ORLON s. n. Varietate de fibra textila sintetica, obtinuta prin prelucrarea unor solutii vascoase de rasini si folosita, in amestec cu lana, la executarea tricotajelor. – Din fr., rus. orlon, germ. Orlon.

LIANT, lianti, s. m. 1. Material fluid sau adus in stare fluida, care are proprietatea de a lega prin intarire bulgarii sau granulele unui material solid cu care a fost amestecat; aglomerant. 2. Substanta care serveste la fixarea unui pigment pe fibra textila. [Pr.: li-ant] – Din fr. liant.

RELON s. n. Varietate de fibra textila sintetica obtinuta prin polimerizarea caprolactamei, intrebuintata la fabricarea tesaturilor, a tricotajelor etc. – Re (= R < Romania) + [nai]lon.

frizon (fibra textila) s. n., pl. frizoane

NAILON s.n. Masa plastica intrebuintata ca fibra textila, in placi, ca imitatie de piele etc. [Pron. nai-lon, scris si nylon. / < engl. nylon, cf. fr. nylon – nume comercial].

FIXA vb. I. tr. 1. A face sa fie fix, nemiscat; a intepeni, a intari (undeva). ♦ A privi tinta pe cineva sau ceva. ♦ refl. A se stabili undeva, a se statornici. 2. A stabili, a hotari. 3. A dizolva sarurile de argint nedescompuse de lumina de pe un material fotografic. 4. A face sa intre colorantul intr-o fibra textila, astfel incat el sa reziste la spalare, la lumina etc. [< fr. fixer].

CAPRON s. n. fibra textila sintetica, cu rezistenta si elasticitate foarte mare, obtinuta prin policondensarea caprolactamei. (< rus. kapron)

CELAFIBRA s. f. fibra textila artificiala, pe baza de celuloza, putin higroscopica, permeabila pentru radiatiile ultraviolete si usor inflamabila. (< fr. celafibre)

CELAPERM s. n. fibra textila din celuloza de bumbac, cu aceleasi proprietati ca celofibra, dar cu un tuseu deosebit. (< fr. celaperm)

CELOFIBRA s. f. fibra textila artificiala din celuloza. (< fr. cellofibre)

FIXA vb. I. tr. 1. a face sa fie fix; a intepeni, a intari (undeva). ◊ a privi tinta pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotari un pret, un termen etc. 3. a dizolva sarurile de argint nedescompuse de lumina de pe un material fotosensibil. 4. a face sa intre colorantul intr-o fibra textila, astfel incat el sa reziste la spalare, la lumina etc. II. refl. 1. a se hotari, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. fixer)

FRIZON¹ s. n. fibra textila din straturile exterioare ale gogosilor de matase. (< fr. frison)

IUTA s. f. 1. planta erbacee cultivata in zona tropicala, din tulpinele careia se extrag fibre textile. 2. fibra textila obtinuta din aceasta planta. (< germ. Jute, it. iuta)

LANITAL s. n. fibra textila artificiala, fabricata din cazeina. (< germ. Lanital, fr., it. lanital)

MANILA s. f. fibra textila din frunzele unei specii de canepa exotica. (< sp. manilla)

MELANA s. f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. (< me/tan/ + -lana, n. com.)

NAILON s. n. fibra textila sintetica, foarte rezistenta. (< engl. nylon)

ORLON s. n. fibra textila sintetica, prin polimerizare, folosita pentru tricotaje. (< engl., fr. orlon, germ. Orlon)

PERLON s. n. fibra textila sintetica, de tipul relonului. (< germ. Perlon, fr., rus. perlon)

TERILENA s. f. / terilen s. n. fibra textila sintetica de poliester. (< fr. terylene, engl. terylene)

XILON s. n. fibra textila sintetica pentru obiecte de imbracaminte. (< fr. xilon)

ACETAT, acetati, s. m. 1. Sare a acidului acetic, folosita in industria chimica si farmaceutica. 2. Ester al acidului acetic, intrebuintat in tehnica in special ca dizolvant. ◊ Acetat de celuloza = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. Acetat de vinil = acetat care serveste la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil, a unor copolimeri). – Din fr. acetate.

BUMBAC, (1) s. m., (2, 3) s. n. 1. S. m. Planta textila din familia malvaceelor, de origine tropicala si subtropicala, cu flori galbui sau rosietice si cu fructele capsule, care contin numeroase seminte acoperite cu peri pufosi (Gossypium). 2. S. n. fibra textila obtinuta, prin egrenare, de pe semintele bumbacului (1). ♦ (Pop.) Vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). ◊ Bumbac mercerizat = fir sau tesatura de bumbac (2) tratat cu diverse solutii spre a capata luciu. 3. S. n. (In sintagma) Bumbac colodiu = substanta exploziva pe baza de nitroceluloza. – Cf. scr. bumbak, bg. bubak, lat. med. bombacium.

CAPRON s. n. fibra textila sintetica, cu rezistenta si elasticitate foarte mare, obtinuta prin policondensarea caprolactamei. – Din rus. kapron.

CANEPA, canepe, s. f. 1. Planta textila cu tulpina inalta si dreapta si cu frunze alterne dintate pe margini, cu flori mici, verzui, cultivata pentru fibrele care se scot din tulpina si pentru uleiul care se extrage din seminte (Cannabis sativa). ◊ Canepa indiana = varietate de canepa cultivata indeosebi in anumite regiuni din India, Iran, Africa de nord si cele doua Americi, din care se extrag stupefiante (Cannabis indica). ◊ Compus: canepa-codrului = canepioara (2). 2. Fibre textile extrase din tulpina de canepa (1). – Lat. *canapa (= cannabis).

CELAFIBRA, celafibre, s. f. fibra textila artificiala din categoria fibrelor celulozei, putin higroscopica, permeabila pentru radiatiile ultraviolete si usor inflamabila. – Din fr. celafibre.

CELOFIBRA, celofibre, s. f. fibra textila artificiala obtinuta din celuloza. – Din fr. cellofibre.

CELOLINA s. f. fibra textila artificiala, fabricata din viscoza si folosita ca inlocuitor al lanii. – Celo[fibra] + lana.

CHENAF, chenafi, s. m. Planta erbacee cu flori galbene, din tulpina careia se extrag fibre textile (Hibiscus cannabinus). – Et. nec.

FLAIER, flaiere, s. n. Masina special construita pentru a toarce fire groase, transformand benzile de fibre textile in semitorturi infasurate pe mosoare. [Pr.: fla-ier] – Din germ. Flyer.

IMPUTRESCIBILIZA, imputrescibilizez, vb. I. Tranz. A trata materiale textile cu substante de protectie impotriva microorganismelor care pot produce degradari biochimice atat fibrelor textile naturale, cat si celor artificiale. – Imputrescibil + suf. -iza.

IUTA s. f. 1. Planta anuala cu tulpina inalta pana la 3 m si groasa de 1-2 cm, cu frunze galbene, ovale, cultivata in regiunile tropicale pentru fibrele textile extrase din tulpina (Corchorus olitorius si capsularis). 2. fibra textila obtinuta din tulpina iutei (1), intrebuintata la fabricarea panzei de sac, a covoarelor etc. – Din germ. Jute, it. iuta.

