JIREBIE¹, jirebii, s. f. (Reg.) Grup de treizeci de fire de tort, formand o unitate de masura la urzit, la depanat etc. – Cf. magh. zsereb.

jirebie (fire de tort, bucata de pamant) s. f. (sil. -bi-e), art. jirebia (sil. -bi-a), g.-d. art. jirebiei; pl. jirebii, art. jirebiile (sil. -bi-i-)

jirebie¹, jirebii, s.f. (reg.) 1. grup de treizeci de fire de tort, formand o unitate de masura la urzit, la depanat; jurubita. 2. (la pl.) ferfenite, sufile, zdrente. 3. (fig.) femeie tanara si vioaie.

numaratura, numaraturi, s.f. (inv. si pop.) 1. numarare, numaratoare. 2. manunchi de fire de tort de pe raschitor (trei) din care se fac jirebii si papusi. 3. moneda veche de un florint. 4. (reg.) suma mare de bani; banet. 5. (reg.; in sintagma) numaratura mare = descantec rostit la patul unui muribund.

VIERBA, vierbe, s. f. (Reg.) Grup de trei fire de tort, formand o unitate de masura la urzit. [Pr.: vi-er-] – Slav (v. sl. vrubi).

tort (fir tors, tesatura, prajitura) s. n., pl. torturi

COACE vb. 1. a se incinge, a se infierbanta. (Se ~ stand langa soba.) 2. a fierbe, a opari. (~ firele de tort.) 3. (MED.) a colecta. (Buba incepe sa ~.)

FIERBE vb. 1. v. clocoti. 2. (Transilv.) v. coace. 3. a coace, a opari. (~ firele de tort.)

indrugatura s.f. (reg.) firul de tort de pe o druga (fusul de tors).

partigait, -a, adj. (reg.) 1. (despre firele de tort) care a fost neuniform. 2. (despre oameni) slab, uscativ.

COSBUC, George (1866-1918, n. Hordou, azi Cosbuc, jud. Bistrita-Nasaud), poet roman. Acad. (1916). Redactor la „Tribuna” din Sibiu. Stabilit apoi la Bucuresti (1889), unde a intemeiat si a condus in colaborare diverse publicatii („Vatra”, „Semanatorul”, „Viata literara”). Opera sa, de factura neoclasica si si folclorica („Balade si idile”, „fire de tort”), remarcabila prin varietatea prozodica si muzicalitatea versului, releva aspecte ale universului rural, evoca momente capitale ale existentei („Nunta Zamfirei”, „Moartea lui Fulger”) sau instantanee ale Razboiului de Independenta („Cintece de vitejie”). Pasteluri, balade de inspiratie istorica, parodii („Un piparus modern”), versuri pentru copii. Traduceri din Dante („Divina comedie”), Homer („Odiseea”), Vergiliu („Eneida”), Kalidasa („Sakuntala”).

1) crutca f., pl. i (d. rut. krutiti, a toarce, krutyi, tors, sucit, abrupt, rascopt, d. vsl. krontu, tors, sucit. V. crint, scrintesc). Mold. Rar. fire toarse, tort.

tort¹, torturi, s. n. 1. Fir tors de canepa, de in sau de alte materii textile; torsatura. ♦ Cantitate, scul etc. de fire toarse. 2. Tesatura, panza lucrata (in casa) din fire de canepa sau de in. – Din lat. tortus (< torquere).

RING, ringuri, s. n. 1. Estrada ridicata la o inaltime regulamentara, de forma patrata si imprejmuita cu corzi sprijinite pe patru stalpi, unde se disputa gale de box. ♦ P. ext. Box. ♦ Platforma, estrada sau spatiu special amenajat intr-un local, pe care se danseaza. 2. Masina speciala folosita in industria textila pentru intinderea sau dublarea tortului, pentru rasucirea firului si infasurarea lui pe tevi. 3. Cerc de metal pentru acostarea navelor, fixat de bulonul de pe peretele cheiului. – Din fr., engl. ring.

tort¹ ~uri n. 1) fir tors din fibre textile (in special din canepa sau din in). 2) Cantitate de fir tors si depanat. 3) Panza de canepa sau de in, folosita, mai ales, pentru confectionarea servetelor. /<lat. tortus

RING² s.n. 1. Masina pentru intinderea tortului, pentru rasucirea firului si infasurarea lui pe tevi. 2. Inel de metal fixat de peretele unui chei si servind la amararea navelor. 3. Sosea sau strada circulara in jurul unui oras sau al unei parti a lui. [< germ. Ring].

RING¹ s. n. 1. platforma patrata imprejmuita cu coarde, unde se desfasoara meciurile de box. ◊ platforma intr-un local, pe care se danseaza. 2. (text.) masina pentru intinderea tortului, pentru rasucirea firului si infasurarea lui pe tevi. 3. inel de metal fixat de peretele unui chei si servind la amararea navelor. 4. sosea, strada circulara in jurul unui oras sau al unei parti a lui. (< fr., engl. ring)

RASCHITOR, raschitoare, s. n. Unealta pe care se deapana tortul, lana de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubita. [Var.: raschitor s. n.] – Raschia + suf. -tor.

PREtort, pretorturi, s. n. Semifabricat din lana obtinut prin cardare, din care se obtin firele de tesut stofele. – Pre¹- + tort¹.

JIREBIE ~i f. Unitate de masura la depanat si la urzit (tortul), egala cu treizeci de fire. [G.-D. jirebiei; Sil. -bi-e] /<ung. zsereb

crutca s.f. (reg.) fir gros de lana sau de tort folosit ls tesutul sumanelor, a zeghilor.

LES ABSENTS DONT TOUJOURS tort (fr.) cei absenti nu au niciodata dreptate – Interesele celor care nu sunt de fata sunt sacrificate.

GLASA vb. I. In gastronomie, a acoperi un preparat culinar cu un strat lucios si neted, in special a acoperi un tort, o prajitura, fursecuri sau fructe cu o glazura de zahar, dar si alte preparate pot fi glasate fie la cald, precum carnea sau legumele cu propriul jus sau cu sos, fie la rece cu aspic.