ADIPIC, -A, adipici, -ce, adj. (In sintagma) Acid adipic = acid bibazic saturat, folosit ca materie prima pentru fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. – Din fr. adipique.

BIBERET, bibereti, s. m. 1. Blanita de culoare maro-roscata imitand blana de biber, obtinuta prin sacrificarea mieilor carnabat de cateva luni. 2. Plus de culoare gri sau maro, din lana sau din fibre sintetice, cu tuseu moale, folosit pentru gulere, caciuli etc. – Din germ. Biberet.

DANTELA, dantele, s. f. Impletitura fina si usoara cu gaurele, reprezentand modele variate, executata (manual sau mecanic) din fire subtiri de ata, de matase sau de fibre sintetice si folosita ca garnitura la lenjerie, rochii, perdele etc.; horbota. – Din fr. dentelle.

GLEZNIERA, glezniere, s. f. Banda (elastica) de bumbac, de lana sau din fibre sintetice, folosita de balerini, sportivi etc. pentru protectia gleznelor. [Pr.: -ni-e-] – Glezna + suf. -iera.

VOAL, voaluri, s. n. 1. Tesatura fina (transparenta) de matase, bumbac sau fibre sintetice, folosita pentru perdele sau pentru confectionarea unor obiecte vestimentare femeiesti; bucata de tesatura fina, rara, cu care femeile isi acopera capul sau fata; val. 2. Innegrire a unui material fotografic fotosensibil, datorita unui defect de fabricatie sau developarii prelungite, luminii difuze care il impresioneaza accidental etc. – Din fr. voile.

PRAJINA, prajini, s. f. 1. Bucata de lemn lunga si subtire, de obicei folosita pentru a fixa sau a sustine ceva. ◊ Expr. A nu-i (mai) ajunge (nici) cu prajina la nas, se spune despre un om increzut, infumurat. A paste (pe cineva) cu prajina = a urmari (pe cineva) pentru a-i face rau. A lua (pe cineva) cu prajina = a alunga pe cineva. ♦ Epitet depreciativ pentru o persoana foarte inalta (si slaba). 2. Tija lunga (de metal) cu diverse intrebuintari (tehnice). 3. Bara de lemn, de bambus, de fibre sintetice, de metal, folosita in atletism la saritura in inaltime; proba atletica practicata cu acest instrument. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi, echivalenta cu circa 5- 7 metri; veche unitate de masura pentru suprafete, egala cu circa 180-210 metri patrati. ♦ (Concr.) Instrument cu care se facea altadata masuratoarea acestor lungimi si suprafete. – Et. nec.

FRANGHIE¹, franghii, s. f. Fir lung si gros facut din mai multe fibre vegetale sau din fire animale, precum si din fibre sintetice, rasucite una in jurul alteia; funie. [Acc. si: (reg.) franghie] – Lat. fimbria.

LACTAMA s. f. Compus organic obtinut din aminoacizi si folosit ca materie prima pentru fabricarea unor fibre sintetice. – Din fr. lactame, germ. Laktam.

PICHET² s. n. Tesatura deasa de bumbac, de matase sau din fibre sintetice, facuta cu doua urzeli diferite, dintre care cea de la suprafata formeaza un desen (geometric) in relief. – Din fr. pique.

SEVIOT s. n. 1. Rasa de oi originara din Anglia, cu lana alba fina si cu firul lung. ♦ Stofa tesuta din lana pura a acestor oi sau din amestec de lana cu fibre sintetice. [Pr.: -vi-ot] – Din fr. cheviot.

STOFA, stofe, s. f. Tesatura de lana sau de fibre sintetice, mai groasa decat panza, intrebuintata pentru confectionarea imbracamintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinari introduse prin prep. „de”) Predispozitie, aptitudine, talent. ◊ Expr. A avea stofa = a avea calitati deosebite (intr-un anumit domeniu). [Var.: stofa s. f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa.

TERCOT, tercoturi, s. n. Material textil din amestec de fibre sintetice si naturale. – Ter[gal] + cot[on].

TURBOSTAPLER, turbostaplere, s. n. Dispozitiv de intindere si rupere in fire scurte, de lungimea celor de lana si bumbac, a firului continuu debitat de masina de filat fibre sintetice. – Din engl. turbostapler.

SATIN s. n. Tesatura deasa de matase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fete lucioasa, folosita mai ales pentru captuseli. [Var.: saten s. n.] – Din fr. satin.

DEDERON n. 1) Varietate de fibre sintetice asemanatoare cu cele de capron. 2) Tesatura din asemenea fibre folosita la confectionarea ciorapilor si a lenjeriei.