LASTEX, lastexuri, s. n. Fir de cauciuc, de obicei imbracat in fibre textile, care se foloseste in industria confectiilor; p. ext. tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. ♦ Portjartier elastic. – Din fr., it. lastex.

ROIBA, roibe, s. f. Planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori albe-galbui, a carei radacina contine o materie colorata rosie cu care se vopsesc fibrele textile (Rubia tinctorum) – Lat. robia.

SILON, siloane, s. n. fibra textila poliamidica folosita la fabricarea unor confectii. – Denumire comerciala.

YUCCA s. f. invar. (Bot.) Planta liliacee din India si America. ◊ fibra textila obtinuta din aceasta planta. – Din engl., fr. yucca.

MANILA s. f. fibra textila extrasa din frunzele unei plante exotice (Musa textilis), folosita la fabricarea franghiilor, a sforilor si a unor panzeturi. – Din fr. manille.

MATASE, (1) matasuri, s. f. 1. fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.

FILATURA, filaturi, s. f. Ramura industriala care se ocupa cu transformarea fibrelor textile in fire; torcatorie; intreprindere in care se desfasoara aceasta transformare. – Din fr. filature.

LAMINA, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (in special un metal) prin deformare plastica, cu ajutorul laminorului. 2. A intinde, a paraleliza si a omogeniza cu laminorul fibrele textile in procesul de filare in vederea toarcerii lor. 3. A reduce sectiunea de curgere a unui fluid. – Din fr. laminer.

PANZAT, -A, panzati, -te, adj. (Despre hartie) Fabricat cu un amestec de fibre textile pentru a avea rezistenta. ♦ (Despre obiecte) Dublat, intarit cu panza. Harta panzata. – Panza + suf. -at.

PLASA¹, plase, s. f. I. 1. Impletitura cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confectionat dintr-o astfel de impletitura; fileu. ◊ Plasa pescareasca = unealta de pescuit formata dintr-o retea de fibre textile sau din material plastic. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) in plasa = a insela, a amagi, a seduce (pe cineva). 2. Impletitura cu ochiuri (din sfoara, sarma etc.) care se aseaza in spatele portilor de joc (la fotbal, handbal, polo, hochei etc.) pentru a opri obiectul de joc (mingea, pucul etc.) si pentru a pune in evidenta cu usurinta marcarea punctului. II. 1. Parte dintr-o mosie in evul mediu, in Tara Romaneasca, cuvenita unui proprietar. 2. Subdiviziune a unui judet, in vechea impartire administrativa a tarii; ocol. III. (Rar.) Limba de cutit; tais. – Din sl. plasa.

FRIZON, frizoane, s. n. fibra textila provenita din straturile exterioare ale gogosilor de matase. – Din fr. frison.

PALA², pale, s. f. 1. Organ activ al unei elice de avion, de vapor, de ventilator etc. sau al unui rotor, incastrat sau articulat la unul din capete in butucul elicei sau al rotorului. 2. Semifabricat in forma de banda sau de panglica, obtinut dupa ce fibrele textile au fost pieptanate si infasurate in cruce pe bobine. – Din fr. pale.

ANIMALIZARE s. f. Tratament aplicat fibrelor textile celulozice pentru a le conferi afinitate fata de colorantii specifici fibrelor animale cu care se amesteca. – Din animal.

APRET, apreturi, s. n. 1. Substanta cu care se trateaza tesaturile sau fibrele textile pentru a le da asprime, rigiditate, luciu, pentru a le face impermeabile, nesifonabile etc.; scrobeala. 2. Substanta care se aplica pe suprafata pieilor in timpul operatiei de finisare a tabacirii, in vederea formarii unui strat de protectie si de lustru. 3. Faptul de a fi apretat. – Din fr. appret.

APRETAT, -A, apretati, -te, adj. (Despre tesaturi, fibre textile sau piei) Supus apretarii, tratat cu apret; scrobit². – V. apreta.

PERLON s. n. fibra textila din polimer sintetic, de tipul relonului; material textil confectionat din aceasta fibra. – Din germ. Perlon, fr., rus. perlon.

FILIERA, filiere, s. f. 1. Placa de otel prin care se trage in fire (sau in bare) un material (metalic) ductil. ♦ Piesa de metal cilindrica, avand fundul prevazut cu orificii, prin care se trage in fire solutia de matase artificiala sau de fibre textile obtinuta pe cale chimica. 2. Dispozitiv folosit pentru taierea unui filet (1). 3. Fig. Succesiune de mijloace, de trepte, de etape etc. care intervin pana la un anumit rezultat. [Pr.: -li-e-] – Din fr. filiere.

PIEPTANA, pieptan, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (-si) descurca, a (-si) netezi, a (-si) aranja sau a (-si) curata cu pieptenele parul sau barba. ♦ A (se) coafa. ♦ Tranz. (Pop.) A tesala. 2. Tranz. A trece anumite fibre textile prin dintii unor piepteni (pentru a Ie curata de impuritati, a alege fibrele de calitate buna etc.). ♦ Fig. (Fam.) A bate zdravan pe cineva. 3. Tranz. si refl. Fig. (Fam.) A(-si) cizela stilul, vorbirea etc. [Prez. ind. si: piaptan] – Lat. pectinare.

PIEPTANAT², -A, pieptanati, -te, adj. 1. (Despre par, barba etc.) Descurcat, netezit, aranjat sau curatat cu pieptenele; (despre oameni) cu parul descurcat, netezit, aranjat sau curatat (cu pieptenele). 2. (Despre fibre textile) Trecut prin dintii unor piepteni (pentru a indeparta impuritatile, a alege fibrele de cea mai buna calitate etc.). – V. pieptana.

PIEPTANATOR, -OARE, pieptanatori, -oare, subst. 1. S. m. si f. Persoana care piaptana anumite fibre textile; muncitor calificat in pieptanatul¹ fibrelor textile. 2. S. f. Masina (sau organ de masina, unealta) de pieptanat fibrele textile. ◊ (Adjectival) Cilindru pieptanator. – Pieptana + suf. -ator.

PIEPTANATORIE, pieptanatorii, s. f. (Sectie intr-o) intreprindere industriala de filare in care fibrele textile sunt supuse, in cursul procesului tehnologic, operatiei de pieptanare. – Pieptanator + suf. -ie.

PIEPTANATURA, pieptanaturi, s. f. 1. Fel de aranjare a parului; coafura, frizura. 2. Operatie manuala sau mecanica de trecere a fibrelor textile prin dintii unor piepteni pentru a inlatura impuritatile, a alege fibrele de cea mai buna calitate etc. ♦ (Concr.) Totalitatea deseurilor eliminate la pieptanatul¹ fibrelor textile. – Pieptana + suf. -atura.

