BOGORODNITA s. art. v. fecioara maria, madona, maica domnului, nascatoarea, preacurata, preanevinovata, preasfanta, precista, sfanta fecioara.

PREACINSTITA s. art. v. fecioara maria, ma-dona, maica domnului, nascatoarea, preacurata, preanevinovata, preasfanta, precista, sfanta fecioara.

ACATIST, acatiste, s. n. 1. Imn si slujba bisericeasca ortodoxa in cinstea Fecioarei maria sau a unor sfinti. 2. Lista de nume data preotului spre a se ruga, pentru a se ruga pentru persoanele inscrise pe ea. ◊ Expr. A da acatiste (sau un acatist) = a cere preotului sa rosteasca anumite rugaciuni pentru indeplinirea unei dorinte. [Acc. si: acatist] – Din sl. akatistu.

NASCATOARE, nascatoare, adj., s. f. 1. Adj., s. f. (Inv. si pop.) (Femeie) care naste sau a nascut unul sau mai multi copii. 2. S. f. (In Biserica crestina) fecioara maria, mama lui Isus. – Naste + suf. -atoare.

ROZARIU¹, rozarii, s. n. (In Biserica catolica) 1. Culegere de rugaciuni pentru fecioara maria. 2. Sirag de margele din lemn, os, sticla etc., aranjate intr-o anumita ordine si avand la unul dintre capete o cruciulita, folosit de credinciosi pentru a numara rugaciunile rostite. V. matanie. – Din lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire.

PANAGHIE, panaghii, s. f. 1. Nume dat Fecioarei maria; p. ext. iconita (emailata) cu chipul Fecioarei maria, purtata de ierarhi pe piept. 2. Bucata de prescura care se mananca in manastiri, in prima saptamana dupa Pasti. ♦ Prescura facuta la patruzeci de zile dupa inmormantarea cuiva. – Din sl. panagija, ngr. panaghia.

PARACLIS, paraclise, s. n. 1. Capela construita alaturi de o biserica, intr-un cimitir, in interiorul unei cladiri etc. 2. (In religia crestina ortodoxa) Slujba religioasa de lauda si de invocare a Fecioarei maria, a lui Isus sau a unui sfant; rugaciunea inchinata unuia dintre acestia; p. ext. carte care cuprinde astfel de rugaciuni. [Pl. si: paraclisuri] – Din sl. paraklistu.

PREACINSTIT, -A, preacinstiti, -te, adj. Foarte cinstit, vrednic de cinste, de veneratie; onorabil, respectabil. ♦ (Substantivat, f. art.) Maica Domnului, fecioara maria. – Prea + cinstit.

PREACURAT, -A, preacurati, -te, adj. Curat (din punct de vedere moral), neprihanit, imaculat. ♦ (Substantivat, f. art.) Maica Domnului, fecioara maria. – Prea + curat.

PREANEVINOVATA adj. (Bis.; despre fecioara maria) Neprihanita, casta. ♦ (Substantivat; art.) fecioara maria. – Prea + nevinovata.

PRECISTA adj. Curata (din punct de vedere moral), neprihanita, imaculata. ♦ (Substantivat) Maica Domnului, fecioara maria. [Var.: (pop.) precesta adj.] – Din sl. precista.

FECIOARA s., adj. 1. s. fata, v*****a, (inv.) vergura. (A murit ~.) 2. s. (BIS.) fecioara maria v. Maica Domnului. 3. adj. casta, neprihanita, v*****a, (inv.) intreaga, (fig.) imaculata. (O tanara ~.) 4. s. art. (ASTRON.; n. pr.) V*****a (art.). (~ este o constelatie zodiacala.)

MAICA s. (BIS.) 1. Maica Domnului = madona (art.), nascatoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasfanta (art.), precista (art.), fecioara maria, Sfanta Fecioara, (inv.) bogorodnita (art.), preacinstita (art.). 2. v. calugarita.