GLEZNIERA ~e f. Fasie din material (din bumbac, lana, fibre sintetice etc.) folosita, in special de balerini si sportivi, pentru protectia gleznelor. /glezna + suf. ~iera

GUTA² ~e f. Fir confectionat din fibre sintetice de care se leaga carligul unditei. /<engl. gut

LAME ~uri n. Tesatura de matase sau din fibre sintetice ornata cu fire metalice fine in batatura, avand diferite intrebuintari. /<fr. lame

MELANJ ~uri n. 1) rar Reunire de lucruri diferite intr-o totalitate; amestec. 2) Fir textil tors dintr-un amestec de fibre de lana de diferite culori, sau din fibre de lana, amestecate cu fibre sintetice. /<fr. melange

SEVIOT ~uri n. 1) Rasa de oi cu lana alba si cu firul lung. 2) Tesatura cu dungi oblice in relief, facuta din lana acestor oi sau din amestec de lana cu fibre sintetice. 3) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [Sil. -vi-ot] /<fr. cheviotte

VOAL ~uri n. 1) Tesatura foarte fina si transparenta din bumbac, matase sau fibre sintetice, folosita la confectionarea obiectelor vestimentare femeiesti. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 3) Bucata din aceasta tesatura folosita de femei pentru a-si acoperi fata sau capul; val. 4) Pata neagra pe un material fotografic, aparuta in urma unui defect de fabricatie sau de utilizare. [Monosilabic] /<fr. voile

GUTA³ s.f. Fir confectionat din fibre sintetice de care se leaga carligul unditei. [< engl. gutta].

ADIPIC adj. m. Acid adipic = acid bibazic saturat, folosit ca materie prima la fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. [< fr. adipique].

ANTISTATIC, -A adj., s.n. (Produs chimic) care impiedica electrizarea materialelor din fibre sintetice. [Cf. fr. anti-statique].

BIBERET s.n. Blanita de miel de culoare maro-roscata. ♦ Plus de culoare gri sau maro, cu parul din lana sau din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, de mansete etc. [Cf. germ. Biberette].

TERGAL s.n. Tesatura din fibre sintetice, folosita in special pentru confectii. [< fr. tergal – nume comercial].

ADIPIC adj. acid ~ = acid bibazic saturat, materie prima la fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. (< fr. addipique)

ANTISTATIZARE s. f. tratare a unui material din fibre sintetice cu o substanta antistatica. (< antistat/ic/ + -iza)

BIBERET s. m. 1. blanita de miel de culoare maro-roscata. 2. plus gri sau maro, cu parul din lana ori din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, mansete etc. (< germ. Biberett)

GUTA³ s. f. fir confectionat din fibre sintetice, de care se leaga carligul unditei. (< engl. gut)

POLIAMIDA s. f. masa plastica obtinuta prin policondensarea unor (amino) acizi, prin polimerizarea lactamelor etc., la fabricarea unor fibre sintetice. (< fr. polyamide)

TEDDY-BEAR TEDI-BIR/ s. n. plus din lana sau fibre sintetice care imita blana. (< engl. teddy-bear)

TERGAL s. n. tesatura din fibre sintetice de poliester, pentru confectii; (< fr. tergal)

ALLENTOWN [æləntaun], oras in NE S.U.A. (Pennsylvania); 123,2 mii loc. (1985). Impreuna cu localit. Bethelem si Easton formeaza o conurbatie de 676,1 mii loc. (1988). Constr. de camioane si avioane; fibre sintetice, ciment, produse electronice, masini-unelte.

