CONGRUENT, -A adj. Care se potriveste exact cu altceva; corespunzator, echivalent. ◊ Numere congruente = numere care dau acelasi rest cand sunt impartite la un divizor comun; figuri congruente = figuri geometrice care coincid exact una cu alta. [Pron. -gru-ent. / < fr. congruent, cf. lat. congruens – care se potriveste].

COINCIDENTA ~e f. 1) Caracter coincident; concordanta; congruenta. ~a figurilor. 2) Eveniment care se produce intamplator impreuna cu altul; concurs de circumstante. Prin ~. ~ curioasa. [G.-D. coincidentei; Sil. co-in-] /<fr. coincidence

congruentA ~e f. Caracter congruent; coincidenta; concordanta. ~a figurilor. [Sil. -gru-en-] /<fr. congruence, lat. congruentia

ROTAGRAMA s. f. instrument de mare ingeniozitate, construit din patrate translucide de plastic, pe fetele carora sunt desenate in culori diferite (tri)unghiuri si care, prin rotire, pot fi puse in diferite pozitii, subliniindu-se congruentele, paralelismul si proprietatile figurilor rezultate. (< rota- + -grama)

ECHILATER, -A, echilateri, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Cu elemente liniare congruente. ◊ Con echilater = con circular drept care are generatoarea congruenta cu diametrul bazei; hiperbola echilatera = hiperbola cu asimptotele perpendiculare. (din fr. equilatere)

congruent, -A adj. care concorda, coincide; corespunzator, echivalent. ♦ numere e = numere care dau acelasi rest cand sunt impartite la un divizor comun; figuri e = figuri geometrice care coincid exact una cu alta. (< fr. congruent, lat. congruens)

congruenta s.f. Acord, concordanta; coincidenta. ♦ Relatie care arata ca doua numere sunt congruente in raport cu un anumit divizor comun. ♦ Egalitate a figurilor geometrice. [Cf. fr. congruence, it. congruenza, lat. congruentia].

congruent ~ta (~ti, ~te) 1) Care concorda; cu proprietatea de a coincide; corespunzator; coincident; echivalent. figuri ~te. 2) (despre numere intregi) Care, fiind impartite la un numar intreg, dau acelasi rest. [Sil. -gru-ent] /<fr. congruent, lat. congruens, ~ntis

congruent, -A, congruenti, -te, adj. 1. Care concorda, care coincide; corespunzator, coincident, echivalent. 2. (Despre numere intregi) Care dau acelasi rest la impartirea cu un numar intreg. 3. (Despre figuri geometrice) Care sunt egale sau care pot fi facute sa coincida una cu alta printr-o deplasare. [Pr.: -gru-ent] – Din fr. congruent, lat. congruens, -ntis.