BORIC adj. (In sintagma) Acid boric = acid al borului¹, care se prezinta ca o pulbere alba, cristalina, fara miros, solubila in apa, folosit ca antiseptic slab. – Din fr. borique.

CALOMEL s. n. Clorura de mercur sub forma unei pulberi albe, fine, insolubile in apa, fara gust, fara miros, avand actiune purgativa si vermifuga; clorura mercuroasa. – Din fr. calomel.

HORTENSIE, hortensii, s. f. Planta ornamentala cu flori mari, fara miros, de culoare roz, violeta sau alba (Hydrangea opuloides). – Din fr. hortensia.

INODOR, -A, inodori, -e, adj. Care nu emana miros; fara miros. – Din fr. inodore, lat. inodorus.

KRIPTON s. n. Element chimic din familia gazelor nobile, incolor, fara miros si fara gust. – Din fr. krypton.

MAGNEZIE s. f. Oxid de magneziu in forma de praf alb, fara gust si fara miros, intrebuintat in medicina ca laxativ. – Din fr. magnesie.

PIRAMIDON, piramidoane, s. n. Preparat farmaceutic sub forma de (comprimate din) pulbere cristalina alba, fara miros, solubila in apa, folosit ca medicament impotriva febrei, a durerilor de cap, a nevralgiilor etc. – Din fr. pyramidon.

PICRIC adj. (In sintagma) Acid picric = acid corosiv si toxic, sub forma de cristale galbene, fara miros si cu gust amar, folosit ca exploziv, la prepararea unor substante colorante etc. – Din fr. picrique.

ETAN s. m. Gaz incolor si fara miros, care se gaseste in gazele de sonda si de rafinarie, intrebuintat la prepararea etilenei, drept combustibil si ca agent frigorigen. – Din fr. ethane.

METAN s. n. Gaz din grupa hidrocarburilor, fara culoare si fara miros, care arde in aer cu flacara albastruie si care se formeaza din materia organica in descompunere. – Din fr. methane.

NEON s. n. Element chimic, gaz nobil neinflamabil, fara miros si fara culoare, folosit la umplerea unor lampi electrice. [Pr.: ne-on] – Din fr. neon.

TEOBROMINA, teobromine, s. f. Alcaloid extras din semintele arborelui de cacao, care se prezinta sub forma de pulbere cristalina, alba, fara miros, putin solubila in apa, avand o actiune puternic diuretica si fiind un stimulent c*****c. [Pr.: te-o-] – Din fr. theobromine.

SANTAL, santali, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori tropicali, avand, dupa varietati, lemnul alb, dens si mirositor sau brun-rosiatic si fara miros, cu frunze mari si cu flori grupate in ciorchini (Santalum); arbore apartinand uneia dintre aceste specii. ♦ Ulei de santal = esenta extrasa prin distilare din lemnul si din radacina varietatii albe de santal, folosita in medicina si in parfumerie. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus, folosit in tamplaria de lux sau la extragerea unui ulei. [Var.: sandal s. m. ] – Din fr. santal.

SULFURIC, -A, sulfurici, -ce, adj. 1. Combinat sau compus cu sulf. ◊ Acid sulfuric = acid anorganic obtinut prin combinarea trioxidului de sulf cu apa, in forma de lichid incolor, uleios, cu gust acrisor, fara miros si foarte corosiv, care se inrebuinteaza in industria chimica; vitriol. 2. Privitor la sulf. – Din sulfurique.

APA ape f. 1) Lichid transparent, incolor, fara gust si fara miros, fiind o combinatie de oxigen si hidrogen. ~ potabila. ~ dura. ◊ ~ chioara se spune despre supe, vinuri etc. care contin prea multa apa si nu au nici un gust. ~ de ploaie vorbe goale, fara continut. 2) Masa de lichid (mare, rau, lac etc.). ◊ ~ curgatoare apa care curge pe o albie si se varsa in alta apa. ~ statatoare apa care se aduna in depresiuni (lacuri, balti). 3) fig. Joc de culori; sclipiri ale unor obiecte lucioase (pietre pretioase, matasuri, metale). 4) Denumire a unor solutii, a unor preparate. ~ de colonie. ~ de trandafir. ~ de var. ◊ ~ tare numele popular al acidului azotic. ~ regala amestec de acid clorhidric si acid azotic, care dizolva toate metalele. ~ oxigenata amestec de perhidrol cu apa, incolor sau albastru, cu proprietati dezinfectante si decolorante. 5) Secretie a organismului (lacrimi, saliva, sudoare etc.). ~ la plamani. ◊ ~ la cap hidrocefalie. A fi numai ~ a fi transpirat. A-i lasa cuiva gura ~ a avea pofta de ceva. [G.-D. apei] /