CANADA, stat in America de Nord; 9,97 mil. km² (inclusiv 755,2 mii km² de ape interioare); 26,25 mil. loc. (1989). Limbi oficiale: engleza si franceza. Cap.: Ottawa. Orase pr.: Montreal, Toronto, Vancouver, Winnipeg, Edmonton, Calgary, Quebec. Pop. urbana: 76%. Este impartit in 10 prov. si doua terit. Relieful C. este foarte variat. In SE se dezvolta ramurile de N ale sistemului muntos al Apalasilor, cu alt. reduse. Spre V se intinde vasta peneplena, modelata de ghetarii cuaternari, a Scutului Canadian (50% din supr. tarii), dispus in jurul G. Hudson. Podisul Preriilor este incadrat de scutul Canadian si C********i (M-tii Stincosi si M-tii Coastei; alt. max. 6.050 m in vf. Logan). Terit. C. este strabatut de mari fluvii (Sf. Laurentiu, Columbia, Mackenzie s.a.). In SE, la granita cu S.U.A., se afla cel mai mare sistem lacustru de pe glob (Superior, Huron, Erie, Ontario); dispune de alte mari lacuri de interior (Winnipeg, Lacul Sclavilor, Lacul Ursilor s.a.). Arh. Arctic, ce depaseste 80º lat. N, are un relief muntos cu alt. ce trec de 3.000 m. Clima temperata cu nuante oceanice spre tarmuri si continentala in interior. In N, clima aspra polara. Expl. de petrol (79,25 mil t, 1988), gaze naturale (99,37 miliarde m³, 1988, locul 3 pe glob), carbuni (69,5 mil. t, 1989), min. de fier (39,8 mil. t. export, 1989), nichel (214 mii t, 1988, locul 1 pe glob), azbest (661 mii t, 1987), aur (114.951 kg, 1987), platina, cupru, zinc (1,35 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), plumb, uraniu (13.233 t, 1988, locul 1 pe glob), radiu, cobalt, antimoniu, bismut, molibden (12.388 t 1988, locul 2 pe glob), wolfram, saruri de potasiu (7,6 mil. t 1967, locul 2 pe glob). Mare productie de energie electrica (503,5 miliarde kWh, 1988, din care 66% se realizeaza in hidrocentrale). Ind. C. prelucreaza petrol si produce otel (15,1 mil. t, 1988), fonta (9,5, il. t, 1988), nave, automobile (1 mil. buc., 1988), utilaj forestier, aparatura electronica, avioane, aluminiu (1,53 mil. t, 1988) etc. C. dispune de un vast patrimoniu forestier (38,9% din terit.) pe baza caruia s-a dezvoltat o puternica ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (9,7 mil. t hirtie de ziar, 1989, locul 1 pe glob). Ind. chimica (coloranti, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice), a mat. de constr. (ciment, 11,9 mil. t, 1988), alim. (conserve, peste, lactate) si textila sint bine dezvoltate. Se cultiva 5% din terit. tarii cu griu (24,4 mil. t, 1989), ovaz (3,55 mil. t, locul 3 pe glob), orz (11,7 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), secara, porumb (6,4 mil. t, 1989), plante furajere, sfecla de zahar, cartofi, tutun. Pomicultura in SV tarii. Cresterea intensiva a animalelor: bovine (12,2 mil. capete, 1989), porcine (10,6 mil. capete, 1988), ovine (728 mii capete, 1989), se practica pe pasuni naturale (3,5% din terit.) si pe baza plantelor furajere. Pescuit (1,6 mil. t, 1988) si vinatoare. C. f.: 93,5 mii km. Cai rutiere non-urbane: c. 900 mii km, din care 133,5 mii km de autostrazi. Parc auto: 11,7 mil. autoturisme, 3,5 mil. vehicule comerciale, 33.728 pipe-line-uri (1988). Flota comerciala: 3.38 mil. t (1988). Turism (40,5 mil. turisti, 1986). Moneda: 1 dollar (canadian) = 100 cents. Exporta autovehicule, utilaje, echipament ind. (c. 40%), combustibili, hirtie si produse din hirtie, produse agricole, lemn, minereuri, produse siderurgice s.a. si importa mijloace de transport (inclusiv subansamble), masini si utilaje, bunuri ind. de larg consum, combustibili, produse textile, chimice s.a. – Istoric. Locuita din timpuri stravechi de triburi amerindiene si de eschimosi (in partea de N a tarii), C. a fost colonizata, incepind din sec. 17, de francezi. In urma Razboiului de Sapte Ani (1756-1763), C. a fost inclusa in Imp. Britanic. La sfirsitul sec. 18 s-a intensificat imigratia in C. din Marea Britanie, S.U.A. si din alte tari. In urma rascoalei din 1837, condusa de W. Mackenzie si L.J. Papineau, guvernul englez a fost nevoit sa introduca citeva reforme cu caracter liberal; in 1867, C. a primit statutul de dominion. A participat la primul razboi mondial alaturi de Antanta. In 1939, C. a intrat in razboi impotriva Germaniei hitleriste. C. este membra a N.A.T.O. (din 1949); nu face parte din Organizatia Statelor Americane. La conducerea tarii au alternat Partidul Liberal si Partidul Conservator Progresist, guvernarea celui dintii fiind in ansamblu de mai lunga durata. Un loc important in viata politica l-a ocupat efortul populatiei francofone din Quebec de a-si conserva identitatea lingvistica si culturala. Potrivit Constitutiei din 1982, C. este monarhie parlamentara, in cadrul Commonwealth-ului, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. De facto, statul este condus de un parlament federal bicameral, compus din Senat si Camera Reprezentantilor, si de un guvern national.