PIEPTENE, piepteni, s. m. 1. Obiect de toaleta confectionat din os, din metal, din materiale plastice etc., cu dinti marunti, care serveste la pieptanat¹ parul sau pe care femeile il poarta in par ca podoaba. 2. (Mai ales la pl.) Unealta cu dinti metalici, folosita in industria casnica la pieptanatul¹ fibrelor textile; pieptanusi; p. ext. element al masinii industriale de pieptanat fibrele textile. 3. P. a**l. Nume dat mai multor obiecte, unelte sau parti componente ale acestora, care seamana, ca forma sau ca intrebuintare, cu un pieptene (1, 2). [Var.: piepten s. m.] – Lat. pecten.

VISCOZA, viscoze, s. f. 1. fibra textila obtinuta din celuloza, elastica, rezistenta si cu luciu matasos. 2. Substanta vascoasa obtinuta din celuloza prin tratarea cu o solutie de sulfura de carbon si de soda caustica. – Din fr. viscose.

liant s.m. 1. material fluid pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele etc. unui material organic sau mineral. 2. lichid vascos continand colorantul cu care formeaza cerneala de tipar. 3. substanta la fixarea pigmentilor coloranti pe fibrele textile. 4. constituent nevolatil al lacurilor, care se intareste sub forma de pelicula, in pictura etc. (fr. liant)

PIGMENTA, pigmentez, vb. I. 1. Refl. (Despre celule, tesuturi, parti ale plantelor si ale animalelor) A se colora prin pigmenti (1) care se formeaza prin actiunea soarelui, in urma unor tulburari functionale etc. 2. Tranz. A colora cu pigmenti (2) fibre textile, tesaturi etc. – Din fr. pigmenter.

FIBRILA, fibrile, s. f. 1. (Anat.) Element constitutiv al unei fibre; element constitutiv al tesutului conjunctiv, care da fibrei musculare un aspect striat. 2. Parte constitutiva a unor fibre textile. – Din fr. fibrille.

FILAT², -A, filati, -te, adj. (Despre fibrele textile) Care a fost rasucit si transformat in fire; tors³. – V. fila.

FILATOR, -OARE, filatori, -oare, s. m. si f. Muncitor calificat in filarea fibrelor textile. – Din fr. filateur.

FIXA, fixez, vb. I. Tranz. 1. A aseza ceva (rar pe cineva) intr-un loc determinat, astfel incat sa nu mai poata fi miscat, clintit. ♦ A se uita tinta la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ♦ Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o ora, un pret etc. anumit; a determina. ♦ Refl. A se hotari, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp intr-o stare din care sa nu se mai schimbe, a impiedica sa se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la actiunea luminii. 5. A face ca un colorant sa patrunda in structura fibrei textile sau a pieii, astfel incat fibra sau pielea sa nu se mai decoloreze (usor). ♦ A acoperi un desen cu un fixativ. – Din fr. fixer.

FIXATOR, fixatori, s. m. Substanta sau amestec de substante chimice cu care se face insensibil la lumina materialul fotografic expus si developat; fixativ. ♦ Substanta care fixeaza vopseaua in structura fibrei textile sau a pieii. ♦ Substanta care asigura conservarea unor structuri celulare in vederea studierii lor la microscop. – Din fr. fixateur.

YUCCA s.f. inv. Planta liliacee arborescenta din India si America, cu frunze lungi, in smocuri si flori mari, albe sau violete, aclimatizata in tarile temperate ca planta ornamentala. · fibra textila obtinuta din yucca. (din engl., fr. yucca)

LAMINAJ s. n. Indice care caracterizeaza gradul de subtiere prin laminare a unei insiruiri de fibre textile. – Din fr. laminage.

LANAMETRU, lanametre, s. n. Aparat cu care se determina finetea fibrelor textile. – Din fr. lanametre.

LANITAL s. n. fibra textila fabricata din cazeina, folosita ca inlocuitor al lanii. – Din germ. Lanital, fr., it. lanital.

LUMEN, (1) lumeni, s. m. (2) lumene, s. n. 1. S. m. Unitate de masura a fluxului luminos. 2. S. n. Canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. – Din fr. lumen.

NAILON, nailoane, s. n. fibra textila poliamidica obtinuta pe cale sintetica, folosita la confectionarea tesaturilor subtiri si a multor produse tehnice; p. ext. tesatura fabricata din aceste fibre. – Din engl. nylon.

MELANA s. f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. – Denumire comerciala.

MORDANSARE s. f. Tratament cu substante chimice speciale, aplicat fibrelor textile in scopul fixarii pe ele a colorantilor fara afinitate sau cu afinitate foarte mica pentru fibra respectiva. – Cf. fr. mordancage, mordancer.

MORDANT, -A, mordanti, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar; despre note muzicale) Care se executa printr-un mic ornament melodic, un fel de tril neterminat. 2. S. m. Substanta chimica care fixeaza colorantii pe fibrele textile. [Var.: mordent s. m.] – Din fr. mordant.

TEXTIL, -A, textili, -e, adj. 1. (Despre fibre, masini etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; care poate fi folosit in tesatorie. ♦ (Despre plante) Din care se obtin fibre textile (1). ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Care se refera la tesatorie sau la tesaturi. Industrie textila. ♦ (Substantivat, f. pl.) Stofe, panzeturi; p. ext. obiecte confectionate din stofe sau din panzeturi. – Din fr. textile, lat. textilis.

TERGAL s. n. fibra textila obtinuta prin procedee chimice din rasini sintetice poliesterice; p. ext. tesatura facuta din astfel de fibre. – Din fr. tergal.

TERILENA s. f. fibra textila poliesterica obtinuta din polimer sintetic. [Var.: terilen s. n.] – Din fr. terylene.

DECAPSULA, decapsulez, vb. I. Tranz. 1. A separa capsulele de pe tulpinile de in recoltate si uscate, in vederea obtinerii semintelor de in si a fibrelor textile; a decortica. 2. A indeparta, pe cale chirurgicala, membrana care inveleste rinichiul. – Din fr. decapsuler.

TOPIT², -A, topiti, -te, adj. 1. (Despre corpuri solide) Devenit lichid sau moale sub efectul caldurii. 2. (Despre plante textile) Care s-a descompus prin mentinerea in apa in scopul separarii fibrelor textile. 3. Fig. Slabit, tras, consumat; istovit, vlaguit, obosit. 4. Fig. Macinat, descompus, dezagregat. ♦ (Fam.) Distrus, pierdut. – V. topi.

TOPITORIE, topitorii, s. f. Instalatie pentru topirea unor materiale. ♦ Unitate industriala in care, din tulpinile de in, de canepa etc., se separa, prin topire, fibrele textile liberiene si se prelucreaza pentru obtinerea fuiorului. – Topitor + suf. -ie.

TOARCE, torc, vb. III. 1. Intranz. si tranz. A trage fire dintr-un caier si a le rasuci cu mana si cu ajutorul fusului, pentru a obtine fire care pot fi tesute; a forma fibre textile cu ajutorul unor masini speciale. 2. Intranz. (Despre pisici) A produce un sunet continuu, asemanator cu sfaraitul fusului (cand cineva toarce 1). – Lat. torquere „a intoarce”.

TRICOT, tricoturi, s. n. Tesatura facuta din fibre textile impletite in ochiuri. ♦ Obiect de imbracaminte facut din aceasta tesatura. – Din fr. tricot.

