IMPLETI, impletesc, vb. IV. 1. Tranz. A reuni, a impreuna mai multe fire, jurubite etc. 2. Tranz. A strange parul in cozi. 3. Tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile rasucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o impletitura din fire de lana, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. ♦ A face colaci din bucati de aluat. 4. Refl. recipr. Fig. A se incrucisa, a se intretaia; a se imbina. 5. Intranz. (Rar; in expr.) A impleti din picioare = a misca repede din picioare; a dansa. 6. Tranz. Fig. (Inv.) A unelti, a urzi. – In + pleata (pl. plete).

JURUBITA, jurubite, s. f. Scul mic din fire textile infasurate in spire de o anumita lungime, constituind unitati de masura in filatura. – Jirebie¹ + suf. -ita.

TESATURA, tesaturi, s. f. 1. Produs textil obtinut la razboaiele de tesut prin incrucisarea in unghi drept a unor fire de urzeala si de batatura; panza, stofa sau alt obiect tesut din fire textile. ♦ Reparatie facuta la un obiect de imbracaminte printr-o cusatura speciala. 2. Felul in care este tesuta o panza, o stofa etc. 3. Fig. Structura, fel de compozitie al unei opere, al unui lucru etc.; urzeala. ♦ Impletire, intretaiere de lucruri de acelasi fel. ♦ Intriga, uneltire. – Tese + suf. -atura.

ELASTIC, -A, elastici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-si modifica forma si dimensiunile sub actiunea unei forte exterioare si de a reveni de la sine la forma si dimensiunile initiale dupa incetarea actiunii fortelor exterioare care l-au deformat. 2. (Despre fiinte, miscari ale lor etc.) Mladios, suplu; fig. (despre oameni) care se poate adapta usor imprejurarilor. II. S. n. Tesatura, snur, siret etc. executate din fire de cauciuc imbracate in fire textile si folosite la confectionarea unor obiecte de imbracaminte; guma, gumilastic. – Din fr. elastique.

DEZLANA, pers. 3 dezlaneaza, vb. I. Refl. (Rar; despre fire textile rasucite) A-si pierde aspectul rasucit; a se scamosa. ♦ Fig. (Despre stari sau manifestari ale oamenilor) A deveni fara sir, lipsit de logica. – Dez- + lana.

PLASA¹, plase, s. f. I. 1. Impletitura cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confectionat dintr-o astfel de impletitura; fileu. ◊ Plasa pescareasca = unealta de pescuit formata dintr-o retea de fibre textile sau din material plastic. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) in plasa = a insela, a amagi, a seduce (pe cineva). 2. Impletitura cu ochiuri (din sfoara, sarma etc.) care se aseaza in spatele portilor de joc (la fotbal, handbal, polo, hochei etc.) pentru a opri obiectul de joc (mingea, pucul etc.) si pentru a pune in evidenta cu usurinta marcarea punctului. II. 1. Parte dintr-o mosie in evul mediu, in Tara Romaneasca, cuvenita unui proprietar. 2. Subdiviziune a unui judet, in vechea impartire administrativa a tarii; ocol. III. (Rar.) Limba de cutit; tais. – Din sl. plasa.

RASCHIAT², -A, raschiati, -te, adj. (Despre fire textile) Depanat pe raschitor. ♦ Imprastiat. [Pr.: -chi-at. – Var.: raschiat, -a adj.] – V. raschia.

PANZA, panze, s. f. I. 1. Tesatura facuta din fire de bumbac, de in, de canepa etc., din care se confectioneaza albituri de corp, de pat etc.; bucata din aceasta tesatura. ◊ Panza de casa = panza tesuta la razboiul manual; panza taraneasca. ◊ Loc. adv. Pana in panzele albe = fara incetare, pana la capat; pana la ultima limita; necrutator. ◊ Expr. A zari ca printr-o panza = a nu vedea limpede, a deslusi cu greu; a vedea ca prin sita. Tine-te (sau sa te tii) panza (sa nu te rupi), se spune pentru a arata ca este vorba de o actiune grea si de durata, de un lucru care se desfasoara cu mare intensitate si care, pentru a fi rezolvat, cere curaj, rabdare etc. A i se ridica (sau a-i cadea, a i se lua cuiva) panza de pe ochi = a incepe sa inteleaga limpede lucrurile, a inceta sa mai priveasca eronat un anumit lucru, o anumita situatie; a i se deschide ochii. (Adverbial) A curge panza = a curge fara intrerupere. A tese panzele = a face intrigi. A (i) se incurca cuiva panza = a nu-i reusi planurile facute. ♦ Plasa deasa de pescuit. ♦ Fig. Sir, rand (de oameni). ♦ Fig. Suvita; fascicul. 2. Bucata de panza (1) cu diferite intrebuintari; a) tesatura cu care se acopera fata sau trupul mortului; giulgiu. (Expr.) Parca i-a luat panza de pe obraz (sau de pe ochi, de pe fata), se spune despre cineva foarte palid sau foarte slab; b) (la pl.) bucata mare de tesatura rezistenta care se fixeaza de vergelele catargelor unui vas si care, impinsa de vant, face sa inainteze vasul; vela; c) bucata de tesatura deasa fixata pe un cadru, pe care se picteaza; p. ext. tablou: d) (in sintagma) panza de cort = foaie de cort; e) tesatura pe care se proiecteaza imagini de la un aparat de proiectie; ecran. 3. Tesatura pe care o face paianjenul pentru a prinde prada. 4. Tesatura sau impletitura speciala din fire textile sau metalice, folosita in industrie, in laboratoare etc. ◊ Panza de calc = panza subtire si transparenta pe care se deseneaza planuri tehnice. II. 1. Lama sau taisul de metal al unor instrumente. ◊ Panza de ferastrau = taisul de metal al unui ferastrau. 2. (Geol.; in sintagmele) Panza de sariaj = ansamblu de straturi geologice mai vechi, deplasate si impinse prin miscarile tectonice peste altele mai noi; suprafata pe care are loc deplasarea unor mase in acest proces. Panza eruptiva = forma de zacamant a rocilor vulcanice, rezultata prin consolidarea curgerilor de lave. Panza de apa subterana = strat acvifer. 3. Desis (de copaci) lung si ingust (crescut de-a lungul unui drum, al unei ape); perdea. – Et. nec.

PERIE, perii, s. f. 1. Obiect facut dintr-o placa de lemn, de os, de metal in care sunt fixate fire de par de animale, fire textile, de sarma, fire sintetice si care serveste la frecat, la curatat etc. manual diverse obiecte. ♦ Fig. (Fam. si depr.) Om lingusitor. 2. Unealta sau organ de masina asemanatoare cu peria (1), folosite la curatirea, netezirea sau inasprirea suprafetei unui corp. ♦ Unealta asemanatoare cu o perie (1), cu care se bate hartia asezata pe un spalt, cu scopul de a imprima pe ea textul; p. ext. text imprimat astfel, care serveste pentru corectura. 3. Piesa componenta a masinilor electrice, care face contactul electric alunecator cu colectorul sau cu inelele de contact. Et. nec. Cf. sl. perije.

TRICOTA, tricotez, vb. I. Tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lana, de bumbac etc. in tricot; p. ext. a confectiona obiecte de imbracaminte prin impletirea in ochiuri a unor fire textile. ◊ Masina de tricotat = masina pentru efectuarea tricotajelor sau a tricoturilor; tricoteza. – Din fr. tricoter.

DEPANA vb. (TEXT.) a infasura. (A ~ fire textile pe un mosor.)

A APRETA ~ez tranz. 1) (rufe, tesaturi sau fire textile) A clati cu apret, pentru a da rigiditate si aspect; a scrobi. 2) (piei tabacite) A trata cu apret. /<fr. appreter

A SE DEZLANA pers. 3 se ~eaza intranz. 1) (despre fire textile sau obiecte formate din astfel de fire) A forma scama la suprafata; a se scamosa. 2) (despre obiecte impletite din lana) A se desface indepartandu-se fir de fir; a se desira; a se rasfira. 3) fig. (despre ganduri, stil etc.) A-si pierde concizia; a deveni prolix. /dez- + lana

JURUBITA ~e f. Scul mic de fire textile continue, infasurate in spire, de o anumita lungime, constituind in filatura o unitate de masura. /jirebie + suf. ~ita

MOSOR ~oare n. 1) Piesa, constand dintr-un cilindru de lemn sau de metal (deseori cu capetele in forma de discuri), pe care se infasoara fire textile sau metalice. 2) Piesa si firul luate in ansamblu. /<turc. masura, sb. mosur

A RASCHIA ~ez tranz. (fire textile) A depana de pe fus sau de pe ghem pe raschitor. /<lat. rasclare

A SCROBI ~esc tranz. (rufe, tesaturi, fire textile) A clati cu scrobeala pentru a da rigiditate si aspect; a apreta. /<bulg. skrobja, sb. skrobiti

SCUL ~uri n. Legatura de fire textile infasurate in forma de colac. /<ngr. skouli

A URZI ~esc tranz. 1) (fire textile) A aseza in stative sau in razboiul de tesut, trecand prin spata si infasurand pe suluri. 2) fig. (planuri, idei, ganduri) A-si reprezenta in minte; a-si schita in gand; a plasmui; a plamadi. 3) fig. (actiuni dusmanoase, fapte reprobabile) A organiza pe ascuns; a pune la cale; a tese; a unelti. 4) reg. A face sa se urzeasca. /<lat. ordire

VISCOZA s.f. Substanta siropoasa, obtinuta din celuloza prin actiunea unei solutii de carbon, care serveste la prepararea unor fire textile artificiale. [< fr. viscose].