CHIMIZARE (‹ chimie) s. f. Ansamblul reactiilor si proceselor fizico-chimice prin care materii prime – utilizate conventional pentru alte scopuri, uzual drept combustibili – sint convertite in produse chimice. Se supun c. titeiul, gazele naturale, carbunii, stuful, lemnul, paiele, sarea. Prin c. se obtin cauciuc sintetic, fibre sintetice si artificiale, materiale plastice etc. ♦ C. agriculturii = folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice, insectofungicidelor, biostimulatorilor etc. in scopul cresterii eficientei agricole.

IZOCIANAT (‹ fr.) s. m. Ester al acidului izocianic. Este intrebuintat ca reactiv specific la identificarea alcoolilor si fenolilor. Dupa numarul gruparilor – N=C=O continute in molecula, sunt mono-, di-, tri- sau poliizocianati. Diizocianatul este folosit ca materie prima pentru fabricarea de fibre sintetice, adezivi, elastomeri si lacuri.

COVOR (‹ rus., ucr.) s. n. 1. Tesatura groasa de lina, de fibre sintetice, de iuta, de bumbac etc. (cu motive multicolore) folosita pentru ornamentarea si confortul incaperilor (asternuta pe podea, pe paturi sau atirnata pe pereti). Pot fi c. netede, la care figurile se obtin prin modul de tesere (ex. c. oltenesti, scoarte) si c. paroase, la care figurile se executa din smocuri de fire (ex. c. de Persia). 2. C. vegetal = patura de plante care acopera suprafata uscatului pe o anumita regiune. 3. (TEHN.) C. izolant = material izolant sintetic sau natural, folosit pentru izolarea electrica fata de pamint a omului, in timpul lucrului cu aparate electrice sub tensiune.

SARATOV, oras in V Federatiei Ruse, situat pe dr. cursului mijlociu al fl. Volga, la 720 km SE de Moscova; 873,5 mii loc. (2002). Port fluvial. Aeroport. Nod de comunicatii. Expl. de petrol si gaze naturale. Santier naval. Rafinarie de petrol. Constr. de avioane, tractoare, generatoare electrice, masini-unelte, instrumente de precizie, macarale, aparataj electrotehnic, utilaje pentru constructii, f*******e s.a. Ind. chimica (ingrasaminte, cauciuc sintetic, lacuri, coloranti, alcool sintetic, fibre sintetice, acetona, sulfat de amoniu s.a.), a mat. de constr., incaltamintei, de prelucr. a lemnului si alim. (ulei vegetal, faina s.a.). Centrala nucleara (Balakova); hidrocentrala (1960). Piata pentru cereale. Doua universitati; Conservator; Opera; Teatru; Galerie de pictura, amenajata in vechea casa Radiscev. Catedrala Sf. Treime (sfarsitul sec. 17), in stil baroc; catedrala Aleksandr Nevski (sec. 19). Pod rutier peste Volga (2,8 km lungime), dat in folosinta in 1965, unul dintre cele mai mari din Europa. Fondat in 1590 la malul stg. al fl. Volga. In urma razboiului taranesc (1670-1671), condus de cazacul Stepan Razin, asezarea a fost distrusa, fiind reconstruita pe malul dr. al fl. Volga.

BUCLE, bucleuri, s. n., adj. invar. 1. S. n. Tesatura de bumbac, de lana, de fibra sintetica etc., cu aspect buclat. 2. Adj. invar. (Despre fibre si tesaturi) Cu firul cret sau cu noduri. 3. S. n. Fir cret. – Din fr. boucle.

CAPROLACTAMA s. f. Substanta organica folosita ca materie prima pentru fabricarea fibrelor sintetice de relon. – Din fr. caprolactame.

CICLOHEXAN s. m. Hidrocarbura ciclica saturata cu sase atomi in molecula, care se extrage din petrol si este intrebuintata ca solvent si ca materie prima in industria fibrelor sintetice. – Din fr. cyclohexane.

DACRON s. n. fibra sintetica de provenienta americana. – Cuv. engl.

POLIAMIDA, poliamide, s. f. Numele unor mase plastice obtinute prin policondensare sau polimerizare si folosite la fabricarea fibrelor sintetice. [Pr.: -li-a-. – Var.: poliamid s. n.] – Din fr. polyamide.

POLICAPROLACTAMA, policaprolactame, s. f. fibra sintetica de tip poliamidic, cu structura filiforma, obtinuta prin polimerizarea caprolactamei, comercializata la noi sub denumirea de relon. – Din fr. polycaprolactame.

