ciledi n., pl. diuri (vsl. celeadi, servitorime; bg. celead, familie numeroasa. V. celednic). Suc. (rev. I. Crg. 13, 151). Cu tot cilediu, cu toata familia, cu tot neamu, cu toata pojijia. Trans. Ciled, m., pl. zi. Prunc. V. posidic.

TRIB ~uri n. 1) Forma de organizare economica si sociala, specifica comunei primitive si caracterizata prin legaturi de rudenie, prin comunitate de limba si de teritoriu si prin conducator ales. 2) fig. familie numeroasa. /<lat. tribus, fr. tribe

M******A s.f. (Ist.) Nume dat in semn de respect m*****r sau femeilor casatorite din aristocratia romana. ♦ (Uneori ironic) Femeie matura, respectabila; mama a unei familii numeroase si respectabile. [< lat. matrona, cf. germ. Matrone, it. matrona, fr. matrone].

MIRTALE s. f. pl. ordin de plante cu flori, cu numeroase familii, printre care mirtaceele. (< fr. myrtales)

URTICALE s. f. pl. ordin de plante dicotiledonate: specii de arbori si erbacee apetale, grupate in numeroase familii: urticacee, ulmacee, moracee, canabinacee etc. (< fr. urticales)

SAURIENI (‹ fr.; {s} gr. saura „soparla”) s. m. pl. Ordin (sau, in alte clasificari, subordin din ordinul Squamata) de reptile cu pielea acoperita de solzi cornosi, uneori papile, tuberculi sau spini, cu o singura arcada a capului si coada de obicei lunga (Sauria). La unele specii, membrele sunt rudimentare sau lipsesc. Frecvent prezinta fenomenul de autotomie. Exista numeroase familii de s., dintre care se remarca soparlele (cu forme evoluate, dar si familii primitive ca gekonidele si agamidele), iguanele, cameleonii si familia „sarpelui orb”. Traiesc pe toate continentele si se hranesc mai ales cu nevertebrate. Sin. Lacertilieni.

INDIGOFERA, indigofere, s. f. (La pl.) Gen de plante din familia leguminoaselor, cu numeroase specii raspandite in tarile calde, din care se extrage indigoul (3) (Indigofera); (si la sg.) planta din acest gen. – Din lat. Indigofera, numele stiintific al indigoferei.

CLOCOTIS¹ m. Arbust din familia stafiloceelor avand numeroase ramificatii, frunze compuse si flori albe, ale carui seminte contin ulei. /clocot + suf. ~is

HIBISCUS (cuv. lat.) subst. Gen de plante din familia malvaceelor, cu numerosi reprezentanti in tinuturile calde, in speciala arbusti (de exemplu, H. rosa sinensis, la noi, arbusti de apartament), sau bama (H. esculentus).

KAVA s.f. 1. Planta exotica din familia piperaceelor, care creste in numeroase insule polineziene si a carei radacina are miros placut si gust acru. 2. Bautura preparata din radacina acestei plante. (cf. fr. kava, kawa < cuv. tong. = amar) [def. MDN, NODEX]

KAVA s.f. Planta exotica din familia piperaceelor, care creste in numeroase insule polineziene si a carei radacina are miros placut si gust acru. ♦ Bautura facuta din radacina acestei plante. [< fr. kawa < cuv. polinezian].

SILFIDA s.f. 1. Silfa, infatisata cu un corp zvelt si cu aripi stravezii. ♦ (Fig.) Femeie zvelta, gratioasa. 2. (La pl.) familie de insecte coleoptere cu numeroase specii, care au mirosul foarte dezvoltat si se hranesc cu cadavre; (la sg.) insecta din aceasta familie. [< fr. sylphide(s)].

KAVA s. f. planta exotica din familia piperaceelor, care creste in numeroase insule polineziene si a carei radacina are miros placut si gust acru. ◊ bautura din radacina acestei plante. (< fr. kawa)

SILFIDA s. f. 1. (mit. germ.) silfa, infatisata cu un corp zvelt si aripi stravezii. 2. (fig.) femeie zvelta, gratioasa. 3. (pl.) familie de insecte coleoptere cu numeroase specii, ale caror larve se hranesc cu cadavre sau cu leguminoase. (< fr. sylphide/s/)

KHERVARI s.f. Limba din familia de limbi munda, vorbita de numeroase popoare din India centrala. (cf. fr. khervari)

A********E s.f.pl. familie de ciuperci din clasa bazidiomicetelor, avand palaria prevazuta la partea inferioara cu numeroase lamele; (la sg.) ciuperca din aceasta familie. [Pron. -ce-e, sg. invar.. / < fr. a*********s, cf. gr. agarikon – specie de ciuperca].

A********E s. f. (La pl.) familie de ciuperci cu picior si palarie prevazuta la partea inferioara cu numeroase lamele; (si la sg.) ciuperca din aceasta familie. – Din fr. a*********s.

PATRIARH, patriarhi, s. m. 1. Cel mai inalt rang in ierarhia unora dintre Bisericile ortodoxe autocefale; persoana care detine acest rang. 2. (In Vechiul Testament) Fiecare dintre capii de familie conducatori (spirituali si politici) ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise; p. ext. nume dat unor personaje venerabile din Biblie. 3. Barbat in varsta, cu rol de sef al familiei in comunitatea gentilica. ♦ Fig. Batran venerabil, cu numerosi descendenti. [Pr.: -tri-arh] – Din sl. patrijarhu, ngr. patriarhis.