IUTA s.f. Planta din India, din a carei scoarta se fabrica fire textile. ♦ Produs textil obtinut din fibrele acestei plante. [Cf. it. iuta, engl., fr. jute < hind. jhuto, germ. Jute].

MACRAMEU s.n. Lucratura de mana facuta din fire textile groase, care din impletitura formeaza diferite desene. [Var. macrame – nod].

DEGRADE I. s. n. estompare treptata a unei culori, a luminii. II. adj. (despre fire textile) in culori care se estompeaza treptat. (< fr. degrade)

MACRAMEU s. n. dantela din fire textile groase, innodate. (< fr. macrame)

VISCOZA s. f. substanta siropoasa, din celuloza prin actiunea unei solutii de carbon, la prepararea unor fire textile artificiale. (< fr. viscose)

impleti (impletesc, impletit), vb. – 1. A stringe parul in cozi. – 2. A lucra diferite obiecte din fire textile rasucite. – 3. A face impletituri. – 4. A tricota. – 5. A urzi, a planui, a unelti. – Mr. mplatescu, mplatire, megl. amplites, ampletiri. Sl. plesti, pletǫ (Cihac, II, 263; DAR), cf. bg. pleta, sb. plesti, ceh. pletati, pol. pletac. Cf. si pleata. – Der. impletitor, s. m. (care impleteste; cosar, care impleteste cosuri); impletitoare, s. f. (stativ pentru impletit rogojini); impletitura, s. f. (snur, siret impletit; grilaj; obiect tricotat); despleti, vb. (a desface parul, a desface o coada sau o impletitura); impletici, vb. (a incolaci, a rasuci; a imbina, a amesteca; refl., a se incurca, a se incilci; refl., a biigui, a mormai; a se clatina), cu suf. -ci ca ingaimaci fata de ingaima, sau prin incrucisare cu incolaci, cf. incolataci, care, dupa Tiktin, indica dimpotriva o incrucisare a lui incolaci, cu impletici (dupa Puscariu, Dacor., III, 677 si DAR, de la un lat. *implecticāre, in loc de implectere, a carui der. pare putin probabila); impleticeala, s. f. (actiunea de a se impletici); impletecitura, s. f. (inv., incurcatura).

BUCLA, bucle, s. f. I. 1. Suvita de par rasucita in spirala; zuluf, carliont. 2. Portiune de fir textil, rasucita in timpul tricotarii, in forma de bucla (I 1). II. 1. Curba dintr-un drum in serpentina. ♦ Cot al unui curs de apa. 2. Piesa metalica pe care se fixeaza, prin indoire, capatul unui cablu. 3. (In sintagma) Bucla digitala = aparat electronic folosit pentru redarea infinita a unei secvente sonore inregistrate. – Din fr. boucle.

GALCA, galci, s. f. (Pop.) 1. Inflamare a ganglionilor de la gat sau a amigdalelor; (concr.) umflatura rezultata in urma acestei inflamari; p. gener. umflatura (sub piele). 2. Fig. Nod sau portiune mai ingrosata care apare la firele textile (toarse). – Din bg. glaki.

RODAN, rodane, s. n. (Reg.) Unealta casnica cu care se deapana firele textile de pe scul pe tevi sau pe mosoare; sucala. – Din ngr. rodhani.

URZEALA, urzeli, s. f. 1. Ansamblul firelor textile paralele montate in razboiul de tesut, printre care se petrece firul de batatura pentru a se obtine tesatura. 2. Fig. (Rar) Alcatuire, conformatie, structura. 3. Fig. Intriga, uneltire, complot. – Urzi + suf. -eala.

VIGONIE, vigonii, s. f. 1. Specie salbatica de lama cu lana matasoasa (Lama vicugna). 2. fir textil matasos obtinut din lana de vigonie (1). 3. fir textil obtinut dintr-un amestec de lana cu bumbac de buna calitate sau din bumbac pur. – Din fr. vigogne.

PIEPTANATORIE, pieptanatorii, s. f. (Sectie intr-o) intreprindere industriala de filare in care fibrele textile sunt supuse, in cursul procesului tehnologic, operatiei de pieptanare. – Pieptanator + suf. -ie.

fiNETE, (2, rar) fineturi, s. f. 1. Insusire a ceea ce este fin¹, delicat, placut la aspect, foarte subtire sau de foarte buna calitate. ♦ Raportul dintre lungimea unui fir textil si greutatea lui, care indica finetea (1) firului respectiv. ♦ Cantitatea de metal pretios dintr-un aliaj, care exprima finetea (1) aliajului. 2. fig. Subtilitate, ingeniozitate. ♦ (La pl.; peior.) Rafinament. – Din fr. finesse.

MELANJ, melanjuri, s. n. 1. (Frantuzism) Amestec. 2. Fir textil obtinut prin amestecul unor fibre de lana de sorturi si culori diferite sau prin amestecul fibrelor de lana cu cele sintetice; p. ext. tesatura obtinuta din astfel de fire. – Din fr. melange.

TEX, texuri, s. n. Sistem de masurare a finetii firelor textile. – Din fr. tex.

RASTEL, rastele, s. n. 1. Suport compartimentat, facut din bare de lemn sau de metal, pentru pastrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc. 2. Subansamblu al unor masini de filat si al masinilor de rasucit firele textile avand rolul de a sustine materialul cu care sunt alimentate aceste masini¹. [Pl. si: rasteluri] – Din it. rastello, germ. Rastel.

DEPANA, deapan, vb. I. Tranz. 1. A infasura firele textile dintr-un scul pe un mosor, pe o teava etc. sau de pe un fus intr-un scul ori a face firele scul. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la depanat = a mustra, a lua din scurt (pe cineva). ♦ Fig. A desfasura, a insira amintiri, ganduri etc. ◊ Refl. Toata intamplarea i se depana pe dinaintea ochilor. 2. Fig. A parcurge (un drum, o distanta). ◊ Expr. (Intranz.) A depana din picioare = a umbla miscand repede picioarele. [Prez. ind. si: depan] – Lat. *depanare.

INCURCAT adj. 1. amestecat, incalcit. (fire textile ~.) 2. v. incalcit. 3. v. dezorientat. 4. v. complicat. 5. v. confuz. 6. v. fastacit. 7. v. stingherit.

INTINDERE s. 1. incordare, tensionare, tragere. (~ firelor textile.) 2. v. incordare. 3. l*******e, largire. (~ puloverului dupa spalare.) 4. incor-dare, tensiune. (~ muschilor.) 5. v. extensiune. 6. lungire, prelungire. (~ sirului pana pe strada urmatoare.) 7. v. lungime. 8. v. suprafata. 9. v. cu-prins. 10. fata, intins, suprafata, (inv.) surfata. (Pe ~ marii, a campiei.) 11. v. culcare. 12. v. expunere. 13. v. asternere. 14. v. ungere. 15. lungire, prelun-gire. (~ banchetului pana in zori.) 16. durata, lungime, marime. (~ unei zile.) 17. v. durata. 18. v. bogatie. 19. v. ambitus.

INVARTIRE s. 1. v. rotatie. 2. v. rasucire. 3. invartit, rasuceala, rasucire, rasucit, rasucitura, suceala, sucire, sucit, sucitura. (~ unui fir textil.)

RASUCIRE s. 1. invartire, invartit, rasuceala, rasu-cit, rasucitura, suceala, sucire, sucit, sucitura. (~ unui fir textil.) 2. torsiune, (rar) torsionare. (Miscari de ~ a corpului.) 3. v. incolacire. 4. in-toarcere, intors, invartire, rotire, sucire. (~ unui buton, a unui contact.) 5. v. rotatie.

RASCHIERE s. (TEXT.) raschiat. (~ firelor textile pe raschitor.)

SUBTIRIME s. (inv.) subtietate, subtirenie. (~ unui fir textil.)