ETIRARE, etirari, s. f. (Tehn.) 1. Operatie de tragere a metalelor in fire; trefilare. 2. Operatie de intindere a fibrelor sintetice in scopul orientarii macromoleculelor si al cresterii rezistentei lor. – V. etira.

XILON, xiloane, s.n. fibra sintetica din care se tes materiale textile (pufoase) pentru obiecte de imbracaminte, huse etc. (din fr. xylon)

TEXTURA, texturez, vb. I. Tranz. A face sa creasca volumul fibrelor sintetice textile in vederea imbunatatirii calitatii termoizolante, extensibile etc. – Din engl. texture.

TITRU, titre, s. n. 1. Cantitate de substanta activa, exprimata in grame, care se afla dizolvata intr-un mililitru de solutie. 2. Numarul de grame dintr-o substanta cu care aceasta reactioneaza intr-un anumit sens sau care sunt puse in libertate de un centimetru cub de solutie. 3. Titlu (6). ♦ Numar care indica finetea firului de matase si a fibrelor sintetice. – Din fr. titre.

CRINOVIL s. n. fibra sintetica obtinuta prin filare din policlorura de vinil, care, tesuta sub forma de tricot si purtata direct pe corp, se incarca cu sarcini electrice, producand un efect terapeutic. – Denumire comerciala.

CAPROLACTAMA f. chim. Compus organic folosit la obtinerea fibrelor sintetice de relon, capron etc. /<fr. caprolactame

CAPRON n. fibra sintetica foarte rezistenta si elastica, obtinuta din policaprolactama si utilizata la fabricarea tesaturilor. /<rus. kapron

CELULOZA f. Substanta organica existenta in membrana celulelor vegetale, care are diferite intrebuintari in industrie (la fabricarea hartiei, a fibrelor sintetice, a lacurilor, a maselor plastice, a explozivilor etc.). [G.-D. celulozei] /<fr. cellulose

CICLOHEXAN n. chim. Hidrocarbura ciclica saturata, cu sase atomi de carbon in molecula, intrebuintata ca solvent, mai ales, la fabricarea fibrelor sintetice. /<fr. cyclohexane

ETER ~i m. 1) Compus organic volatil si inflamabil, obtinut prin fierberea alcoolului etilic cu acid sulfuric, care este folosit in industria materialelor plastice, a fibrelor sintetice si in medicina. 2) Mediu material care ar umple spatiul din univers. 3) fig. Invelis gazos care inconjoara Pamantul; aer; atmosfera; vazduh; cer. /<fr. ether, lat. aether

PERLON n. 1) fibra sintetica, elastica si rezistenta obtinuta din produse petroliere si din gaze de sonda. 2) Tesatura din astfel de fibre, folosita pentru confectionarea ciorapilor si a lenjeriei. /<germ. Perlon, fr., rus. perlon

POLIAMIDA ~e f. Produs sub forma de masa plastica, obtinut prin policondensare sau prin polimerizare si intrebuintat, mai ales, la producerea fibrelor sintetice. [Sil. -li-a-] /<fr. polyamide

XILON ~oane n. fibra sintetica din care se tes materiale textile (pufoase) pentru obiecte de imbracaminte, huse etc. /<fr. xylon

ORLON s.n. fibra sintetica obtinuta prin polimerizare. [< engl., fr. orlon – nume comercial].

PERLOFIL s.n. fibra sintetica asemanatoare nailonului, foarte rezistenta. [< perlon].

DACRON s.n. fibra sintetica de fabricatie americana. [< fr., engl. dacron – nume comercial].

ETIRARE s.f. (Metal.) Operatie de tragere a metalelor in fire; trefilare. ♦ (Text.) Tragere prin filiera, intindere a fibrelor sintetice in scopul cresterii rezistentei lor. [< etira].

LACTAMA s.f. Compus organic ciclic, servind ca materie prima pentru fabricarea fibrelor sintetice. [< germ. Laktame, fr. lactame].

PERLON s.n. fibra sintetica obtinuta prin chimizarea produselor petroliere si a gazelor de sonda si de cracare, din care se fac ciorapi de calitate superioara, lenjerie etc. [< germ. Perlon, cf. fr. perlon – nume comercial].

RELON s.n. fibra sintetica obtinuta prin polimerizarea caprolactamei, din care se fac si fire pentru tesaturi, tricotaje etc. [Nume comercial].

SILON s.n. fibra sintetica textila obtinuta prin polimerizare. [< germ. Silon – nume comercial].