RAZBOI², razboaie, s. n. 1. Masina de lucru folosita pentru confectionarea tesaturilor din fibre textile. 2. Unealta casnica de tesut; argea, stative. – Din bg., scr. razboj.

COLORANT, -A, coloranti, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are proprietatea de a colora. 2. S. m. Substanta, de obicei organica, cu care se coloreaza diverse produse (fibre textile, piele, materiale plastice etc.). Industria colorantilor. – Din fr. colorant.

ROLAN s. n. fibra textila sintetica, obtinuta prin polimerizare, cu proprietati asemanatoare lanii. – Denumire comerciala.

DEVELOPATOR, developatoare, s. n. Substanta chimica cu ajutorul careia se developeaza. ♦ Substanta chimica folosita pentru sintetizarea colorantilor fixati pe fibrele textile. – Din fr. developpateur.

SCAMA, scame, s. f. 1. Fir subtire si scurt, destramat dintr-o tesatura (de bumbac, de lana sau de matase). ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte si subtiri, rezultate in cursul proceselor tehnologice din filaturi, intrebuintate in scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Inv.; cu sens colectiv) Fire destramate dintr-o panza uzata, scamosate si intrebuintate la pansamente, in loc de vata sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. – Et. nec. Cf. lat. squama.

SISAL, sisali, s. m. Planta textila cultivata in regiunile tropicale, cu tulpina foarte scurta si frunze lungi crescute in rozeta, din care se extrag fibre foarte rezistente (Agave sisalana). ♦ fibra textila asemanatoare cu manila, obtinuta din frunzele plantei descrise mai sus si folosita pentru confectionarea sforilor, a funiilor etc. – Din fr. sisal.

BUMBAC m. 1) Planta industriala din regiunile calde, cu flori mari galbene si cu fructe in forma de capsula. 2) Puf extras din fructele acestei plante; vata. ◊ A avea ~ in urechi a fi (sau a se preface) surd. 3) fibra textila, obtinuta din puful de pe semintele acestei plante, intrebuintata in industria textila; ata. Urzeala de ~. ◊ ~ mercerizat bumbac care a fost tratat cu o solutie de soda caustica pentru a-i da luciu si a-i mari rezistenta. 4) Tesatura din aceste fibre, folosita pentru confectionarea hainelor, lenjeriei etc. /<sb. bumbak, bulg. bubak

BURET n. 1) fibra textila groasa si neuniforma, obtinuta din deseurile de matase naturala. 2) Tesatura din asemenea fibre. /<fr. bourette

CARTON ~oane n. 1) Hartie groasa, compacta, rigida, avand diferite intrebuintari. ◊ ~ gudronat carton din fibre textile impregnat cu bitum si utilizat ca material izolant. 2) Schita initiala a unui tablou; crochiu; desen; ebosa. ~oanele lui I. Vieru. 3) Tub de hartie la capatul unei tigari. /<fr. carton

CANEPA ~e f. Planta erbacee anuala, cu tulpina dreapta si cu frunzele dintate, care se cultiva pentru fibrele textile, din care se fac tesaturi groase, si pentru semintele din care se extrage ulei folosit la prepararea lacurilor. /<lat. canepa

CELOFIBRA ~e f. 1) fibra textila artificiala, obtinuta din celuloza si folosita ca materie prima; stapel. 2) Tesatura fabricata din astfel de fibra; stapel. [G.-D. celofibrei] /<fr. cellofibre

CELOLANA f. 1) fibra textila artificiala, folosita ca inlocuitor al lanii. 2) Tesatura fabricata din astfel de fibra. /celo[fibra] + lana

CHENAF ~i m. Planta anuala cu tulpina inalta, acoperita cu tepi, frunze palmat-compuse, flori mari, galbene cu pete rosietice la baza, din care se extrag fibre textile. /Orig. nec.

FILATOR ~oare (~ori, ~oare) m. si f. Muncitor specializat in operatii de filare a fibrelor textile. /<fr. filateur

FILATURA ~i f. Intreprindere industriala in care se fileaza fibrele textile; torcatorie. /<fr. filature

FIR ~e n. 1) Produs obtinut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea tesaturilor. ~ de lana. ◊ ~ de par fibra tare, de origine epiteliala, care creste pe pielea omului si a animalelor. ~ cu plumb fir prevazut la unul din capete cu o greutate metalica, folosit pentru determinarea directiei verticale. A se tine (sau a-i sta, a-i atarna) cuiva viata numai intr-un ~ de ata (sau de par) a) a se afla intr-o situatie foarte nesigura; b) a fi in pericol de moarte; c) a trage sa moara. 2) fig. Linie subtire, neintrerupta. ~ de fum. 3) Ata metalica (de aur, de argint etc.), folosita la impodobirea unor obiecte de imbracaminte. Haina cusuta cu ~. 4) fibra provenita din secretia unor animale (paianjeni, omizi etc.). 5) Linie electrica prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate neintrerupta; desfasurare continua; curs; mers. ~ul gandurilor. 7) Fiecare dintre partile componente ale unei totalitati de elemente omogene. ~ de busuioc. 8) fig. Cantitate neinsemnata. ~ de faina. /<lat. filum

A FIXA ~ez tranz. 1) A face sa fie fix; a intari ca sa nu se miste. 2) A stabili din timp. ~ un pret. 3) (fibre textile, materiale fotografice developate etc.) A trata cu fixator. 4) (substante chimice) A impiedica sa se volatilizeze; a face sa ramana in aceeasi stare. /<fr. fixer

FIXATOR ~i m. 1) Solutie chimica pentru fixarea imaginii fotografice. 2) Substanta care face sa intre colorantul in fibrele textile. 3) Agent fizic sau chimic care produce coagularea protoplasmei vii. 4) Piesa folosita la lucrarile de asamblare. /<fr. fixateur

IUTA f. 1) Planta erbacee exotica, cu tulpina inalta si subtire, folosita in industria textila. 2) fibra extrasa din tulpina acestei plante. /<germ. Jute

A LAMINA ~ez tranz. 1) (metale, aliaje) A prelucra cu laminorul. 2) (fluide) A face sa curga printr-o sectiune special amenajata. 3) (fibre textile) A subtia si a omogeniza cu laminorul. /<fr. laminer

LANAMETRU ~e n. Aparat cu care se determina finetea fibrelor textile. /<fr. lana-metre

LANITAL n. fibra textila artificiala folosita ca inlocuitor al lanii. /<germ. Lanital, fr., it. lanital

LANA¹ ~i f. 1) Par moale si lung care acopera corpul unor animale, mai ales al oilor, si care, prelucrat, se transforma in fibre textile. ~ tigaie. ◊ ~ in ~ a) se spune despre tesaturi care au urzeala si batatura din lana curata; b) care este foarte bun, de calitate superioara. 2) mai ales la pl. Cantitate de astfel de par tuns o data de pe o oaie. [G.-D. lanii] /<lat. lana

LANA² ~uri f. Varietate de fibre textile din parul moale si lung al unor animale, folosite la tesut si impletit. /<lat. lana