ATA ~e f. 1) fir textil subtire folosit la cusut si la tesut. ~ de bumbac. ◊ Cusut cu ~ alba care nu corespunde adevarului; fals. Din fir pana in ~ de la inceput pana la sfarsit; complet; in intregime. Nici un capat de ~ absolut nimic. Viata cusuta cu ~ viata grea. A intinde ~a a intrece masura. 2): ~-de-mare a) planta acvatica cu tulpina foarte ramificata si cu flori verzui; b) peste marin cu corpul subtire si coada transformata intr-un organ apucator. [G.-D. atei] /<lat. acia

A DERULA ~ez tranz. (materiale textile, fire rulate etc.) A face sa se deruleze. /<fr. derouler

A SE DERULA pers. 3 se ~eaza intranz. (despre materiale textile, fire, pelicule rulate etc.) A se desfasura de pe un rulou. /<fr. derouler

GALCA ~ci f. pop. 1) Inflamatie acuta a migdalelor; amigdalita. 2) Nod sau portiune mai ingrosata pe firele textile toarse. /cf. bulg. glaki

MELANJ ~uri n. 1) rar Reunire de lucruri diferite intr-o totalitate; amestec. 2) fir textil tors dintr-un amestec de fibre de lana de diferite culori, sau din fibre de lana, amestecate cu fibre sintetice. /<fr. melange

PARAMA ~e f. si substantival Cablu din fire (textile, metalice), folosit la bordul unei nave. /<turc. parima

PALAMAR² ~e n. pop. Cablu din fire (textile, metalice), folosit la bordul unei nave; parama. /<turc. palamar, ngr. palamari

RASCHITOR ~oare n. Unealta pe care se deapana firele textile de pe fus sau de pe ghem, pentru a le face scul. /a raschia + suf. ~tor

RODAN ~e n. reg. Unealta casnica cu ajutorul careia se deapana firele textile pe tevi pentru tesut; sucala; cicarag. /<ngr. rodani

A RULA ~ez 1. tranz. 1) (materiale textile, fire etc.) A infasura in forma de sul; a suci. 2) (corpuri, sisteme tehnice etc.) A face sa se miste prin rostogolire. 3) (terenuri, suprafete) A netezi cu ajutorul unui obiect in rostogolire. 4) (fonduri banesti) A face sa circule; a pune in circulatie. 2. intranz. 1) (de-spre vehicule) A se deplasa cu ajutorul rotilor sau al rotilelor. 2) (despre filme) A se proiecta pe ecran; /<fr. rouler

TEX² ~uri n. Unitate de masura a gradului de finete a firelor textile, egala cu greutatea in grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex

VIGONIE ~i f. 1) Mamifer salbatic rumegator din America de Sud, de talie medie, cu lana roscata, moale si matasoasa. 2) Lana acestui mamifer. 3) fir textil obtinut dintr-un amestec de lana cu deseuri de bumbac. /<fr. vigogne

LAMINAJ s.n. Laminare. ♦ Indice care caracterizeaza gradul de subtiere prin laminare a firelor textile. [< fr. laminage].

VIGONIE s.f. 1. Specie de rumegatoare asemanatoare caprei, originara din America de Sud. ♦ Lana acestui animal. 2. fir textil obtinut din fibre scurte de bumbac sau din deseuri de bumbac. [Gen. -iei. / < fr. vigogne, cf. sp. vicuna].

DENIER s.n. Unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor textile artificiale sau de matase naturala. [Pron. -ni-er. / < fr. denier].

FILATURA s.f. Unitate industriala in care fibrele textile sunt transformate in fire. [Cf. it. filatura, fr. filature].

DENIER s. n. unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor textile artificiale sau de matase naturala. (< fr. denier)

FILATURA s. f. unitate industriala in care fibrele textile sunt transformate in fire. (< fr. filature)

FLAMEU s. n. ingrosare a firelor textile in forma de flacara. (< fr. flamme)

LAMINAJ s. n. 1. laminare. 2. indice care caracterizeaza gradul de subtiere prin laminare a firelor textile. (< fr. laminage)

LANAMETRU s. n. aparat pentru determinarea finetii firelor textile. (< fr. lanametre)

NOPA vb. tr. a inlatura nopeurile de la firele textile, in timpul fabricatiei. (< fr. noper)

NOPEU s. n. ingrosare a firelor textile finite, in timpul fabricatiei, datorita aglomerarii de fibre din materia prima. (< fr. nope)

REFLOTARE s. f. 1. retratare a concentratelor primare sau intermediare obtinute la flotatia substantelor minerale utile. 2. operatie prin care firele textile sunt desfasurate de pe bobine. (< reflota)

TORSIOMETRU s. n. 1. instrument pentru masurarea deformatiei la torsiune a diferitelor metale. 2. aparat pentru determinarea rezistentei hartiei la torsiune. 3. instrument pentru determinarea numarului de rasuciri pe o anumita lungime a unui fir textil. (< fr. torsiometre)

VIGONIE s. f. 1. mamifer rumegator din specia lamei, care traieste pe platourile Anzilor; vicunia. ◊ linia acestui animal. 2. fir textil obtinut din fibre scurte (deseuri) de bumbac. (< fr. vigogne)

WARCOPS s. n. teava pe care se deapana firul textil. (< fr., engl. warcops, germ. Warkops)

APRETA, apretez, vb. I. Tranz. 1. A supune tesaturile (sau firele) textile unei operatii fizico-chimice pentru a le da asprime, rigiditate, luciu etc.; a scrobi. 2. A aplica un apret pe suprafata pieilor pentru a le imbunatati lustrul, rezistenta la lumina, la frecare etc. – Fr. appreter.

FILATURA, filaturi, s. f. Ramura industriala care se ocupa cu transformarea fibrelor textile in fire; torcatorie; intreprindere in care se desfasoara aceasta transformare. – Din fr. filature.

PALA², pale, s. f. 1. Organ activ al unei elice de avion, de vapor, de ventilator etc. sau al unui rotor, incastrat sau articulat la unul din capete in butucul elicei sau al rotorului. 2. Semifabricat in forma de banda sau de panglica, obtinut dupa ce fibrele textile au fost pieptanate si infasurate in cruce pe bobine. – Din fr. pale.

SCROBI, scrobesc, vb. IV. Tranz. A da rigiditate, asprime, luciu firelor, produselor textile sau rufelor prin scufundarea lor intr-o suspensie de amidon in apa; a apreta. – Din bg. skrobja, scr. skrobiti.

FITIL ~uri n. 1) Produs textil din fire moi, care absoarbe cu usurinta lichidele si este folosit la obiectele de iluminat. 2) Snur impregnat cu o substanta inflamabila, folosit pentru aprinderea incarcaturilor explozive. /<turc. fitil

PLASA¹ ~e f. 1) Impletitura cu ochiuri mari, confectionata din fire groase (textile, sintetice sau metalice) avand diverse intrebuintari; fileu. ◊ A prinde pe cineva in ~ a seduce pe cineva. 2) Obiect confectionat dintr-o astfel de impletitura. [G.-D. plasei] /<sl. plasa

ELASTIC, -A adj. Care are proprietatea de a-si reveni la forma initiala dupa ce a fost momentan deformat; care are elasticitate. ♦ (Despre fiinte) Mladios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adapteaza usor la orice situatie. // s.n. Produs textil continand fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. [< fr. elastique, it. elastico, cf. gr. elastes – care se intinde].

FILA vb. I. 1. tr. A transforma un material textil in fire sau in ata. 2. tr. A rasfira in mana, pe rand, cartile de joc. 3. tr. A urmari (pe cineva) discret, fara a fi observat de acesta. 4. tr. (Muz.) A creste treptat de la piano la forte si a descreste in acelasi fel o nota prelungita. 5. tr. A taia suvite de par pentru a-l rari. 6. tr. (Mar.) A desfasura lent o parama, o manevra sau lantul ancorei. 7. intr. (Despre fitilul de lampa, p. ext. despre lampi) A arde cu palpairi si scotand fum. 8. tr. A zbura orizontal la inaltime mica, reducand viteza pentru aterizare. [< fr. filer, it. filare].

ELASTIC, -A I. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-si reveni la forma initiala dupa ce a fost momentan deformat; care se intinde. ◊ (despre fiinte) mladios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adapteaza usor la orice situatie, care prezinta elasticitate (3). II. s. n. produs textil continand fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. elastique, lat. elasticus)

FILA vb. I. tr. 1. a transforma un material textil in fire. 2. a rasfira in mana cartile de joc. 3. (fig.) a urmari (pe cineva) discret, fara a fi observat de acesta. 4. (muz.) a canta o nota prelungita, facand sa varieze intensitatea. 5. a taia suvite de par pentru a-l rari. 6. (mar.) a desfasura lent o parama, o manevra sau lantul ancorei. II. intr. 1. (despre lampi cu fitil) a arde cu palpairi si scotand fum. 2. (despre avioane) a zbura orizontal la inaltime mica, pentru aterizare. (< fr. filer, lat. filare)

IMPUTRESCIBILIZAT, -A, imputrescibilizati, -te, adj. (Despre materiale textile) Care au fost tratate cu substante de protectie impotriva microorganismelor. – V. imputrescibiliza.