TITRU s.n. 1. Masa de substanta activa din unitatea de volum de solutie, masurata in grame pe milimetru. 2. Titlu (6). 3. Numar care indica finetea firului de matase si a fibrelor sintetice. [< fr. titre].

DACRON s. n. fibra sintetica de fabricatie americana. (< amer., fr. dacron, n. com.)

ETIRARE s. f. 1. operatie de tragere a metalelor in fire; trefilare. 2. tragere prin filiera, intindere a fibrelor sintetice. (< etira)

LACTAMA s. f. compus organic ciclic, obtinut prin deshidratarea, la incalzire, a unor aminoacizi; materie prima pentru fabricarea fibrelor sintetice. (< fr. lactame)

POLICAPROLACTAMA s. f. polimer sintetic, din polimerizarea caprolactameni, folosit la fabricarea fibrelor sintetice. (< fr. polycaprolactame)

POLIESTER s. m. produs macromolecular, din combinarea poliacizilor cu alcooli nesaturati sau cu glicoli, la fabricarea fibrelor sintetice, a materialelor plastice. (< fr. polyester)

POLIVINILIC adj. alcool ~ = compus macromolecular prin saponificarea poliacetatului de vinil, folosit in industria materiilor plastice, a fibrelor sintetice, lacurilor etc. (< fr. polyvinylique)

RELON s. n. fibra sintetica, in Romania prin polimerizarea caprolactamei, pentru tesaturi, tricotaje. (< R/omania/ + /nai/lon, n. com.)

ROLAN s. n. fibra sintetica obtinuta prin polimerizare, cu proprietati asemanatoare lanii. (< ro/manesc/ + -lan/a/, n. com.)

SILON s. n. fibra sintetica textila obtinuta prin polimerizare. (< germ. Silon, n. com.)

TEXTURA vb. tr. a modifica proprietatile fizice ale fibrelor sintetice textile in scopul imbunatatirii calitatilor termoizolante, extensibile etc. (< fr. texturer)

TEREFTALIC (‹ fr., engl.) adj. Acid ~ = acid organic dicarboxilic, obtinut prin oxidarea paraxilenului sau toluenului. Este o substanta cristalina, insolubila in apa, alcool, eter. Sublimeaza la c. 300ºC. Se foloseste ca materie prima la fabricarea fibrelor sintetice poliesterice de tipul terilen.

CAPRON s. n. fibra textila sintetica, cu rezistenta si elasticitate foarte mare, obtinuta prin policondensarea caprolactamei. – Din rus. kapron.

ORLON s. n. Varietate de fibra textila sintetica, obtinuta prin prelucrarea unor solutii vascoase de rasini si folosita, in amestec cu lana, la executarea tricotajelor. – Din fr., rus. orlon, germ. Orlon.

MELANA s. f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. – Denumire comerciala.

RELON s. n. Varietate de fibra textila sintetica obtinuta prin polimerizarea caprolactamei, intrebuintata la fabricarea tesaturilor, a tricotajelor etc. – Re (= R < Romania) + [nai]lon.

ROLAN s. n. fibra textila sintetica, obtinuta prin polimerizare, cu proprietati asemanatoare lanii. – Denumire comerciala.

MELANA f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. /<fr. melaene

NAILON n. 1) fibra textila sintetica uti-lizata la fabricarea unor tesaturi subtiri si a altor produse industriale. 2) Tesatura din astfel de fibre. [Sil. nai-] /<engl. nylon

SILON ~oane n. fibra textila sintetica, intrebuintata pentru fabricarea tesaturilor subtiri. /<germ. Silon

TERGAL n. 1) fibra textila sintetica obtinuta din polimeri poliesterici si folosita ca materie prima pentru confectii. 2) Tesatura din astfel de fibre. /<fr. tergal

TERILENA f. 1) fibra textila sintetica, obtinuta din subproduse extrase din huila; terital. 2) Tesatura din astfel de fibre. /<fr. terylene, engl. terylene

TERITAL n. fibra textila sintetica, obtinuta din subproduse de huila; terilena. /<it. terital

CAPRON s.n. fibra textila sintetica cu rezistenta si elasticitate foarte mare, obtinuta prin policondensarea caprolactamei. [Scris si kapron. < rus. kapron, cf. fr. capron].

MELANA s.f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. [< me(tan) + lana – nume comercial].

ROLAN s.n. fibra textila sintetica obtinuta prin polimerizare, cu proprietati asemanatoare lanii. [Nume comercial romanesc].

TERILENA s.f. fibra textila sintetica produsa dintr-un subprodus al huilei; terital. [Var. terilen s.n. / < fr. terylene – nume comercial].