MANILA f. fibra textila obtinuta din frunzele unei plante exotice, din care se fac franghii, plase de pescuit si unele panzeturi rezistente. /<sp. manilla

MATASE ~asuri f. 1) Fibra naturala obtinuta prin depanarea gogosilor de viermi de matase; borangic. 2) Tesatura din asemenea fibre; borangic. 3) fibra textila artificiala care imita firul de borangic. 4) Tesatura din asemenea fibre. 5) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 6) (cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte confectionate din asemenea tesatura. ◊ Crescut in ~ crescut in avutie; rasfatat. 7) Totalitate a firelor subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si ies din panusi in forma de smoc. ◊ ~asea-broastei sau ~-de-apa specie de alge verzi plutitoare pe suprafata apelor statatoare; matreata. [G.-D. matasii] /<lat. metaxa

MELANA f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. /<fr. melaene

NAILON n. 1) fibra textila sintetica uti-lizata la fabricarea unor tesaturi subtiri si a altor produse industriale. 2) Tesatura din astfel de fibre. [Sil. nai-] /<engl. nylon

PANZAT ~ta (~ti, ~te) 1) (despre hartie) Care este produs cu un amestec de fibre textile pentru a-i mari rezistenta. 2) (despre obiecte de hartie) Care este captusit cu panza. /panza + suf. ~at

A PIEPTANA pieptan tranz. 1) (parul) A aranja cu pieptenele. 2) (fibre textile) A trece printr-un pieptene special (pentru a curata de impuritati sau pentru a inlatura fibrele scurte). 3) fam. fig. (persoane) A supune unei pedepse corporale; a bate tare; a scarmana; a ragila; a tesala; a chelfani. /<lat. pectinare

PIEPTANARE ~ari f. 1) v. A PIEPTANA si A SE PIEPTANA. 2) Operatie de inlaturare a fibrelor scurte si a impuritatilor din fibrele textile, obtinandu-se totodata si paralelizarea acestora. /v. a (se) pieptana

PIEPTANATOARE ~ori f. Masina de pieptanat fibre textile. /a pieptana + suf. ~atoare

PIEPTANATURA ~i f. 1) Mod in care este pieptanat si aranjat parul. 2) Totalitate a deseurilor ramase dupa pieptanatul fibrelor textile. /a pieptana + suf. ~atura

PIEPTENE ~i m. 1) Obiect de toaleta constand dintr-o placa cu dinti, care serveste la pieptanarea parului sau pe care il poarta femeile in par ca podoaba. 2) Unealta cu dinti de metal, folosita la pieptanatul fibrelor textile (de lana, de canepa etc.). 3) Orice unealta avand functie sau forma asemanatoare. ◊ ~ de filetat cutit cu dinti pentru executarea fileturilor. /<lat. pecten

A PIGMENTA ~ez tranz. (fibre textile, tesaturi etc.) A colora cu pigmenti. /<fr. pigmenter

SCAMA ~e f. 1) Fir foarte scurt, destramat dintr-o tesatura si devenit pufos. 2) Deseu de filatura, constand din fibre textile scurte si pufoase, folosit pentru obtinerea vatei industriale. 3) la pl. Puf de plante (papadie, plop). /<lat. squama

SCUTURATOR ~oare n. 1) Masina care curata fibrele textile de impuritati. 2) Dispozitiv la o masina de treierat, care scutura paiele de boabe si le evacueaza. /a scutura + suf. ~ator

SILON ~oane n. fibra textila sintetica, intrebuintata pentru fabricarea tesaturilor subtiri. /<germ. Silon

STAPEL ~uri n. 1) fibra textila artificiala obtinuta din viscoza si folosita ca materie prima; celofibra. 2) Tesatura fabricata din-tr-o astfel de fibra; celofibra. /Orig. nec.

TERGAL n. 1) fibra textila sintetica obtinuta din polimeri poliesterici si folosita ca materie prima pentru confectii. 2) Tesatura din astfel de fibre. /<fr. tergal

TERILENA f. 1) fibra textila sintetica, obtinuta din subproduse extrase din huila; terital. 2) Tesatura din astfel de fibre. /<fr. terylene, engl. terylene

TERITAL n. fibra textila sintetica, obtinuta din subproduse de huila; terilena. /<it. terital

TORCATOARE ~ori f. Masina pentru toarcerea fibrelor textile; masina de tors. /a toarce + suf. ~toare

TORT¹ ~uri n. 1) Fir tors din fibre textile (in special din canepa sau din in). 2) Cantitate de fir tors si depanat. 3) Panza de canepa sau de in, folosita, mai ales, pentru confectionarea servetelor. /<lat. tortus

A TRICOTA ~ez 1. tranz. (obiecte de imbracaminte) A confectiona prin impletirea fibrelor textile. 2. intranz. A practica ocupatia de tricoteza. /<fr. tricoter

YUCCA f. bot. 1) Planta lemnoasa cu tulpina scurta, ramificata, cu flori albe sau roz, folosita in industria textila sau ca planta decorativa. 2) fibra textila obtinuta din aceasta planta. /<engl., fr. yucca

ALGINAT s.n. fibra textila artificiala pe baza de alge marine. [< fr. alginate].

AMORFISM s.n. Lipsa de forma. ♦ Proprietate a fibrelor textile constand in lipsa de orientare a complexelor macromoleculare din masa fibrei. [< fr. amorphisme].

ANIMALIZARE s.f. Actiunea de a (se) animaliza. ♦ Tratament chimic al fibrelor textile vegetale pentru a le da proprietati specifice fibrelor de natura animala. [< animaliza].

CAPRON s.n. fibra textila sintetica cu rezistenta si elasticitate foarte mare, obtinuta prin policondensarea caprolactamei. [Scris si kapron. < rus. kapron, cf. fr. capron].

DETERGENT, -A adj., s.m. 1. (Substanta) care se intrebuinteaza la curatirea, degresarea si detasarea fibrelor textile; detersiv. 2. Purgativ. [< fr. detergent].

LAMINOR s.n. 1. Masina compusa din cel putin doi cilindri care se rotesc in sens contrar, cu ajutorul careia metalele si aliajele sunt transformate in lame, in fire etc. 2. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. 3. Masina cu care se faramiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastei de argila, a nisipului de concasor etc. [Cf. fr. laminoir].

LANITAL s.n. fibra textila artificiala, fabricata din cazeina. [Pl. -le. / < fr. lanital < lan(a) ital(iana) – nume comercial].

LUMEN s.m. (Fiz.) Unitate de masura a fluxului luminos emis de catre o sursa punctiforma cu intensitatea de o candela in unitatea de unghi solid de 1 steradian. // s.n. Canal al unui organ cavitar sau al unor fibre textile. ♦ Cavitatea celulara. [< fr. lumen, cf. lat. lumen – lumina].

MANILA s.f. fibra textila care se extrage din frunzele unei specii de canepa exotica. [< it. manilla, cf. sp. manilla < Manilla, capitala Filipinelor].

PACOL s.m. Planta cultivata in Filipine, din frunzele careia se extrag fibre textile, din care se fac sfori si cabluri. [< sp. pacol].

RELOTIN s.n. Fibre textile mixte, de bumbac si relon. [Nume comercial].