PASLA s. f. Material textil obtinut din fire de lana sau de par de animal netoarse batute in piua, intrebuintat la confectionarea palariilor, a incaltamintei calduroase, ca izolant etc. – Cf. sl. plustĩ.

FILAT², -A, filati, -te, adj. (Despre fibrele textile) Care a fost rasucit si transformat in fire; tors³. – V. fila.

TORS³, TOARSA, torsi, toarse, adj. (Despre materii textile) Care a fost transformat in fire; rasucit. – V. toarce.

SCROBIT², -A, scrobiti, -te, adj. (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operatiei de apretare; apretat. ♦ Fig. (Despre oameni si manifestarile lor) Ingamfat; rigid, pretentios, scortos. – V. scrobi.

SITA ~e f. 1) Unealta de cernut formata dintr-o retea de fire (metalice sau textile) ori dintr-o tabla perforata si fixata intr-un cadru (de obicei circular). ◊ A ploua ca prin ~ a ploua marunt si des; a bura. A vedea (sau a zari) ca prin ~ a vedea neclar, ca prin ceata. A trece (pe cineva sau ceva) prin ~ a examina amanuntit si in mod critic (pe cineva sau ceva). ~a noua sade-n cui ceea ce este nou este pretuit intr-un mod deosebit. 2) rar Retea de sarma (sau de alt material) cu ochiuri marunte, pusa la ferestre. /<sl. sito

TEX s.m. (Text.) Unitate de masura folosita pentru indicarea finetei firelor si semifabricatelor textile, reprezentand greutatea in grame a 1000 de metri de fir. [< fr. tex].

TEX s. m. unitate de masura pentru indicarea finetei firelor si semifabricatelor textile, greutatea in grame a 100⁰ m de fir. (< fr. tex)

SAG, com. in jud. Salaj, situata in depr. Simleului, la poalele NE ale m-tilor Plopis, pe cursurile superioare ale raurilor Barcau si Valea Banului; 3.530 loc. (2005). Centru de prelucr. a firelor si fibrelor textile (in satul Tusa). Satul S. este atestat documentar in 1257. Bisericile de lemn cu acelasi hram – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, in satele Tusa (inceputul sec. 17) si Sarbi (1707, cu picturi interioare din 1824).

PORTJARTIER, portjartiere, s. n. Obiect de imbracaminte femeiasca confectionat dintr-un material textil (elastic), de care sunt prinse jartierele. [Pr.: -ti-er] – Port¹- + jartiera (dupa fr. porte-jarretelles).

FLOTARE, flotari, s. f. 1. Actiunea de a flota si rezultatul ei; flotatie. ♦ Trecere a unui fir dintr-un sistem textil (urzeala sau batatura) peste doua sau mai multe fire din celalalt sistem, la fabricarea tesaturilor ornamentale. 2. Fiecare dintre miscarile ritmice de gimnastica in care corpul, intins aproape de pamant, este ridicat si coborat prin extensiunea si indoirea bratelor aflate cu palmele pe sol; flotatie (2). – V. flota.

SCROBEALA, scrobeli, s. f. 1. Amidon (sub forma de granule sau de pulbere) folosit la scrobirea unor fire, a unor produse textile, a unor articole de lenjerie si de imbracaminte (dupa spalare); apret. 2. (In sintagma) Scrobeala albastra = albastreala (2). – Din bg. skrobjala.

A FILA ~ez 1. tranz. 1) (materiale textile) A transforma in fire prin rasucire. 2) (franghii, cabluri etc.) A desfasura incetul cu incetul. 3) (cartile de joc) A rasfira treptat (astfel ca sa se vada numai initialele). 4) (parul) A face sa devina mai rar (prin inlaturarea unor suvite). 5) (persoane) A urmari pe ascuns. 6) (note muzicale) A interpreta, modificand treptat intensitatea (de la piano pana la forte si invers). 2. intranz. inv. (despre lampi cu fitil) A arde palpaind si scotand fum. /<fr. filer, lat. filare

MATASE ~asuri f. 1) Fibra naturala obtinuta prin depanarea gogosilor de viermi de matase; borangic. 2) Tesatura din asemenea fibre; borangic. 3) Fibra textila artificiala care imita firul de borangic. 4) Tesatura din asemenea fibre. 5) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 6) (cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte confectionate din asemenea tesatura. ◊ Crescut in ~ crescut in avutie; rasfatat. 7) Totalitate a firelor subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si ies din panusi in forma de smoc. ◊ ~asea-broastei sau ~-de-apa specie de alge verzi plutitoare pe suprafata apelor statatoare; matreata. [G.-D. matasii] /<lat. metaxa

RASUCITOR³ ~i m. Muncitor intr-o fabrica textila specializat in rasucirea firelor. /a rasuci + suf. ~tor

TORT¹ ~uri n. 1) fir tors din fibre textile (in special din canepa sau din in). 2) Cantitate de fir tors si depanat. 3) Panza de canepa sau de in, folosita, mai ales, pentru confectionarea servetelor. /<lat. tortus

NOPEURI s.n.pl. (Text.) Defecte ale firelor si ale produselor textile finite, datorate aglomerarii de fibre din materia prima. [Sg. nopeu. / cf. germ. Noppen].

FILAT s.n. Transformare in fire a unor fibre textile; filare. [< fila].

TEAVA, tevi, s. f. Piesa de metal, de material plastic, de cauciuc etc., de forma cilindrica si goala in interior, cu lungime mare in raport cu diametrul ei exterior, realizata prin deformare plastica, prin turnare sau prin sudura si avand numeroase intrebuintari. ◊ Teava de extractie = teava de otel cu diametrul relativ mic, utilizata la sondele de extractie a petrolului in vederea formarii unei conducte. ♦ (La armele de foc) Cilindru de otel prin care trece proiectilul. ♦ Tub cilindric sau conic, folosit in intreprinderile textile ca suport pentru infasurarea firelor. – Din sl. cevĩ.

RASUCITOR, -OARE, rasucitori, -oare, s. m. si f. Muncitor care rasuceste firele intr-o fabrica de textile sau de franghii. – Rasuci + suf. -tor.

A DESTRAMA destram tranz. 1) A face sa se destrame. 2) (materiale textile fibroase) A desface indepartand fir de fir in vederea unei prelucrari ulterioare. /des- + fr. trame

SᾹNGLI 1. Oras in India (Maharasthra), pe raul Khrisna, la 360 km SE de Bombay; 436,6 mii loc. (2001). Ind. textila, tigarete; comert cu arahide. 2. Fost stat indian, acum inclus in statul Maharashtra.

FLAIER, flaiere, s. n. Masina special construita pentru a toarce fire groase, transformand benzile de fibre textile in semitorturi infasurate pe mosoare. [Pr.: fla-ier] – Din germ. Flyer.

TORT¹, torturi, s. n. 1. Fir tors de canepa, de in sau de alte materii textile; torsatura. ♦ Cantitate, scul etc. de fire toarse. 2. Tesatura, panza lucrata (in casa) din fire de canepa sau de in. – Din lat. tortus (< torquere).

LAMINOR ~oare n. 1) Instalatie tehnica care transforma metalul in lame sau fire. 2) Masina care intinde un material textil pentru a-i uniformiza grosimea si a-i face firele paralele. /<fr. laminoir

SELFACTOR ~oare n. (in industria textila) Masina pentru filarea si infasurarea firului pe tevi. /<germ. Selfaktor, engl. selfactor

A SE TAIA ma tai intranz. 1) A face (concomitent) schimb de taieturi (unul cu altul). 2) (despre drumuri, carari) v. A SE INTRETAIA. ◊ A i ~ (cuiva) drumurile (sau cararile) a ajunge in impas; a nu mai sti cum s-o scoata la capat. 3) (despre textile) A se rupe in directia firului tesut. 4) (despre lapte) A se indesi la fiert ca urmare a alterarii. 5) (despre creme, maioneze) A-si pierde calitatile prin neomogenizarea partilor componente. 6) A deveni mai putin intens. Gerul s-a taiat. ◊ A i ~ pofta a-i trece dorinta de a face ceva. A i ~ (mainile si picioarele) a simti moleseala; a se m**a. A i ~ rasuflarea a i se opri rasuflarea (de frica sau de emotie). /<lat. taliare

LASTEX s.n. fir de latex imbracat in fibre textile. [< fr. lastex – nume comercial].

LASTEX s. n. fir de cauciuc imbracat in fibre textile, folosit in industria confectiilor; (p. ext.) tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. ◊ portjartier elastic. (< fr., it. lastex)

LAME, lameuri, s. n. Material textil din matase, bumbac sau lana cu fire metalice. – Din fr. lame.