ARGON n. Gaz nobil, incolor, fara miros, care se gaseste in atmosfera si se foloseste la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. /<fr. argon

CARNABAT m. Rasa de oi cu lana semifina, crescute pentru carnea lor fara miros caracteristic. /<bulg. karnabat

ETAN m. Gaz fara culoare si fara miros care se degaja din sonda. /<fr. ethane

HORTENSIE ~i f. Arbore mic sau arbust exotic decorativ cu flori mari, fara miros, cultivat prin parcuri sau gradini. [G.-D. hortensiei; Sil. -si-e] /<fr. hortensia

INODOR ~a (~i, ~e) Care nu emana nici un miros; lipsit de miros; fara miros. /<fr. inodore, lat. inodorus

KRIPTON n. Element chimic din familia gazelor rare, incolor, fara miros si fara gust, folosit la umplerea becurilor cu incandescenta. /< fr. krypton

PALUDRINA s.f. Preparat farmaceutic sub forma de pulbere alba cu gust amarui si fara miros, folosit contra paludismului. [< fr. paludrine].

DALIE s.f. Planta ornamentala din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fara miros, transplantata din America; (pop.) gherghina. [Pron. -li-e, gen. -iei, pl. dalii, dalii. / < fr. dahlia, cf. Dahl – botanist suedez].

HORTENSIE s.f. Planta ornamentala cu flori mari, de diferite culori si fara miros. [< fr. hortensia].

DALIE s. f. planta ornamentala din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fara miros; gherghina. (< fr. dahlia)

HORTENSIE s. f. arbust cultivat ca planta ornamentala cu flori mari, albe, rosii sau bleu, fara miros, din familia saxifragacee. (< fr. hortensia)

INODOR, -A adj. fara miros. (< fr. inodore, lat. inodorus)

PALUDRINA s. f. preparat farmaceutic, pulbere alba cu gust amarui si fara miros, contra paludismului. (< fr. paludrine)

BORIC (‹ fr.) adj. Acid ~ = substanta chimica, (H₃Bo₃), p. t. aprox. 160ºC, cristalina, alba, fara miros, intrebuintat la emailaj, ca antiseptic in medicina, in industria luminarilor, in tabacarie etc.

azaleie f., pl. eie si ei (fr. azalee, d. vgr. azaleos, uscat). Bot. Gen de plante ericacee ornamentale cu flori foarte frumoase de diferite colori [!], dar fara miros.

dalie f. Numele stiintific al gherghinei, numita, asa dupa botanistu suedez Dahl, care la 1790 a adus-o din America (dahlia variabilis sau georgina variabilis). E din familia compuselor si face niste flori mari, cu multe petale indesate, fara miros.

INODOR, -A adj. fara miros. [Cf. fr. inodore, lat. inodorus < in – fara, odor – miros].

HEMIANOSMIE s.f. (Med.) Pierdere a simtului mirosului pe jumatate din mucoasa nazala. [Pron. -mi-an-, gen. -iei. / < fr. hemianosmie, cf. gr. hemi – jumatate, an – fara, osme – miros].

ANOSMIE s.f. (Biol.) Pierdere patologica totala a simtului mirosului. [Gen. -iei. / < fr. anosmie, cf. gr. an – fara, osme – miros].

BUTOI, butoaie, s. n. 1. Vas de lemn facut din doage, mai larg la mijloc decat la capete, folosit pentru pastrarea lichidelor, a muraturilor etc. ◊ Expr. Butoi fara fund, se spune despre cei care beau fara masura. A mirosi a butoi, se spune despre alimentele pastrate in butoaie care au prins un miros specific (neplacut). A vorbi ca din butoi = a avea vocea ragusita. A aprinde butoiul cu pulbere = a dezlantui un razboi, a provoca o catastrofa. ♦ Continutul unui astfel de vas. 2. Partea cilindrica la revolvere de tip mai vechi, in care se introduc cartusele. – Din bute + suf. -oi.