SUPERPOLIAMIDE s.f.pl. Materiale plastice obtinute prin condensarea unor acizi, servind de obicei ca fibre textile. [< fr. superpolyamides].

XILON s.n. fibra textila obtinuta in (fosta) R. S. Cehoslovaca, din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte. [< fr. xilon – nume comercial].

YUCCA s.f. (Bot.) Planta liliacee din India si America, aclimatizata in tarile temperate. ♦ fibra textila obtinuta din aceasta planta. [Scris si yuca. / < engl., fr. yucca, cf. fr., sp. yuca].

AGAVA s.f. Planta exotica originara din Mexic, din ale carei frunze se scot fibre textile. [< fr. agave, cf. gr. agauos – maret].

APRETA vb. I. tr. A trata cu un apret (tesaturi, fibre textile sau piei); a scrobi. [< fr. appreter].

CELOFIBRA s.f. fibra textila artificiala din celuloza, folosita ca materie prima in filatura. [< fr. cellofibre].

CELOLANA s.f. fibra textila artificiala, fabricata din viscoza, care inlocuieste lana. [< celo(fibra) + lana – nume comercial].

COCOS s.m. Nuca de cocos = fructul cocotierului, care contine un suc hranitor si fibre textile intrebuintate in industrie; lapte de cocos = suc laptos extras din nuca de cocos. [< germ. Kokos, cf. fr., port. cocos].

FIBRILA s.f. 1. fibra mica. ♦ Element al unui tesut conjunctiv, care da fibrei musculare un aspect striat. 2. Parte constitutiva a unei fibre textile. [< fr. fibrille, lat. fibrilla].

FILAT s.n. Transformare in fire a unor fibre textile; filare. [< fila].

FILATOR, -OARE s.m. si f. Muncitor care lucreaza la filarea fibrelor textile. [Cf. fr. filateur].

FILATURA s.f. Unitate industriala in care fibrele textile sunt transformate in fire. [Cf. it. filatura, fr. filature].

FRIZON s.n. fibra textila provenita din straturile exterioare ale gogosilor de matase. [< fr. frison].

GARANTA s.f. Planta erbacee cu flori albe-galbui dispuse in ciorchini, a carei radacina contine o materie coloranta rosie folosita pentru vopsitul fibrelor textile; (pop.) roiba. [< fr. garance, it. garanza].

LAMINA vb. I. tr. 1. A prelucra (un metal, un material etc.) la laminor. 2. A subtia si a omogeniza fibrele textile. 3. A ingusta un jet de fluid. [< fr. laminer].

LANAMETRU s.n. Aparat cu care se determina finetea fibrelor textile. [< fr. lanametre].

LASTEX s.n. Fir de latex imbracat in fibre textile. [< fr. lastex – nume comercial].

MELANA s.f. fibra textila sintetica cu proprietati asemanatoare lanii. [< me(tan) + lana – nume comercial].

ROLAN s.n. fibra textila sintetica obtinuta prin polimerizare, cu proprietati asemanatoare lanii. [Nume comercial romanesc].

SUBSTANTIV adj.m. Colorant substantiv = materie coloranta care vopseste direct fibrele textile, in special cele vegetale, fara ajutorul mordantilor. // s.n. (Gram.) Parte de vorbire flexibila care denumeste fiinte, lucruri, notiuni abstracte etc. [Cf. lat. substantivus, fr. substantif].

TERILENA s.f. fibra textila sintetica produsa dintr-un subprodus al huilei; terital. [Var. terilen s.n. / < fr. terylene – nume comercial].

AGAVA s. f. planta ornamentala, originara din Mexic, din ale carei frunze se extrag fibre textile. (< fr. agave)

ANIMALIZARE s. f. 1. actiunea de a (se) animaliza; dezumanizare. 2. tratament chimic al fibrelor textile vegetale pentru a le da proprietati specifice fibrelor de natura animala. (< animaliza)

APRET s. n. preparat la tratarea tesaturilor si fibrelor textile pentru a le da anumite calitati; scrobeala. (< fr. appret)

BAIT s. n. produs chimic folosit in vopsitorie, la curatirea unor corpuri de lemn sau de metal, la fixarea colorantilor pe fibrele textile etc. (< germ. Beize)

BARETA¹ s. f. 1. bentita (de piele, de panza) care incheie un pantof. 2. lamela de metal care se fixeaza transversal pe o medalie, tabachera etc. 3. perete de beton (armat) turnat in teren pentru lucrari de fundatii. 4. panza cauciucata pe care se implanteaza ace pentru pieptanatul fibrelor textile. (< fr. barrette)

FILATOR, -OARE s. m. f. muncitor care lucreaza la filarea fibrelor textile. (< fr. filateur)

FILATURA s. f. unitate industriala in care fibrele textile sunt transformate in fire. (< fr. filature)

GARANTA s. f. planta erbacee cu flori albe-galbui in ciorchini, a carei radacina contine o materie coloranta rosie, pentru vopsitul fibrelor textile; roiba. (< fr. garance)

LAMINA vb. tr. 1. a prelucra un material la laminor. 2. a subtia si a omogeniza fibrele textile. 3. a ingusta un jet de fluid. (< fr. laminer)

LAMINOR s. n. 1. instalatie compusa din cel putin doi cilindri care se rotesc in sens contrar, cu ajutorul careia metalele si aliajele sunt transformate in lame, in fire etc. 2. masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. 3. masina cu care se faramiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastei de argila, a nisipului de concasor etc. (< fr. laminoir)

LASTEX s. n. fir de cauciuc imbracat in fibre textile, folosit in industria confectiilor; (p. ext.) tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. ◊ portjartier elastic. (< fr., it. lastex)

MORDANT, -A I. adj. (fig.) muscator, caustic, usturator; acerb. II. s. m. substanta cu ajutorul careia se fixeaza vopseaua pe fibrele textile. (< fr. mordant)

PACOL s. m. planta, in Filipine, din frunzele careia se extrag fibre textile, pentru sfori si cabluri. (< sp. pacol)

RELOTIN s.n. fibre textile mixte, de bumbac si relon. (< relon)

SUBSTANTIV I. s. n. parte de vorbire flexibila care denumeste fiinte, lucruri, notiuni abstracte etc. II. adj. colorant ~ = materie coloranta care vopseste direct fibrele textile (vegetale), fara ajutorul mordantilor. (< fr. substantif, lat. substantivum)

textil, -A I. adj. (despre plante) din care se extrag fibre in tesatorie. ◊ (despre fibre, materiale) care serveste la tesut sau tricotat. ◊ tesut, lucrat din fibre sau din fire. ◊ referitor la tesaturi. II. s. f. pl. materiale din fibre textile (stofe, panzeturi etc.); obiecte confectionate. (< fr. textile, lat. textilis)

APRETAT, -A, apretati, -te, adj. (Despre tesaturi, fibre textile sau piei) Supus apretarii; scrobit. – V. apreta.

BAIT, baituri, s. n. Substanta de diverse compozitii, folosita la prelucrarea unor materii prime, la colorarea lemnului, la fixarea colorantilor pe fibrele textile, la pregatirea pieilor pentru tabacire etc. – Germ. Beize.