ACATIST ~e n. bis. Slujba bisericeasca in cinstea fecioarei maria sau a altor sfinti. ◊ A da ~e (sau un ~) a cere preotului sa se roage pentru realizarea unor dorinte. /<sl. akatistu

MADONA ~e f. 1) Pictura sau sculptura reprezentand pe Maica Domnului. 2) Maica Domnului la catolici; fecioara maria. 3) fig. Personificare a perfectiunii feminine. 4) fig. Femeie care simuleaza nevinovatia, modestia. /<it. madonna, fr. madone

PANAGHIE ~i f. 1) Icoana mica avand zugravit chipul Fecioarei maria. 2) (in manastiri) Bucata de prescura care se mananca in prima saptamana dupa Pasti. 3) Prescura pe care preotul o ridica in timpul rugaciunii facute la patruzeci de zile de la moartea cuiva. ◊ A ridica (cuiva) ~a a) a face parastas unui mort; b) a injura pe cineva. [G.-D. panaghiei] /<sl. panagija, ngr. panagia

PREANEVINOVATA adj. invar. bis. (si substantival despre fecioara maria) Care este cinstita si neprihanita. /prea + nevinovata

acatist (-te), s. n. – 1. Imn si slujba bisericeasca ortodoxa in cinstea Fecioarei maria sau a unor sfinti. – 2. Lista de nume date preotului spre a se ruga pentru persoanele inscrise pe ea. < Gr. ἀϰάϑιστος, din ϰαϑίζω „a sta jos”, cu α – privativ, deoarece este vorba de imnuri care se cinta stind in picioare. – Der. acatistier, s. n. (colectie de imnuri).

preainfiintat, s.m. (inv.) Isus Cristos (considerat ca intrupat din fecioara maria).

ROZARIU s.n. Culegere de rugaciuni pentru fecioara maria. [Pron. -riu. / < lat.bis. rosarium, cf. it. rosario, fr. rosaire].

MADONA s. f. 1. reprezentare plastica a Maicii Domnului; (p. ext.) fecioara maria. 2. (fig.) femeie cu chip angelic, bland si pur. ◊ (ir.) mironosita. (< it. madonna, fr. madone)

MARIAL, -A adj. referitor la fecioara maria. (< fr. marial)

ROZARIU¹ s. n. culegere de rugaciuni pentru fecioara maria. (< lat. rosarium, it. rosario, fr. rosaire)

maica (-ci), s. f. – 1. Mama. – 2. Maica Domnului „fecioara maria”. – 2. Titlu dat calugaritelor. – Mr., megl. maica. Bg. majika, sb., cr. maika (Cihac, II, 103; Berneker, II, 8; Tiktin).

AVE maria (lat. „slava mariei”), rugaciune catolica inchinata Fecioarei maria, al carei continut se bazeaza pe textul din „Evanghelia dupa Luca”.

ACATIST, acatiste, s. n. Slujba bisericeasca cuprinzand rugaciuni si cantari in cinstea fecioarei maria si a unor sfinti. ♢ Expr. A da acatiste = a cere preotului sa rosteasca anumite rugaciuni. [Acc. si: acatist] – Slav (v. sl. akatistu <gr.).

IMAGO PIETATIS, reprezentarea in Evul Mediu a lui Iisus Hristos inaltandu-se din mormant, inconjurat de fecioara maria, sfinti sau ingeri; trupul Mantuitorului poarta semnele clare ale Patimilor. Imaginea a slujit drept model unei intregi directii a iconografiei medievale si viziunii renascentiste.

CONCEPTIE (‹ lat. conceptio, -onem) s. f. 1. Fel de a vedea, vedere sau ansamblu de vederi, de idei cu privire la problemele filozofice, stiintifice, literare etc. ◊ (FILOZ.) C. despre lume = punct de vedere general, viziune de ansamblu asupra existentei. Din perspectiva marilor constructii ontologice clasice, filozofia este prezentata drept c. generala despre lume (Weltanschauung), vizind constituirea unui tablou ontologic complet si definitiv care sa includa o filozofie a naturii si una a omului. 2. (FIZIOL.) Proces prin care ia fiinta un nou individ animal, prin fecundarea ovulului de catre un s**********d; procreatie. ◊ (REL.) C. imaculata = dogma catolica potrivit careia fecioara maria a fost ferita de pacatul originar; sarbatoare prin care Biserica catolica cinsteste acest mister (8 dec.).

fecioara ~e f. 1) Fata casta; fata mare; v*****a. ◊ ~a maria maica Domnului. 2) la sing. art. pop. Constelatie din regiunea ecuatoriala. ◊ Zodia ~ei unul dintre cele douasprezece sectoare ale zodiacului. [Sil. -ci-oa-ra] /<lat. fetiola