PATRON¹, patroane, s. n. 1. Cartus (1). ♦ Bucata cilindrica de exploziv, folosita la umplerea gaurilor de mina. 2. Corp cilindric de portelan care contine firul fuzibil al unei sigurante electrice; buson (2). 3. Schita pentru indicarea modului de legare a firelor si a ordinii operatiilor in industria textila. – Din germ. Patrone.

LAMINOR, laminoare, s. n. 1. Instalatie care transforma un material (metalic) in lame, fire etc. 2. Masina care intinde un material textil aflat in forma de banda pentru a-i uniformiza grosimea si a-i face firele paralele. 3. Masina care macina sau sfarama anumite materiale pentru a pregati pasta de argila, nisipul de concasor etc. – Din fr. laminoir.

TEXTIL, -A, textili, -e, adj. 1. (Despre fibre, masini etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; care poate fi folosit in tesatorie. ♦ (Despre plante) Din care se obtin fibre textile (1). ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Care se refera la tesatorie sau la tesaturi. Industrie textila. ♦ (Substantivat, f. pl.) Stofe, panzeturi; p. ext. obiecte confectionate din stofe sau din panzeturi. – Din fr. textile, lat. textilis.

FILABILITATE s.f. Insusirea unui material textil de a putea fi tras in fire. [Cf. it. filabilita].

LASTEX, lastexuri, s. n. Fir de cauciuc, de obicei imbracat in fibre textile, care se foloseste in industria confectiilor; p. ext. tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. ♦ Portjartier elastic. – Din fr., it. lastex.

FILIERA, filiere, s. f. 1. Placa de otel prin care se trage in fire (sau in bare) un material (metalic) ductil. ♦ Piesa de metal cilindrica, avand fundul prevazut cu orificii, prin care se trage in fire solutia de matase artificiala sau de fibre textile obtinuta pe cale chimica. 2. Dispozitiv folosit pentru taierea unui filet (1). 3. Fig. Succesiune de mijloace, de trepte, de etape etc. care intervin pana la un anumit rezultat. [Pr.: -li-e-] – Din fr. filiere.

TOARCE, torc, vb. III. 1. Intranz. si tranz. A trage fire dintr-un caier si a le rasuci cu mana si cu ajutorul fusului, pentru a obtine fire care pot fi tesute; a forma fibre textile cu ajutorul unor masini speciale. 2. Intranz. (Despre pisici) A produce un sunet continuu, asemanator cu sfaraitul fusului (cand cineva toarce 1). – Lat. torquere „a intoarce”.

RING, ringuri, s. n. 1. Estrada ridicata la o inaltime regulamentara, de forma patrata si imprejmuita cu corzi sprijinite pe patru stalpi, unde se disputa gale de box. ♦ P. ext. Box. ♦ Platforma, estrada sau spatiu special amenajat intr-un local, pe care se danseaza. 2. Masina speciala folosita in industria textila pentru intinderea sau dublarea tortului, pentru rasucirea firului si infasurarea lui pe tevi. 3. Cerc de metal pentru acostarea navelor, fixat de bulonul de pe peretele cheiului. – Din fr., engl. ring.

BUMBAC m. 1) Planta industriala din regiunile calde, cu flori mari galbene si cu fructe in forma de capsula. 2) Puf extras din fructele acestei plante; vata. ◊ A avea ~ in urechi a fi (sau a se preface) surd. 3) fibra textila, obtinuta din puful de pe semintele acestei plante, intrebuintata in industria textila; ata. Urzeala de ~. ◊ ~ mercerizat bumbac care a fost tratat cu o solutie de soda caustica pentru a-i da luciu si a-i mari rezistenta. 4) Tesatura din aceste fibre, folosita pentru confectionarea hainelor, lenjeriei etc. /<sb. bumbak, bulg. bubak

fiR ~e n. 1) Produs obtinut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea tesaturilor. ~ de lana. ◊ ~ de par fibra tare, de origine epiteliala, care creste pe pielea omului si a animalelor. ~ cu plumb fir prevazut la unul din capete cu o greutate metalica, folosit pentru determinarea directiei verticale. A se tine (sau a-i sta, a-i atarna) cuiva viata numai intr-un ~ de ata (sau de par) a) a se afla intr-o situatie foarte nesigura; b) a fi in pericol de moarte; c) a trage sa moara. 2) fig. Linie subtire, neintrerupta. ~ de fum. 3) Ata metalica (de aur, de argint etc.), folosita la impodobirea unor obiecte de imbracaminte. Haina cusuta cu ~. 4) fibra provenita din secretia unor animale (paianjeni, omizi etc.). 5) Linie electrica prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate neintrerupta; desfasurare continua; curs; mers. ~ul gandurilor. 7) fiecare dintre partile componente ale unei totalitati de elemente omogene. ~ de busuioc. 8) fig. Cantitate neinsemnata. ~ de faina. /<lat. filum

LAMINOR s.n. 1. Masina compusa din cel putin doi cilindri care se rotesc in sens contrar, cu ajutorul careia metalele si aliajele sunt transformate in lame, in fire etc. 2. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. 3. Masina cu care se faramiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastei de argila, a nisipului de concasor etc. [Cf. fr. laminoir].

LAMINOR s. n. 1. instalatie compusa din cel putin doi cilindri care se rotesc in sens contrar, cu ajutorul careia metalele si aliajele sunt transformate in lame, in fire etc. 2. masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. 3. masina cu care se faramiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastei de argila, a nisipului de concasor etc. (< fr. laminoir)

COIMBRA [cuibrə], oras in Portugalia centrala; 147,1 mii loc. (1981, cu suburbiile). Intreprinderi textile, alim., de hirtie, ceramica, tananti. Aici a fost transferata in 1537 o universitate intemeiata la Lisabona in 1290. Monumente: Catedrala Se Velha (sec. 12-16), Biserica Santa Cruz (sec. 16), Palatul Episcopal (sec. 16), azi muzeu.

FILA, filez, vb. I. 1. Tranz. A rasuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, canepa etc.) pentru a-l transforma in fire; a toarce. 2. Tranz. A rasfira in mana, incet si una cate una, cartile de joc (astfel incat sa se vada numai initialele din coltul din stanga de sus). 3. Tranz. A taia intr-un anumit fel suvite dintr-un par prea des. 4. Tranz. A desfasura incetul cu incetul lantul ancorei, o parama etc. (in momentul acostarii sau plecarii navei). 5. Intranz. (Despre lampi cu fitil) A arde rau, palpaind si scotand fum. 6. Tranz. A urmari in mod discret pe cineva (fara ca cel urmarit sa observe). – Din fr. filer, lat. filare.

A SURfiLA ~ez tranz. (confectii din materiale textile) A prinde printr-o cusatura usoara (al carei fir incaleca marginea pentru a nu se destrama). /<fr. surfiler

TEXTIL, -A adj. 1. (Despre un material) Care se poate folosi in tesatorie. ♦ (Despre plante) Care produce, din care se extrag fibre folosite in tesatorie. ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Referitor la tesatorie sau la tesaturi. [Cf. fr. textile, lat. textilis].

SURFILA vb. tr. a intari marginile unui material textil cu o cusatura in zigzag, pentru a impiedica destramarea firelor. (< fr. surfiler)

IN (lat. linum) s. m., s. n. 1. S. m. Planta anuala din familia linaceelor, cu tulpina subtire, fibroasa, frunze mici, inguste si flori albastre sau albe (Linum usitatissimum); in regiunile temperate sunt cunoscute c. 200 de specii. Din tulpini se extrag fibre textile, iar din seminte ulei, folosit in industria lacurilor, linoleumului etc. Semintele contin o toxina, linamarina, care, dupa presare (in vederea obtinerii uleiului), in prezenta apei si sub influenta unei enzime, se descompune in acid cianhidric, acetona si glucoza; simptomele intoxicatiei sunt cele provocate de acidul cianhidric. 2. S. n. Fir obtinut prin prelucrarea inului (1). ♦ Panza facuta din aceste fire.

TEXTIL, -A I. adj. (despre plante) din care se extrag fibre in tesatorie. ◊ (despre fibre, materiale) care serveste la tesut sau tricotat. ◊ tesut, lucrat din fibre sau din fire. ◊ referitor la tesaturi. II. s. f. pl. materiale din fibre textile (stofe, panzeturi etc.); obiecte confectionate. (< fr. textile, lat. textilis)

TORON¹ s. n. 1. grup de fire subtiri rasucite impreuna in acelasi sens, un cablu metalic sau textil. 2. (arhit.) ciubuc mare, rotund, la extremitatea unei suprafete drepte. (< fr. toron)

LIANT, lianti, s. m. 1. Material fluid sau adus in stare fluida, care are proprietatea de a lega prin intarire bulgarii sau granulele unui material solid cu care a fost amestecat; aglomerant. 2. Substanta care serveste la fixarea unui pigment pe fibra textila. [Pr.: li-ant] – Din fr. liant.