BUMBAC, (1) s. m., (2) s. n. 1. Planta textila tropicala si subtropicala in forma de arbust, care creste, aclimatizata, si in regiunile temperate (Gossypium). 2. Puf vegetal format din fibrele textile produse de semintele bumbacului (1), folosit in industrie si comert; (in special) vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). – Comp. sb. bumbak, bg. bubak.

CELOLANA, celolane, s. f. fibra textila artificiala obtinuta din vascoza, intrebuintata in industria textila ca inlocuitor al lanii. – Din celo[fibra] + lana.

CHENAF (‹ germ.) s. m. Planta anuala din familia malvaceelor, cu tulpina inalta de c. 2 m, acoperita cu tepi, frunze palmat-compuse, flori mari, galbene, cu pete rosietice la baza (Hibiscus cannabinus). Din ea se extrag fibrele textile cu acelasi nume. Sin. cinepa de Bombay.

LANAMETRU, lanametri, s. m. Aparat cu care se determina finetea fibrelor textile. – Fr. lanametre.

CELOFIBRA, celofibre, s. f. fibra textila artificiala, obtinuta din celuloza si folosita ca materie prima in filatura. – Fr. cellofibre.

ABACA (cuv. sp. abaca) s. f. Planta textila din grupa bananierilor, raspandita in zonele tropicale, cu frunze mari, din petiolul carora se extrag fibre textile foarte rezistente, folosite la fabricarea franghiilor si a paramelor de navigatie (Musa textilifera); canepa de Manila.

IN (lat. linum) s. m., s. n. 1. S. m. Planta anuala din familia linaceelor, cu tulpina subtire, fibroasa, frunze mici, inguste si flori albastre sau albe (Linum usitatissimum); in regiunile temperate sunt cunoscute c. 200 de specii. Din tulpini se extrag fibre textile, iar din seminte ulei, folosit in industria lacurilor, linoleumului etc. Semintele contin o toxina, linamarina, care, dupa presare (in vederea obtinerii uleiului), in prezenta apei si sub influenta unei enzime, se descompune in acid cianhidric, acetona si glucoza; simptomele intoxicatiei sunt cele provocate de acidul cianhidric. 2. S. n. Fir obtinut prin prelucrarea inului (1). ♦ Panza facuta din aceste fire.

cinepa (vest) si cinipa (est) f., pl. ?; (lat. cannabis, cannabus, pop. canapa, [in Banat cinapa], d. vgr. kannabis, kannabosi [vsl. konopia, konoplia; vgerm. hanaf, ngerm. hanf; pers. kanab, kanav, arm. kanap´, kanep´, ar. kunneb. V. conabiu, coropisnita]; it. canapa, pv. canebe, fr. chanvre, cat. canem, sp. canamo, pg. canamo. V. canava). O planta canabiacee textila si uleioasa (cannabis sativa). Cinepa codrului, dumbravnic. Cinepa d******i, 1) cuscuta (?), 2) (Mold. Iron). chica femeiasca: a apucat-o de cinepa d******i. – Din cotoru cinepei se desprind fibrele textile. Din semintele ei se scoate ulei si julfa. Cinepa mai contine si canabina, o substanta rasinoasa din care se face hasisu. V. in, buc 1, fuior.

LANITAL (‹ fr. {i}; {s} it. lan[a]ital[iana], „lana italiana”) s. n. fibra textila chimica, obtinuta din cazeina aflata in lapte care, ca proprietati, se asemana cu lana si, in amestec cu aceasta sau alte fibre, se intrebuinteaza la fabricarea unor tesaturi si tricotaje asemanatoare celor de lana; lana artificiala.

SAG, com. in jud. Salaj, situata in depr. Simleului, la poalele NE ale m-tilor Plopis, pe cursurile superioare ale raurilor Barcau si Valea Banului; 3.530 loc. (2005). Centru de prelucr. a firelor si fibrelor textile (in satul Tusa). Satul S. este atestat documentar in 1257. Bisericile de lemn cu acelasi hram – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, in satele Tusa (inceputul sec. 17) si Sarbi (1707, cu picturi interioare din 1824).

ROIBA (lat. robia) s. f. Planta erbacee perena din familia rubiaceelor, inalta de 50-80 cm, cu frunze verticilate, lanceolat-eliptice si cu flori galbui in cime (Rubia tinctorum). Cultivata in trecut pentru substantele colorante din radacina, folosite la vopsirea fibrelor textile. Utilizata si ca planta medicinala, in special pentru afectiunile renale.

TEXTURA, texturez, vb. I. Tranz. A face sa creasca volumul fibrelor sintetice textile in vederea imbunatatirii calitatii termoizolante, extensibile etc. – Din engl. texture.

COIR s.m. 1. Planta textila exotica. 2. fibra elastica extrasa din aceasta planta. [Pron. coir. / < engl. coir].

TRICOT s.n. Produs textil din fibre impletite in ochiuri. ♦ Tricou. [< fr. tricot].

SILON s.n. fibra sintetica textila obtinuta prin polimerizare. [< germ. Silon – nume comercial].

SILON s. n. fibra sintetica textila obtinuta prin polimerizare. (< germ. Silon, n. com.)

SISAL s. m. planta textila tropicala cu fibre foarte rezistente, din care se confectioneaza sfori, franghii, saci etc. ◊ material textil din fibrele acestei plante. (< fr. sisal)

TEXTURA vb. tr. a modifica proprietatile fizice ale fibrelor sintetice textile in scopul imbunatatirii calitatilor termoizolante, extensibile etc. (< fr. texturer)

TRICOT s. n. produs textil din fibre impletite in ochiuri. ◊ obiect de imbracaminte din acest material. (< fr. tricot)

VIGONIE s.f. 1. Specie de rumegatoare asemanatoare caprei, originara din America de Sud. ♦ Lana acestui animal. 2. Fir textil obtinut din fibre scurte de bumbac sau din deseuri de bumbac. [Gen. -iei. / < fr. vigogne, cf. sp. vicuna].

IUTA s.f. Planta din India, din a carei scoarta se fabrica fire textile. ♦ Produs textil obtinut din fibrele acestei plante. [Cf. it. iuta, engl., fr. jute < hind. jhuto, germ. Jute].

SISAL s.m. Planta textila tropicala, din fibrele careia se confectioneaza sfoara, tesaturi aspre etc.; material textil facut din fibrele acestei plante. [< fr. sisal].

VIGONIE s. f. 1. mamifer rumegator din specia lamei, care traieste pe platourile Anzilor; vicunia. ◊ linia acestui animal. 2. fir textil obtinut din fibre scurte (deseuri) de bumbac. (< fr. vigogne)

FILA, filez, vb. I. 1. Tranz. A rasuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, canepa etc.) pentru a-l transforma in fire; a toarce. 2. Tranz. A rasfira in mana, incet si una cate una, cartile de joc (astfel incat sa se vada numai initialele din coltul din stanga de sus). 3. Tranz. A taia intr-un anumit fel suvite dintr-un par prea des. 4. Tranz. A desfasura incetul cu incetul lantul ancorei, o parama etc. (in momentul acostarii sau plecarii navei). 5. Intranz. (Despre lampi cu fitil) A arde rau, palpaind si scotand fum. 6. Tranz. A urmari in mod discret pe cineva (fara ca cel urmarit sa observe). – Din fr. filer, lat. filare.