CAPRON s. n. fibra textila sintetica, cu rezistenta si elasticitate foarte mare, obtinuta prin policondensarea caprolactamei. (< rus. kapron)

MELANA s. f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. (< me/tan/ + -lana, n. com.)

NAILON s. n. fibra textila sintetica, foarte rezistenta. (< engl. nylon)

ORLON s. n. fibra textila sintetica, prin polimerizare, folosita pentru tricotaje. (< engl., fr. orlon, germ. Orlon)

PERLON s. n. fibra textila sintetica, de tipul relonului. (< germ. Perlon, fr., rus. perlon)

TERILENA s. f. / terilen s. n. fibra textila sintetica de poliester. (< fr. terylene, engl. terylene)

XILON s. n. fibra textila sintetica pentru obiecte de imbracaminte. (< fr. xilon)

COVOR ~oare n. 1) Tesatura groasa, confectionata din fibre naturale sau sintetice, cu desene multicolore, cu care se impodobesc incaperile sau care se asterne pe podea. 2) Strat superficial de asfalt aplicat peste un pavaj; imbracaminte rutiera. /<ucr. kovior, rus. kover

SFOARA sfori f. 1) Fir confectionat din fibre vegetale sau sintetice prin rasucire, folosit, mai ales, pentru legat. A lega cu ~. ◊ Tras cu ~a (asezat) in linie dreapta; bine aliniat. A intinde ~a prea tare (sau prea mult) a depasi limita in procesul realizarii unui lucru. A trage pe ~ a pacali. A trage sforile a pregati in taina ceva reprobabil. 2) Multime de obiecte similare insirate pe astfel de fir; sirag. O ~ de ardei. 3) inv. Unitate de masura pentru suprafete, folosita la masurarea pamantului (avand diferite valori in diferite perioade). 4) inv. Fasie (ingusta) de pamant arabil. [G.-D. sforii] /cf. sl. suvoru, ucr. svora

PALA¹ s.f. 1. Vesmant femeiesc constand dintr-o bucata de panza dreptunghiulara, purtat peste etola de m********e romane. 2. (Text.) Semifabricat in forma de banda continua, obtinut din fibre (de lana, sintetice) pieptanate si infasurate pe bobine. [< lat. palla].

PALA¹ s. f. 1. vesmant dintr-o bucata de panza dreptunghiulara, purtat peste etola de m********e romane. 2. (text.) semifabricat, banda continua, din fibre (de lana, sintetice) pieptanate si infasurate pe bobine. (< lat. palla)

ROYLON s. n. fibra de polimer sintetic poliamidic, cu aceleasi proprietati ca ale nailonului. (< ro/lan/ + /na/ilon, n. com.)

SLING s. n. dispozitiv din benzi de fibre vegetale sau sintetice la pachetajul marfurilor in unitati mai mari, pentru a fi mai usor manevrate pe nave. (< engl. sling)

ASANDEI, Nicolae N. (n. 1928, Timisesti, jud. Neamt), inginer chimist roman. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la Iasi. Lucrari si brevete in domeniile: polizaharide modificate, copolimeri ternari pe baza de acrilonitril, fibre bicomponente poliamid-poliester. A studiat grefarea fibrelor naturale si sintetice.

MATASE, (1) matasuri, s. f. 1. fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.

PERLON s. n. fibra textila din polimer sintetic, de tipul relonului; material textil confectionat din aceasta fibra. – Din germ. Perlon, fr., rus. perlon.

MELANJ, melanjuri, s. n. 1. (Frantuzism) Amestec. 2. Fir textil obtinut prin amestecul unor fibre de lana de sorturi si culori diferite sau prin amestecul fibrelor de lana cu cele sintetice; p. ext. tesatura obtinuta din astfel de fire. – Din fr. melange.

NAILON, nailoane, s. n. fibra textila poliamidica obtinuta pe cale sintetica, folosita la confectionarea tesaturilor subtiri si a multor produse tehnice; p. ext. tesatura fabricata din aceste fibre. – Din engl. nylon.

TERILENA s. f. fibra textila poliesterica obtinuta din polimer sintetic. [Var.: terilen s. n.] – Din fr. terylene.

TERGAL s. n. fibra textila obtinuta prin procedee chimice din rasini sintetice poliesterice; p. ext. tesatura facuta din astfel de fibre. – Din fr. tergal.

ROYLON s. n. Fribra de polimer sintetic poliamidic, cu proprietati identice cu cele ale fibrei nailon. – Denumire comerciala.