RAMIE s. f. Planta textila cultivata in zonele subtropicale din sud-estul Asiei, ale carei fibre sunt lungi, elastice si rezistente si din care se fac tesaturi fine, dantele, matase artificiala etc. (Boehmeria nivea). [Pr.: -mi-e] – Din fr. ramie.

TORON s.n. 1. Grup de fire subtiri rasucite impreuna in acelasi sens, alcatuind un cablu metalic sau textil. 2. Gaz produs prin dezintegrarea radioactiva a toriului. 3. (Arhit.) Ciubuc mare, rotund, asezat la extremitatea unei suprefete drepte. [Pl. -oane. / < fr. toron].

DEBRETIN (DEBRECEN [dæbrætæn]), oras in E Ungariei; 216,1 mii loc. (1992). Nod de comunicatii. Ind. constr. de masini (vagoane, masini agricole), textila, chimico-farmaceutica, mobila, alim. Institut de cercetari nucleare. Universitatea „Kossuth”. A fost unul dintre centrele Revolutiei maghiare din 1848-1849 si sediul guvernului revolutionar din 1849. In timpul celui ce-al doilea razboi mondial, in oct. 1944, la eliberarea D. au participat si unitati romane.

TORSIOMETRU, torsiometre, s. n. Aparat folosit in industria textila pentru a determina numarul posibil de rasuciri pe o anumita lungime a firului. [Pr.: -si-o-] – Din fr. torsiometre.

DELINTERSA vb. I. tr. A indeparta firele scurte (lintersul) de pe semintele de bumbac egrenate. [Cf. germ. Delinter – masina textila].

HAINAUT [eno] (HENEGOUWEN) [ha:nəkouə], regiune istorica la V de Masivul Ardeni (Belgia de S si N Frantei), strabatuta de fl. Escaut (cu afl. sau Haine), afl. dr. al Meusei. Vechi expl. de huila (Borinage si Charleroi). Ind. metalurgica, chimica, a sticlei, textila si alim. Culturi de grau si sfecla de zahar. Comitatul H. a fost intemeiat in sec. 9. Prin Tratatul de la Delft (1428), a intrat in stapanirea ducilor de Burgundia, iar in 1477 (definitiv in 1482), in cea a Habsburgilor, devenind una dintre cele 17 provincii ale Tarilor de Jos. Conform prevederilor Pacii de la Nijmegen (1678), partea meridionala a fost alipita Frantei; in 1830, restul terit. a fost inclus in Belgia.

LANDSHUT [lantshu:t], oras in SE Germaniei (Bavaria), pe raul Isar, la 393 m alt., la 55 km NE de Munchen; 55,7 mii loc. (1992). Nod rutier. Constr. de masini si aparate electrice; produse textile, chimice (lacuri), de sticlarie si alim. (bere, ciocolata, tutun). Mobila. Asezarea a fost intemeiata in 1204 in jurul unei cetati fortificate, Trausnitz, in interiorul careia s-a construit capela Sankt Georg (1210-1220). A devenit oras in 1279. Manastire dominicana (1271); bisericile cisterciana Seliqenthal (1232), Sankt Blasius (1271-1386) si Sankt Martin (1390-1432), in stil gotic. Primarie (sec. 14); castel in stil renascentist (1536-1540, cu refaceri din 1780). Biserica Iezuitilor (1631-1641). Intre 1800 si 1826 a fost sediul Universitatii bavareze.

MATASE, (1) matasuri, s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.

RETRATA, retratez, vb. I. Tranz. A trata din nou. ♦ A trata un material textil cu anumite solutii, pentru a mari rezistenta la spalare a culorii cu care materialul a fost vopsit. – Re¹- + trata.

A fiXA ~ez tranz. 1) A face sa fie fix; a intari ca sa nu se miste. 2) A stabili din timp. ~ un pret. 3) (fibre textile, materiale fotografice developate etc.) A trata cu fixator. 4) (substante chimice) A impiedica sa se volatilizeze; a face sa ramana in aceeasi stare. /<fr. fixer

SCAMA ~e f. 1) fir foarte scurt, destramat dintr-o tesatura si devenit pufos. 2) Deseu de filatura, constand din fibre textile scurte si pufoase, folosit pentru obtinerea vatei industriale. 3) la pl. Puf de plante (papadie, plop). /<lat. squama

HORBOTA ~e f. 1) Impletitura sau tesatura fina, usoara din fire subtiri cu modele variate, folosita ca garnitura la obiectele de imbracaminte sau la alte obiecte din produse textile (rufe, perdele etc.); dantela. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de impletituri sau tesaturi. 3) Invelis de promoroaca ce imbraca copacii iarna. /<pol. forbot

SCAMA, scame, s. f. 1. Fir subtire si scurt, destramat dintr-o tesatura (de bumbac, de lana sau de matase). ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte si subtiri, rezultate in cursul proceselor tehnologice din filaturi, intrebuintate in scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Inv.; cu sens colectiv) fire destramate dintr-o panza uzata, scamosate si intrebuintate la pansamente, in loc de vata sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. – Et. nec. Cf. lat. squama.

BUMBAC, (1) s. m., (2, 3) s. n. 1. S. m. Planta textila din familia malvaceelor, de origine tropicala si subtropicala, cu flori galbui sau rosietice si cu fructele capsule, care contin numeroase seminte acoperite cu peri pufosi (Gossypium). 2. S. n. Fibra textila obtinuta, prin egrenare, de pe semintele bumbacului (1). ♦ (Pop.) Vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). ◊ Bumbac mercerizat = fir sau tesatura de bumbac (2) tratat cu diverse solutii spre a capata luciu. 3. S. n. (In sintagma) Bumbac colodiu = substanta exploziva pe baza de nitroceluloza. – Cf. scr. bumbak, bg. bubak, lat. med. bombacium.

A SE DESTRAMA pers. 3 se destrama intranz. 1) (despre materiale textile fibroase sau obiecte din astfel de materiale) A se zdrentui (prin uzare), in special pe la margini, prin desprinderea firelor unul de altul. 2) (despre comunitati) A-si pierde coeziunea interna; a se dezmembra; a se dezagrega; a se dezarticula; a se descompune. 3) (despre visuri, sperante etc.) A inceta sa mai existe; a se spulbera; a se risipi. /des- + fr. trame

A COASE cos tranz. 1) (bucati de tesatura, piese de imbracaminte, de incaltaminte etc.) A prinde printr-o cusatura. ~ nasturii. ~ maneca. 2) (obiecte de imbracaminte, de incaltaminte, de rufarie) A confectiona dintr-un material textil cu ajutorul unui ac cu ata. 3): ~ la gherghef a orna cu broderii. 4) med. (marginile unei plagi) A impreuna cu un fir special. [Sil. coa-se] /<lat. cosere

MOHAIR, mohairuri, s. n. Par de capra angora, folosit in industria textila pentru stofe, covoare, fetru etc.; p. ext. postav sau stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora (sau cu fire de matase). [Pr.: -ha-ir] – Din fr. mohair.

BUMBAC, (1) s. m., (2) s. n. 1. Planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.

cinepa (vest) si cinipa (est) f., pl. ?; (lat. cannabis, cannabus, pop. canapa, [in Banat cinapa], d. vgr. kannabis, kannabosi [vsl. konopia, konoplia; vgerm. hanaf, ngerm. hanf; pers. kanab, kanav, arm. kanap´, kanep´, ar. kunneb. V. conabiu, coropisnita]; it. canapa, pv. canebe, fr. chanvre, cat. canem, sp. canamo, pg. canamo. V. canava). O planta canabiacee textila si uleioasa (cannabis sativa). Cinepa codrului, dumbravnic. Cinepa d******i, 1) cuscuta (?), 2) (Mold. Iron). chica femeiasca: a apucat-o de cinepa d******i. – Din cotoru cinepei se desprind fibrele textile. Din semintele ei se scoate ulei si julfa. Cinepa mai contine si canabina, o substanta rasinoasa din care se face hasisu. V. in, buc 1, fuior.

PORT MORESBY [po:t mo:zbi], capitala statului Papua-Noua Guinee, situata pe tarmul SE al ins. Noua Guinee, port la G. Papua al Marii Coralilor; 254,1 mii loc. (2000). Aeroportul Jackson. Reparatii navale. Rafinarie de petrol; ind. textila, de prelucr. a lemnului (cherestea, placaj), Export de cauciuc natural, cafea si cacao boabe, copra, lemn, nuci de cocos, minereuri de cupru, aur, argint. Universitate (1965). Intemeiat dupa ce zona a fost explorata (1873) de capitanul englez John Moresby; anexat de Imperiul Britanic in 1883; a devenit centru ad-tiv al terit. Papua administrat de UN Trust Territory of New Guineea; capitala statului independent Papua-Noua Guinee din 1975.