TERCOT, tercoturi, s. n. Material textil din amestec de fibre sintetice si naturale. – Ter[gal] + cot[on].

MELANJ, melanjuri, s. n. 1. (Frantuzism) Amestec. 2. Fir textil obtinut prin amestecul unor fibre de lana de sorturi si culori diferite sau prin amestecul fibrelor de lana cu cele sintetice; p. ext. tesatura obtinuta din astfel de fire. – Din fr. melange.

NOPEURI s.n.pl. (Text.) Defecte ale firelor si ale produselor textile finite, datorate aglomerarii de fibre din materia prima. [Sg. nopeu. / cf. germ. Noppen].

RAMIE s.f. Planta textila originara din Extremul Orient. ♦ fibra foarte supla si rezistenta, extrasa din aceasta planta. [Gen. -iei. / < fr. ramie].

IN ~uri n. 1) la sing. Planta erbacee cu tulpina subtire fibroasa, cu flori mici albastre sau albe, cultivata pentru a fi folosita in industria textila si in cea a uleiurilor. 2) Fibre obtinute din tulpina acestei plante. 3) Tesatura fabricata din astfel de fibre. /<lat. linum

MELANJ ~uri n. 1) rar Reunire de lucruri diferite intr-o totalitate; amestec. 2) Fir textil tors dintr-un amestec de fibre de lana de diferite culori, sau din fibre de lana, amestecate cu fibre sintetice. /<fr. melange

textil ~a (~i, ~e) 1) (despre materiale, fibre, unelte etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; destinat tesatoriei. 2) (despre plante) Din care se extrag fibre pentru tesut. 3) Care confectioneaza tesaturi; producator de tesaturi. Fabrica ~a. ◊ (Produse) ~e a) produse industriale tesute; b) confectii din tesaturi. /<fr. textile

XILON, xiloane, s.n. fibra sintetica din care se tes materiale textile (pufoase) pentru obiecte de imbracaminte, huse etc. (din fr. xylon)

XILON ~oane n. fibra sintetica din care se tes materiale textile (pufoase) pentru obiecte de imbracaminte, huse etc. /<fr. xylon

A DUBI ~esc tranz. reg. 1) (piei de animale) A trata cu tananti pentru a da insusirile necesare; a tabaci; a argasi. 2) fig. A bate foarte tare; a zdrobi in batai; a snopi; a toropi; a stalci; a stropsi; a tabaci; a facalui; a ucide. 3) (plante textile) A tine in apa pentru a separa fibrele de tulpina; a topi; a mura. /<ucr. dybyty

NOPEU s. n. ingrosare a firelor textile finite, in timpul fabricatiei, datorita aglomerarii de fibre din materia prima. (< fr. nope)

RAMIE s. f. planta textila din familia urticacee, originara din Extremul Orient. ◊ fibra, foarte supla si rezistenta, extrasa din tulpina acestei plante. (< fr. ramie)

M****T, -A, m*****i, -te, adj. (Tehn.; despre substante) Care face sa devina elastic, moale, suplu; emolient. ♦ (Substantivat) Produs chimic folosit in industria textila pentru inlaturarea cerurilor si a grasimilor de pe fibre. – Din fr. mouillant.

SISAL ~i m. 1) Planta textila din regiunile tropicale, din frunzele careia se obtin fibre deosebit de rezistente. 2) Fibre extrase din frunzele acestei plante si folosite pentru confectionarea sforilor si a funiilor. /<fr. sisal

M****T, -A adj. (Tehn.; despre substante) Care face sa devina moale; emolient. ♦ (s.n.) Produs chimic folosit in industria textila pentru inlaturarea cerurilor si a grasimilor de pe fibre. [Pron. mu-iant. / < fr. mouillant].

REOXIDARE s. f. tratamentul aplicat in finisarea produselor textile prin oxidarea leucoderivatilor din reducerea colorantilor si fixati pe fibra. (dupa fr. reoxydation)

ALBITORIE, albitorii, s. f. Sectie intr-o intreprindere textila in care se albesc produsele prin distrugerea pigmentilor naturali ai fibrelor. – Albitor + suf. -ie.

RAMIE s. f. Planta textila cultivata in zonele subtropicale din sud-estul Asiei, ale carei fibre sunt lungi, elastice si rezistente si din care se fac tesaturi fine, dantele, matase artificiala etc. (Boehmeria nivea). [Pr.: -mi-e] – Din fr. ramie.

ALBITORIE, albitorii, s. f. Sectie intr-o intreprindere textila, in care se albesc produsele prin distrugerea pigmentilor naturali ai fibrelor. – Din albitor + suf. -ie.

textil, -A adj. 1. (Despre un material) Care se poate folosi in tesatorie. ♦ (Despre plante) Care produce, din care se extrag fibre folosite in tesatorie. ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Referitor la tesatorie sau la tesaturi. [Cf. fr. textile, lat. textilis].

A MURA ~ez tranz. 1) (legume, fructe) A pune la acrit intr-o solutie speciala (in scopul consumarii sau al conservarii). 2) (nutreturi suculente) A supune fermentarii pentru a conserva. 3) (plante textile) A tine (un timp oarecare) in apa inainte de prelucrare (pentru a separa fibrele de tulpina); a topi. 4) fig. (despre ploaie) A uda pana la piele; a face leoarca. /Din moare

CARDARE (‹ fr.) s. f. Ansamblul operatiilor de destramare a unui material textil (bumbac, in, lina etc.), de inlaturare a impuritatilor si de orientare si paralelizare a fibrelor ondulate la carda.

URZICA, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina si frunzele acoperite cu peri urticanti, folosite in industria textila, in medicina si in alimentatie (Urtica); planta din acest gen. ◊ Compus: urzica-moarta = planta erbacee medicinala cu flori rosii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Tesatura fabricata din fibrele urzicii (1), din care se confectioneaza saci. 3. Compus: (Zool.) urzica-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale caror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica).

SAPUNIRE, sapuniri, s. f. Actiunea de a (se) sapuni; sapunit¹, sapuneala. ♦ Spec. (Text.) Operatie de finisare a textilelor la imprimare si vopsire, care consta in tratarea materialului vopsit sau imprimat intr-o baie de sapun, la temperatura de fierbere, pentru indepartarea colorantului nefixat pe fibra sau pentru schimbarea nuantei. – V. sapuni.

URZICA ~ci f. 1) Planta cu tulpina e****a, avand frunze opuse, inegal dintate, acoperite (ca si tulpina) de peri urticanti, folosita in industria textila, in medicina si ca aliment. ◊ ~-moarta planta erbacee asemanatoare cu urzica, dar cu peri neurticanti si cu flori albe sau rosii-purpurii. 2) Tesatura pentru saci, confectionata din fibrele unei astfel de plante. [G.-D. urzicii] /<lat. urdica