DENIER, denieri, s. m. Unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor si a fibrelor de matase naturala si vegetala sau a celor sintetice, cu ajutorul careia se apreciaza finetea acestora. – Din fr. denier.

ACRILIC, -A, acrilici, -ce, adj. 1. (Chim.; in sintagma) Acid acrilic = lichid incolor cu miros intepator obtinut prin oxidarea acroleinei si folosit la fabricarea unor materiale sintetice. 2. (Despre produse industriale) Care este obtinut cu ajutorul derivatilor acidului acrilic (1). fibra acrilica. – Din fr. acrylique.

DERMATINA s. f. Inlocuitor sintetic al pielii, obtinut prin aglomerarea cu ajutorul unui liant a fibrelor de piele naturala rezultate din macinarea deseurilor si folosit in industria incaltamintei si in marochinarie. – Din fr. dermatine.

ACRILIC, -A, acrilici, -ce, adj. 1. (Chim.; in sintagma) Acid acrilic = lichid incolor cu miros intepator obtinut prin oxidarea acroleinei si folosit la fabricarea unor materiale sintetice. 2. (Despre produse industriale) Care este obtinut cu ajutorul derivatilor acidului acrilic (1). fibra acrilica. – Din fr. acrylique.

ACRILIC, -A, acrilici, -ce, adj. 1. (Chim.; in sintagma) Acid acrilic = lichid nesaturat, incolor cu miros intepator, solubil in apa, obtinut prin oxidarea acroleinei si folosit la fabricarea unor materiale sintetice. 2. (Despre produse industriale) Care este obtinut cu ajutorul derivatilor acidului acrilic (1). fibra acrilica. – Din fr. acrylique.

fibra s.f. 1. Fir subtire, flexibil, obtinut din anumite tesuturi vegetale sau pe cale sintetica si folosit la fabricarea tesaturilor, a hartiei etc. 2. (Anat.) Formatie cu aspect de fir care alcatuieste un tesut organic. // (In forma fibr-, fibri-, fibro-) Element prim de compunere savanta cu sensul de „(referitor la) fibra”, „cu aspect de fibra”, „compus din fibre”. [< fr. fibre, it., lat. fibra].

fibra ~e f. 1) Fir subtire si lung de origine vegetala, animala sau produs pe cale sintetica; filament. 2) Formatie organica filiforma din componenta unui tesut vegetal sau animal. ~ lemnoasa. ~ musculara. 3) Material rezistent, obtinut din celuloza, intrebuintat ca izolant si ca imitatie de piele. ◊ ~ optica fibra speciala de sticla, folosita pentru transmiterea informatiilor. /<fr. fibre, lat. fibra

fibra, fibre, s. f. 1. Material in forma de fir subtire, netors, de provenienta vegetala, animala sau minerala ori produs pe cale sintetica, folosit de obicei ca materie prima la fabricarea tesaturilor. 2. Celula vegetala alungita situata in tesutul diverselor parti ale unei plante. 3. Formatie anatomica alungita, care reprezinta celule modificate sau prelungiri celulare si care alcatuieste tesuturile animale. 4. (Tehn.; in sintagma) fibra optica = fibra de sticla cu compozitie speciala, folosita pentru transmiterea informatiilor. – Din fr. fibre, lat. fibra.

PLASA¹, plase, s. f. I. 1. Impletitura cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confectionat dintr-o astfel de impletitura; fileu. ◊ Plasa pescareasca = unealta de pescuit formata dintr-o retea de fibre textile sau din material plastic. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) in plasa = a insela, a amagi, a seduce (pe cineva). 2. Impletitura cu ochiuri (din sfoara, sarma etc.) care se aseaza in spatele portilor de joc (la fotbal, handbal, polo, hochei etc.) pentru a opri obiectul de joc (mingea, pucul etc.) si pentru a pune in evidenta cu usurinta marcarea punctului. II. 1. Parte dintr-o mosie in evul mediu, in Tara Romaneasca, cuvenita unui proprietar. 2. Subdiviziune a unui judet, in vechea impartire administrativa a tarii; ocol. III. (Rar.) Limba de cutit; tais. – Din sl. plasa.

sintetic ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de sinteza; propriu sintezei. Metoda ~ca de cercetare. 2) (despre spirit) Care este capabil de a face sinteze; care face usor sinteza lucrurilor. 3) (despre limbi) Care exprima raporturile gramaticale din propozitie prin intermediul formelor cuvintelor. 4) Care este obtinut prin sinteza chimica. Cauciuc ~. fibre ~ce. /<fr. synthetique, lat. syntheticus, germ. synthetisch