PADUCHERNITA, paduchernite, s. f. 1. (Depr.) Locuinta in care misuna paduchii (1); p. ext. locuinta murdara, saracacioasa. 2. Planta erbacee din familia cruciferelor, cu miros urat, cu flori fara petale, intrebuintata la tara pentru starpirea plosnitelor (Lepidium ruderale). [Pl. si: paducherniti] – Paduche + suf. -ernita.

PADUCHERNITA² ~e f. Planta cu miros urat, cu flori fara petale, intrebuintata pentru nimicirea plosnitelor. /paduche + suf. ~ernita

PIRIDINA s.f. Substanta organica lichida, fara culoare si cu miros neplacut, care se gaseste in uleiul de oase si in gudron. [< fr. pyridine].

BUTOI ~oaie n. 1) Vas de mare capacitate, cu capetele mai inguste decat mijlocul, facut din doage cercuite si folosit pentru pastrarea diferitelor lichide, in special a vinului; bute; poloboc. ◊ A aduce a ~ a mirosi a butoi. A vorbi ca din ~ a vorbi ragusit. ~ fara fund se spune despre o persoana care (poate) bea mult. 2) Continutul unui asemenea recipient. Un ~ de vin. [Sil. bu-toi] /bute + suf. ~oi

A ADIA pers. 3 adie intranz. 1) (despre vant) A sufla lin; a aburi. 2) (despre mirosuri, miresme) A se raspandi cate putin. 3) fig. (melodii, cantece) A canta incet si fara cuvinte, ca pentru sine; a fredona; a murmura; a ingana. 4) reg. A aminti printre altele; a pomeni. [Sil. -di-a] /<lat. adiliare

arsenic n. (vgr. arsenikon, masculin, d. arsen, viguros). Chim. Metaloid tri- si pentavalent de doua feluri: cristalizat si amorf. Cel cristalizat e cenusiu, metalic, cu densitatea de 5,7 si sfaramicios. Se volatilizeaza fara sa se topeasca la 450°. Supt mai multe atmosfere se topeste. Cel amorf e negru si are o densitate de 4,71. Arde cu o flacara verde palida si miroase a usturoi. Arsenicu pur nu e veninos, dar pin [!] oxidare devine veninos si se uziteaza la facerea hirtiii de ucis mustele. Compusii lui sint veninosi. V. soricioaica.

CEAPA, cepe, s. f. 1. Planta erbacee legumicola, bienala, din familia liliaceelor, comestibila, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta, cilindrica si verde si cu cea subterana in forma de bulb, cu frunze cilindrice si cu flori albe numeroase, dispuse in inflorescente dese (Allium cepa). * Ceapa de apa = ceapa care se cultiva prin rasad si se recolteaza in acelasi an in care s-a semanat. Ceapa de samanta = arpagic. ♦ Bulbul cepei (1), cu miros specific si cu continut bogat de vitamine, folosit in alimentatie; p. gener. orice bulb al unei plante. ◊ Expr. Nu face (sau nu valoreaza nici cat) o ceapa degerata, se spune despre cineva (sau despre ceva) fara nici o valoare. 2. Compus: ceapa-ciorii = numele a trei plante erbacee bulboase din familia liliaceelor, una cu flori galbene (Gagea pratensis), alta cu flori albastre (Muscari comosum), iar a treia cu flori albe-verzui sau violete (Muscari tenuiflorum). – Lat. caepa.

PLUTI, plutesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre corpuri) A se mentine la suprafata unui lichid prin cufundare partiala in volumul acestuia; a aluneca, a se deplasa pe suprafata unui lichid. ♦ (Despre mancaruri) A fi inecat in grasime sau sos. 2. (Despre pasari, insecte etc.) A se mentine sau a se misca lin in aer sau intr-un fluid fara interventia unei actiuni din exterior. ◊ Expr. A pluti in aer = a) (despre un fenomen sau un eveniment) a fi gata sa se dezlantuie, a presimti aparitia; b) (despre o afirmatie, o situatie etc.) a nu se sprijini pe realitate. ♦ (Despre corpuri ceresti; adesea fig.) A se misca pe bolta cereasca. ♦ (Despre sunete si mirosuri) A strabate prin aer, a se imprastia, a se raspandi. 3. (Adesea fig.) A se mentine sau a se misca lin intr-un spatiu sau intr-un mediu real sau imaginar. ♦ Fig. A dainui, a starui, a predomina. – Din pluta¹.