ZALEZIT, -A, zaleziti, -te, adj. (Reg.) Slab, fara vlaga; amarat. – V. zalezi.

PIERITURA, pierituri, s. f. (Pop.) Om sau animal slab, fara vlaga. – Pieri + suf. -tura.

PIROTI, pirotesc, vb. IV. Intranz. 1. A fi coplesit de somn; a motai, a dormita, a atipi. 2. A fi abatut si fara vlaga; a tanji, a lancezi (de boala, de batranete etc.); p. ext. a zacea, a boli, a gogi. – Et. nec.

MURIBUND, -A, muribunzi, -de, adj., s. m. si f. (Fiinta) pe moarte, in agonie; p. ext. (fiinta) fara vlaga, foarte slaba care nu mai are mult de trait. – Din fr. moribond, lat. moribundus (dupa muri).

SEARBAD, -A, serbezi, -de, adj. 1. (Despre alimente) Fara gust, nesarat, fad; (despre gustul alimentelor) nedefinit, insipid; lesios. 2. Fig. Plictisitor, monoton, fara colorit (artistic). 3. (Despre oameni) Palid la fata; fara vlaga, vestejit. – Et. nec.

HAMESIT ~ta (~ti, ~te) si substantival 1) v. A HAMESI. 2) Care este sleit de puteri; fara vlaga; istovit; vlaguit. 3) Care vadeste lacomie la mancare; nesatios. ~ de foame. /v. a hamesi

VESTED ~da (~zi, ~de) 1) (despre plante) Care este fara vlaga si fragezime; ofilit. 2) fig. (despre persoane) Care si-a pierdut prospetimea fizica; ofilit. 3) fig. (despre culori) Care nu mai are aspect; deteriorat prin uzura; sters; spalacit. /<lat. vescidus

ANEMIC, -A adj. Suferind de anemie. ♦ (Fig.) Slab; fara vlaga; mic. [< fr. anemique].

pioncait², -a, adj. (reg.) 1. slab, topit de boala sau de batranete; care este fara putere, fara vlaga. 2. care merge, care se deplaseaza greu.3. care are vederea slaba.

pioncanit², pioncanita, adj. (reg.) 1. slab, topit (de boala sau de batranete); care este fara putere, fara vlaga; pioncanit. 2. care merge, care se deplaseaza greu. 3. care are vedere slaba. 4. mocosit, mocait.

ANEMIC, -A I. adj., s. m. f. (suferind) de anemie. II. adj. (fig.) fara vlaga. (< fr. anemique)

ZALEZIT, -A, zaleziti, -te, adj. (Reg.) Slab, fara vlaga; amarat. – V. zalezi.

TELUM IMBELLE SINE ICTU CONIECIT (lat.) arunca lancea nevolnica fara vlaga – Vergiliu, „Eneida”, II, 544. Lancea aruncata de batranul rege Priam impotriva lui Pirus. Lovitura slaba, care nu-si atinge tinta.

INMUIAT, -A, inmuiati, -te, adj. 1. Introdus in apa sau in alt lichid; umezit, imbibat cu un lichid. ♦ (Despre ochi) Inlacrimat. 2. Devenit moale (prin incalzire sau prin adaos de lichid). ♦ Fig. fara vlaga, fara putere. 3. Fig. (Despre oameni si starile lor sufletesti) Potolit, calmat, linistit; p. ext. imblanzit. ♦ Induiosat, miscat. – V. inmuia.

ANEMIC, -A, anemici, -ce, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. (Persoana) care sufera de anemie. 2. Adj. Fig. fara vlaga, slab; fara valoare. – Din fr. anemique.

MOLESIT, -A, molesiti, -te adj. fara vlaga; slabit; molatic, lenes. – V. molesi.

SEARBAD ~a (serbezi, serbede) 1) (despre alimente) Care este fara gust. 2) (despre persoane) Care nu are vlaga; palid la fata. 3) fig. Care plictiseste; monoton. /<lat. exalbidus

A SECA sec 1. tranz. 1) (rauri, mlastini, terenuri etc.) A face sa devina sec; a asana; a usca. ◊ ~ de puteri (sau de vlaga) a face sa-si epuizeze toata forta fizica; a istovi; a vlagui; a epuiza; a extenua. 2) fig. A supune unor chinuri morale. 2. intranz. 1) (despre rauri, lacuri etc.) A deveni sec; a ramane fara apa; a se usca. 2) fam. (despre parti ale corpului) A degrada fizic; a se usca; a se atrofia. 3) (despre rezerve) A disparea complet; a secatui; a se epuiza. /<lat. siccare

LESIN, lesinuri, s. n. 1. Pierdere subita si trecatoare a cunostintei, fara oprirea inimii si a miscarilor respiratorii, provocata de o anemie a creierului, ca urmare a unei stari maladive, a unor eforturi fizice mari, a unei emotii puternice etc.; lipotimie. 2. Stare de slabiciune mare, de lipsa de putere, de vlaga, provocata de foame, de sete etc.; sfarseala. [Acc. si lesin] – Din lesina (derivat regresiv).