CAPRIOARA, caprioare, s. f. Femela capriorului, fara coarne, mai mica decat acesta. [Pr.: -pri-oa-] – Lat. capriola.

CIUT, -A, ciuti, -te, adj. (Despre animale cornute) Care este fara coarne, cu coarnele taiate sau cazute. [Var.: (reg.) sut, -a adj.] – Cf. alb. shut.

CIUT ciuta (ciuti, ciute) si substantival (despre animale cornute) Care este lipsit de coarne; fara coarne. /Cuv. autoht.

MOSC¹ mosti m. Animal rumegator, de marimea unei caprioare, fara coarne, cu caninii superiori foarte lungi. /<ngr. moskos

CASMIR s. n. 1. rasa de capre, din Casmir si Tibet, fara coarne, cu par moale si matasos. 2. tesatura fina, care se facea la inceput din parul acestei capre. (< fr. cachemire)

CAPRIOARA (lat. capriola) s. f. Femela capriorului, fara coarne, de c. 70 cm inaltime si o longevitate de c. 15 ani; este un vinat foarte cautat.

binzar m. (amplificat din bizii si ruda cu bondar. V. tintar). Mold. sud. Un fel de gindac mare negru (cu corn ori fara corn) care zboara noaptea zbirniind tare. V. caradasca.

ciut, -a adj. (var. din ciunt, ca ciot din ciont. Ruda cu ung. csut, ciunt, suta, ciut; sirb. bg. alb. sut, ciut; ceh. suta koza, capra ciuta; pol. szuty, rut. suta. Ruda si cu vsl. bg. kosuta, sirb. kosuta, ciuta, cerboaica, de unde vine si numele de familie unguresc Kossut si chear [!] lat. Cossutianus, mentionat de Tacit). fara coarne: capra ciuta. – In vest sut.

ACERATERIU s.m. Mamifer fosil neozoic, asemanator cu rinocerul, insa lipsit de corn. [Pron. -riu, scris si aceratherium < fr. aceratherium, cf. gr. a – fara, keras – corn, therion – fiara].

cionc¹, cioanca, adj. (reg.) 1. (despre om) fara un brat, ciung, ciolac; fara o ureche, ciul. 2. (despre animale) fara un corn, ciong, ciut, ciutac, melcit; fara coada, ciont, ciunt. 3. (reg.) lulea cu coada scurta, pipa.

ciong, cioanga, adj. (reg.; despre vite) fara un corn, ciut, ciutac, melcit.

sut⁴, -a, (reg.) 1. (despre mancaruri) picant. 2. (despre capre) fara un corn.

ACERATHERIUM ({s} gr. a- „fara” + keras „corn” + therion „fiara”) s. n. Mamifer fosil neozoic, ungulat, imparidigitat, stramos al rinocerului. Caracterizat in special prin absenta rucornului.

CIONC, CIOANCA, cionci, cioance, adj. (Reg.; despre oameni) fara un brat; (despre animale) fara un corn; (despre obiecte) caruia ii lipseste o parte importanta. – Magh. csonka.