain, pine [!]; vfr. compain, tovaras, cu care maninci pinea impreuna; it. compagnia. V. cumpanie). Arm. Trupa pedestra (sfert de batalion) comandata de un capitan. Companie (fr. -gnie, it. -gnia). Grupa, ceata. Tovarasie, asociatiune, societate comerciala sau alt-fel. Si compania, formula care, pe o firma, inlocuieste numele celor-lalti asociati. In companie, impreuna, in tovarasie: in companie cu cineva, in compania lui. Dama de companie, dama care tine tovarasie alteia. V. guvernanta.

DEALER (cuv. engl.) [di:lə] s. m. Intermediar al operatiunilor comerciale si de schimb (persoana fizica sau juridica) cu rol garant al tranzactiilor cu hartii de valoare. D. cumpara aceste valori din propriul sau disponibil, vanzandu-le apoi clientilor, profitul sau pierderile revenindu-i si reprezentand diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare. D. ca persoana fizica, firma specializata, banca poate activa si ca broker.