TRESA ~e f. 1) Siret din fire de lana, de matase sau banda de metal care se fixeaza la unele uniforme pentru a indica gradul (militar); galon. 2) Parama folosita la legarea navelor, actionand perpendicular pe axa navei. 3) Invelis textil sau metalic al unui cablu electric. 4) Motiv arhitectural ornamental, plat sau convex, in forma de benzi impletite. /<fr. tresse

AUGSBURG, oras in S Germaniei (Bavaria), 405 mii loc. (1987, cu suburbiile). Ind. textila, constr. aeronautice, electronica, chimica. In sec. 14-16 centru comercial-financiar si al umanismului si artei germane. Monumente: vestigii romane, catedrala (sec. 11-15), Biserica Sankt Ulrich und Afra (sec. 15-17), primarie (sec. 17). Muzee. Aici a fost prezentata in 1530 „Confesiunea de la A.”, expunere a tezelor luteranismului, alcatuita de Philipp Melanchton. In 1555 s-a incheiat „pacea religioasa” intre principii germani si imparatul Carol V, care confirma deplina independenta religioasa a principilor. In 1686 s-a constituit aici Liga de la A. (Olanda, Imparatul german, Spania, Suedia, majoritatea statelor germane si Anglia, din 1689) impotriva Frantei.

SANTANDER, oras in N Spaniei, centrul ad-tiv al comunitatii autonome Cantabria, situat pe o pen. stancoasa din G. Santander al G. Biscaya, la 64 km NV de Bilbao si 341 km N de Madrid; 180,7 mii loc. (2001). Port pentru exportul de carbune, cereale s.a. Aeroport. Nod feroviar. Constr. navale, aeronautice si de automobile. Rafinarie de petrol. Ind. siderurgica, chimica (mase plastice, acid sulfuric), textila, sticlariei, hartiei si alim. (prelucr. pestelui). Pescuit. Centru turistic; statiune balneoclimaterica estivala. Muzeu de istorie. Universitate (1972). Catedrala in stil gotic (sec. 12, reconstruita in sec. 20). Colonie romana cu numele Portus Vistoriae. Orasul a fost reconstruit dupa numeroase distrugeri provocate de marele incendiu din 1941. La 27 km SV de S. se afla celebra pestera Altamira.

BUHARA, oras in Uzbekistan (C.S.I.), pe Amu-Daria; 224 mii loc (1989). Intreprinderi textile (bumbac), alim., de piel. si incalt. Monumente arhitectonice arabe din sec. 10-17. Celebru centru de artizanat de veche traditie (covoare, incrustatii in metal, orfevrarie, tesaturi de matase). Important centru economic si cultural medieval. B. a fost succesiv capitala statului condus de dinastia Seibanizilor (sec. 16), a Emiratului de B. (1747-1920) si a Rep. Populare Sovietice a B. (1920-1924).

COLOMBO (KOLAMBA), cap. ad-tiva a Rep. Sri Lanka, in SV ins. Ceylon, port activ (90% din importuri si 50% din exportul tarii) la Oc. Indian; 2,05 mil. loc. (1983, cu suburbiile). Aeroport international (Ratmalana). Pr. centru financiar si industrial al tarii. Siderurgie. Santiere navale. Prelucr. petrolului si a cauciucului. Ind. textila si alim. Ingrasaminte chimice, mat. de constr.; prelucr. pietrelor pretioase. Export de cauciuc, cacao, copra si ceai. Trei universitati. Intemeiat in 1517 de portughezi. S-a aflat in stapinirea olandezilor (din 1658), apoi a englezilor (din 1796). C. a fost capitala tarii intre 1948 si 1983.

DAKAR, cap. Senegalului, port la Oc. Atlantic; 1,7 mil. loc. (1992, cu suburbiile). Pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Ind. chim. (rafinarie de petrol, ingrasaminte), a cimentului, textila, incalt. si alim. (ulei de arahide, conserve de peste, tutun). Santiere navale. Punct de escala maritima si aeriana dinspre Europa spre America de Sud. Aeroportul international Yoff. Universitate. Institutul Africii Negre. Intemeiat de francezi ca fort (1857), a fost inclus in 1895 in componenta coloniei Senegal; intre 1904 si 1959 a fost centrul ad-tiv colonial al Africii Occidentale Franceze; din 1960, capitala Republicii Senegal si a Senegambiei (1982— 1989). Important centru cultural al Africii de Vest. Aici s-a desfasurat, in 1966, primul Festival mondial de arta neagra.

AACHEN [ḁ:hen], oras in Germania (Renania de Nord-Westfalia), la granita cu Belgia; 535 mii loc. (1987, cu suburbiile). Centru minier (carbune si min. de fier). Ind. textila, constr. de masini (electrotehnica), chimica, geamuri. Nod de comunicatii. Statiune balneoclimaterica cu ape termale. Institut politehnic (1870). Principala resedinta a imp. franc al lui Carol cel Mare (Aix-la-Chapelle). Loc de incoronare a imparatilor Sfintului Imperiu Roman (813-1531). Aici au fost semnate tratatele de pace prin care s-au incheiat Razboiul de Devolutiune dintre Franta si Spania (1667-1668) si Razboiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748). Centru de arta in epoca carolingiana. Monument celebru: Capela Palatina (inceputul sec. 8 – sfarsitul sec. 9) ridicata de arhitectul Odo (Eudes) de Metz pentru Carol cel Mare. Primarie in stil gotic (sec. 14).

CIMPENI, oras in jud. Alba, in depr. cu acelasi nume, pe stg. Ariesului, in Tara Motilor; 8.801 loc. (1991). Combinat de expl. si prelucr. lemnului (mobila stil, cherestea, dogarie); produse textile (tricotaje) si alim. Mentionat documentar in 1565; la 24 mai 1782, la C. a avut loc o revolta taraneasca, preludiu al rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan. Ocupat de taranii rasculati (nov.-dec. 1784); in timpul Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania a fost cartier general al lui Avram Iancu. Declarat oras in 1968.

IRAKLION (HERAKLION), oras in Grecia (Creta), port la M. Egee; 117,2 mii loc. (1991). Aeroport. Ind. textila, chimica si alim. (vinuri). Export de vin, fructe, masline, piei si conserve. Muzeu de arheologie cu o bogata colectie de arta minoica. Monumente de arhitectura din sec. 16. Turism. Baza navala maritima. Fundat de arabi (828) in apropierea anticului Cnossos, a fost cucerit de bizantini (960-961) si de venetieni (1204), care l-au numit Candia si l-au stapanit pana cand, dupa un indelung asediu (1649-1669), a intrat in componenta Imp. Otoman. In 1913, o data cu ins. Creta, s-a unit cu Grecia.

SAN PEDRO SULA, oras in NV Hondurasului, situat pe Rio Chamelec, in apropiere de granita cu Guatemala, la 160 km NV de Tegucigalpa; 439,1 mii loc. (2001). Aeroport. Port fluvial. Ind. siderurgica, chimico-farmaceutica, de prelucr. a maselor plastice, tutunului si a lemnului (mobila), cimentului sticlariei, textila, hartiei si alim. (zahar, bere). Productie de biciclete si de articole electrice. Centru comercial. Piata agricola (trestie de zahar, orez, porumb, cartofi dulci, cassava, animale). Distrus in mare parte de un uragan in 1974. Fundat initial de spanioli in 1536, orasul a fost refacut in mai multe randuri.

SAN JOSE [sæn houzei], oras in V S.U.A. (California), situat la poalele m-tilor Santa Cruz si Santa Clara, pe raurile Coyot si Guadalupe, la 80 km SE de San Franscisco; 894,9 mii loc. (2000). Aeroport. Nod feroviar. Constr. aeronautice, de automobile, motoare electrice, masini agricole, masini pentru ind. alim., computere, componente electronice si aerospatiale; ind. chimica (mase plastice, vopsele), de prelucr. a cauciucului, textila (tesaturi), hartiei si alim. (conserve de fructe, vin, bere, panificatie). Fabrica de covoare. Universitatea de Stat California (1857). Galerie de arta. Planetarium. Muzeu de istorie. Fundat de spaniolul Jose Joaquin Moraga, sa 29 nov. 1777, cu numele Puebla de San Jose de Guadalupe. A fost prima capitala capitala a statului California (1849-1851). Afectat de cutremurul din 17 oct. 1989. ◊ Paduche de S.J. v. paduche testos.

