Rezultate din textul definițiilor
BULEANDRA, bulendre, s. f. (Pop. si fam.) Haina veche, rupta, ponosita; fleandura. ♦ (La pl.) Lucruri vechi si fara valoare. ♦ Fig. Termen injurios pentru o femeie imorala. – Et. nec.
husnita2 s.f. (reg., inv.) femeie imorala, depravata.
iepostina, iepostine, s.f. (reg.) femeie imorala, depravata.
pomita, pomite, s.f. (reg.) 1. fraga; duda; mura; coacaza. 2. (fig.) femeie imorala; poama.
rasturnica s.f. (reg.) femeie imorala.
roafa, roafe, s.f. (reg.) varza care n-a facut capatana. 2. femeie imorala.
rujda, rujde, s.f. (reg.) 1. obiect ruginit, stricat. 2. casa veche, darapanata. 3. femeie imorala.
toaba, toabe, s.f. (reg.) 1. tantar mic, negru. 2. femeie imorala.
tundra, tundre, s.f. (reg.) 1. haina taraneasca larga si lunga de dimie. 2. dans popular. 3. femeie imorala.
rapandula, rapandule, s.f. (reg.) femeie imorala.
POAMA, poame, s. f. 1. Rodul comestibil al arborilor fructiferi; p. gener. fruct. ◊ Expr. Poama acra = persoana uracioasa, cicalitoare, rea. ♦ Fruct fals cu endocarpul membranos si mezocarpul carnos, provenit din dezvoltarea si modificarea receptaculului florii. 2. (La pl.) Fructe taiate felii, uscate la soare sau in cuptoare (speciale) pentru a fi pastrate pentru iarna. 3. (Reg.; la sg. cu sens colectiv) Struguri. ♦ Stafida. ♦ Vita de vie. ♦ (La pl.) Coacaz. 4. Fig. Persoana lipsita de seriozitate si de caracter; om de nimic, ticalos, derbedeu. ♦ femeie imorala, usuratica, stricata. 5. Compuse: (Bot.; reg.) poama-canelui = a) verigar; b) barba-caprei; poame-de-runc = zmeur; poama-vulpii = a) dalac; b) remf; poama-momitei = vuietoare; poamele-matei = arariel; poame-de-pamant = cartof. – Lat. poma.
BULEANDRA, bulendre, s. f. (Pop.) 1. Haina veche, rupta, ponosita. ♦ Fig. Termen injurios dat unei femei imorale. 2. (La pl.) Lucruri de uz zilnic, vechi sau de putina valoare.
CURTEZANA, curtezane, s. f. femeie de moravuri usoare, care traia la curtea unui suveran sau a unui nobil; p. gener. femeie cu conduita imorala; p*********a. – Din fr. courtisane (dupa curte).
LELE s. f. 1. Termen de respect cu care se adreseaza la tara un copil sau o persoana mai tanara unei femei in varsta sau cu care vorbeste despre ea; leica1. ♦ (In poezia populara) femeie (tanara) iubita; mandra. 2. femeie rea sau imorala. ◊ Expr. Fecior (sau pui, fiu) de lele = om smecher, siret, ticalos. A umbla frunza (sau in dorul) lelii = a umbla fara rost, degeaba. – Din bg. lelja.
PUTOARE, putori, s. f. Miros urat, greu, neplacut; duhoare. ♦ Epitet injurios dat unui om lenes, murdar sau imoral; p. ext. epitet dat unei femei de moravuri usoare. – Lat. putor, -is.