IN² (1) s. m., (2) inuri, s. n. 1. S. m. Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, ramificata in partea superioara, fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizari (Linum usitatissimum); p. restr. samanta acestei plante. ◊ In galben = planta erbacee cu flori galbene (Linum flavum). 2. S. n. Fir obtinut prin prelucrarea inului² (1); p. ext. panza facuta din aceste fire. – Lat. linum.

fiXA vb. I. tr. 1. a face sa fie fix; a intepeni, a intari (undeva). ◊ a privi tinta pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotari un pret, un termen etc. 3. a dizolva sarurile de argint nedescompuse de lumina de pe un material fotosensibil. 4. a face sa intre colorantul intr-o fibra textila, astfel incat el sa reziste la spalare, la lumina etc. II. refl. 1. a se hotari, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. fixer)

URZICA, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina si frunzele acoperite cu peri urticanti, folosite in industria textila, in medicina si in alimentatie (Urtica); planta din acest gen. ◊ Compus: urzica-moarta = planta erbacee medicinala cu flori rosii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Tesatura fabricata din fibrele urzicii (1), din care se confectioneaza saci. 3. Compus: (Zool.) urzica-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale caror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica).

fiXA vb. I. tr. 1. A face sa fie fix, nemiscat; a intepeni, a intari (undeva). ♦ A privi tinta pe cineva sau ceva. ♦ refl. A se stabili undeva, a se statornici. 2. A stabili, a hotari. 3. A dizolva sarurile de argint nedescompuse de lumina de pe un material fotografic. 4. A face sa intre colorantul intr-o fibra textila, astfel incat el sa reziste la spalare, la lumina etc. [< fr. fixer].

DESTRAMA, destram, vb. I. 1. Refl. (Despre tesaturi sau obiecte tesute) A se zdrentui prin desfacerea neregulata si ruperea firelor datorita uzurii sau unei utilizari necorespunzatoare; a se rupe. ◊ Tranz. A destrama o tesatura. ♦ Fig. A se rasfira, a se risipi. Niste nourasi albi se destrama in aer. 2. Tranz. (Adesea fig.) A desface, a desira un ghem, o impletitura etc. ♦ Tranz. A desfoia, a desface, a afana un material textil fibros pentru a separa impuritatile si a-l pregati pentru cardare. 3. Tranz. A marunti semifabricatele fibroase (celuloza, maculatura etc.) in vederea transformarii lor in paste de hartie. 4. Tranz. si refl. (Adesea fig.), A (se) descompune, a (se) desface in elementele componente; a (se) dizolva, a (se) dezmembra, a (se) nimici; p. ext. a slabi. – Des¹- + trama.

CUZCO (CUSCO), oras in Peru meridional, in M-tii Anzi, la 3.650 m alt.; 255,3 mii loc. (1988). Aeroport. Ind. textila si alim. Centru agricol si comercial. Vechea capitala a Imp. Inca. Universitate (1597). Catedrala (sec. 16-17), manastirea La Merced (sec. 17). Muzeu. Turism. Fundat probabil in sec. 11 de Manco Capac. Cucerit de spaniolul F. Pizzaro (1533). Grav afectat de un cutremur in 1950. Vestigiile orasului Inca (ruine ale templelor, fortarete, ziduri si palate) au fost acoperite de constructiile moderne sau distruse. Se remarca Templul Soarelui, partial acoperit de o manastire dominicana.

fiTIL, fitiluri, s. n. 1. fir de bumbac rasucit sau tesut, in forma de sfoara, siret, panglica sau tub, care se introduce, spre a fi aprins, in mijlocul lumanarilor, intr-un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc. ♦ fir de bumbac rasucit sau tesut care serveste, impreuna cu cremenea si amnarul, la aprins. 2. Snur m***t intr-o substanta inflamabila, servind altadata la transmiterea focului pentru aprinderea incarcaturilor la armele de foc, iar azi pentru aprinderea incarcaturilor de exploziv in mine, in cariere etc.; tub facut din metal sau dintr-un material textil si umplut cu material inflamabil, servind in acelasi scop. ◊ Expr. (Fam.) A baga (sau a vari) un fitil (sau fitiluri) = a provoca intrigi, discordie. – Din tc. fitil.

MATERIE ~i f. 1) Realitate care exista in afara si independent de constiinta omeneasca si care este reflectata de aceasta. 2) Substanta din care sunt formate obiectele si care poseda o masa mecanica. Structura ~ei. ◊ ~ coloranta substanta folosita la colorarea diverselor obiecte. ~ cenusie a) substanta a sistemului nervos central, aflata la suprafata creierului si in componenta maduvei spinarii; b) capacitate de a patrunde in esenta lucrurilor; inteligenta. ~ prima produs semifabricat destinat prelucrarii sau transformarii intr-un produs finit. 3) Produs textil; tesatura; material. 4) Obiect de care se ocupa autorul unei lucrari sau al unei expuneri. 5) Ansamblu de cunostinte care constituie continutul unui obiect de studiu. [G.-D. materiei; Sil. -ri-e] /<lat., it. materia, germ. Materie, fr. matiere

CERNAUTI, oras in Ucraina (C.S.I.), pe Prut; 257 mii loc. (1989). Ind. textila, chim., alim., de prelucr. a lemnului. Universitate (1875). Atestat documentar, pentru prima oara, ca punct de vama in 1408. La vadul de la C., Stefan cel Mare a infrint resturile armatei polone invinse in lupta de la Codrul Cosminului (1497). In evul mediu, la C. a existat o puternica cetate (Tetin sau Tetina, astazi in ruine). In 1775 C. a fost cedat, impreuna cu Bucovina, de turci Austriei, in stapinirea careia s-a aflat pina in 1918 cind s-a unit cu Romania. In 1940 in urma notelor ultimative sovietice guvernul roman a fost silit sa-l cedeze U.R.S.S. Eliberat de armata romana (1941), orasul a fost din nou ocupat de trupele sovietice (1944) si reanexat la U.R.S.S. Monumente: bisericile Sf. Nicolae, ctitorie a familiei Stroescu (1607) si Adormirii, citorita de Nicolae Mavrocordat (inceputul sec. 17), biserica si resedinta mitropiltana (sec. 19).

BAGDAD (BAGHDAD), cap. Iraqului, port pe fl. Tigru; 3,94 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international (Bamerni). Pr. centru politic si economic al tarii; centru comercial. Fabrici de textile (matase si lina) si de tricotaje, de prelucr. a pieilor; covoare; ciment, produse electrotehnice, mat. rulant; rafinarie de petrol (Ad Daura). Doua universitati. Centru al culturii arabe in ev. med. Monumente arhitectonice din sec. 13 (minarete, mausolee). Moscheea de aur (sec. 16). Muzeu national. Intemeiat in 762 de califul Al-Mansur, a devenit capitala Califatului arab condus de dinastia Abbasizilor, fiind unul dintre cele mai importante centre economice si culturale ale Orientului medieval. Ocupat succesiv de Buizi, turcii selgiucizi, mongoli, turcii otomani, persi, englezi. Capitala Iraqului din 1921.

HAMA (HAMᾹH), oras in V Siriei, la poalele M-tilor Liban, pe Orontes; 273 mii loc. (1994). Nod de comunicatii. Centru agricol si comercial (cereale, bumbac, fructe). Ind. metalurgica, textila, incalt. si alim. Moschee (sec. 12). Muzeu arheologic. Vechi oras de origine hitita, frecvent mentionat in „Biblie”. In sec. 10 i. Hr. devine centrul unui puternic stat arameic, cunoscand apogeul dezvoltarii sale in sec. 8 i. Hr.; cucerit de asirieni in 720 i. Hr. In sec. 2 i. Hr., regele seleucid Antioh IV ii schimba numele in Epiphania, iar in 63 i. Hr. H. este inclus in provincia romana Siria; in doua jumatate a sec. 17 a fost cucerit de arabi.

BRANDENBURG 1. Land in E Germaniei, traversat de riul Spree si cuprinzind si landul Berlin; 27,6 mii km²; 2,6 mil. loc. (1989). Centru ad-tiv: Postdam. Ind. constr. de masini, textila, alim. Culturi de secara, orz, cartofi. Cresterea porcinelor. 2. Oras, in E Germaniei, la V de Berlin, port pe Havel; 95 mii loc. (1988). Nod de comunicatii. filaturi si tesatorii, constr. navale, otelarii, produse chimice, fabrica de jucarii. Monumente: catedrala (sec. 10-12), biserica Sankt Gotthard (sec. 15), turnuri din zidul de incinta (sec. 15). 3. Veche prov. istorica in Germania. Marca infiintata de Carol cel Mare, stapinita de dinastia ascaniana (pina in 1319) si apoi de Hohenzollerni (din 1415). B. a fost nucleul in jurul caruia a luat fiinta Prusia.

privesti, privestesc, vb. IV (reg.) 1. (despre lichide) a acoperi, a trece peste, a revarsa peste margini. 2. (despre tesaturi, materiale textile, obiecte confectionate) a tivi indoind sau innadind materialul; a intoarce, a dubla pentru a face o tivitura dubla; a coase doua bucati una peste alta; a insaila; a petrece una peste alta marginile unui obiect de imbracaminte. 3. (despre sindrila, sita, scanduri) a fixa, a aseza (partial) una peste alta intr-un anumit fel; (despre bucati de lemn, grinzi) a suprapune capele pentru a innadi. 4. (despre obiecte, pereti) a astupa o crapatura. 5. (in forma: privesti) a umbla incercand sa nu fie observat.