A********E f. 1) la pl. familie de ciuperci comestibile, care au palaria cu numeroase lamele (reprezentanti: rascovul, painisoara etc.). 2) Ciuperca din aceasta familie. /<fr. a*********s

LUFA, lufe, s. f. Planta anuala din familia cucurbitaceelor, originara din India, cu tulpina lunga, cu numeroase flori galbene si cu fructul de forma alungita care, in unele tari (China, Japonia etc.), se consuma ca leguma sau, dupa uscare, se foloseste ca burete de baie si in industria celulozei (Luffa cylindrica). – Din fr. luffa.

POLIFAGIE s.f. 1. Consumare exagerata de alimente. 2. Mod de nutritie a organismelor polifage. ♦ Proprietate a unor paraziti de a ataca vietuitoare-gazda din specii si familii diferite. [Gen. -iei. / < fr. polyphagie, cf. gr. polys – numeros, phagein – a manca].

TATAISA ~e f. Planta erbacee din familia compozitelor, inalta, cu frunze paroase si flori galbene-aurii, dispuse in capitule numeroase. /Orig. nec.

NEGRILICA, negrilici, s. f. Planta erbacee din familia ranunculaceelor, cu flori albe sau albe-albastrui si cu fructul o capsula continand numeroase seminte negre, intrebuintate drept condiment (Nigella sativa). – Din negru.

EUFORBIACEE, euforbiacee, s. f. (La pl.) familie de plante dicotiledonate, lemnoase si erbacee, ale caror fructe (capsule, bace sau drupe), cu numeroase seminte, contin uleiuri grase; (si la sg.) planta care face parte din aceasta familie. [Pr.: e-u-for-bi-a-] – Din fr. euphorbiacees.

BUMBAC, (1) s. m., (2, 3) s. n. 1. S. m. Planta textila din familia malvaceelor, de origine tropicala si subtropicala, cu flori galbui sau rosietice si cu fructele capsule, care contin numeroase seminte acoperite cu peri pufosi (Gossypium). 2. S. n. Fibra textila obtinuta, prin egrenare, de pe semintele bumbacului (1). ♦ (Pop.) Vata. ◊ Expr. A avea bumbac in urechi = a nu auzi bine. ♦ Fir rasucit de bumbac (2), intrebuintat la tesut sau la cusut. ♦ Tesatura din fire de bumbac (2). ◊ Bumbac mercerizat = fir sau tesatura de bumbac (2) tratat cu diverse solutii spre a capata luciu. 3. S. n. (In sintagma) Bumbac colodiu = substanta exploziva pe baza de nitroceluloza. – Cf. scr. bumbak, bg. bubak, lat. med. bombacium.

TRESTIE, trestii, s. f. Numele a doua plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigida; a) planta erbacee care creste pana la 4 sau 5 m inaltime, cu tulpina avand numeroase noduri, cu frunze verzi-albastrui si cu flori verzi-galbui, patate cu violet, dispuse in spice, a carei tulpina se intrebuinteaza la impletituri, ingradituri etc. (Arundo donax); b) stuf. ◊ Trestie de camp(uri) (sau mica, noduroasa) = planta erbacee din familia gramineelor, cu tulpina inalta si puternica, cu frunze lungi si inguste, cu inflorescenta un panicul, cultivata in tarile calde ca planta industriala, pentru fabricarea zaharului (Saccharum officinale). ◊ Compus: trestie-de-mare sau trestie-spaniola = planta din familia palmierilor, cu tulpina foarte lunga, subtire si flexibila, din care se fac bastoane si impletituri (Calamus rotang). – Din sl. trĩstĩ.

COMPOZIT, -A, compoziti, -te, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Alcatuit din elemente disparate, felurite. ◊ Ordinul compozit (si substantivat, n.) = ordin arhitectonic antic, caracterizat in special prin capitelul cu volute si cu foi de acanta, rezultat din combinarea capitelului ionic cu cel corintic. 2. S. f. (La pl.) familie de plante superioare, dicotiledonate, erbacee, rar lemnoase, cu frunze de obicei alterne, cu flori mici, simple si numeroase, dispuse in inflorescente in forma de capitule si adesea cu latex in organele vegetative; compozee; (si la sg.) planta din aceasta familie. ◊ (Adjectival) Planta compozita. 3. S. n. pl. (Tehn.) Materiale care reunesc intr-un singur produs unele elemente care, de obicei, nu se asociaza in mod natural. – Din fr. composite, lat. compositus.

RHINOLOPHIDE s. f. pl. familie de microchiroptere (lilieci insectivori) cu coada lunga, pavilionul urechii puternic dezvoltat, cu apendici nazali mari, in forma de potcoava, cu numeroase cavitati. Mai multe specii din genul Rhinolopus beneficiaza de un regim de protectie.

CER¹ (lat. cerrus) s. m. Arbore din familia fagaceelor, indigen (Cimpia Romana, Pod. Getic, SV Dobrogei, Dealurile Banatului si ale Transilvaniei), inalt pina la 30 m, cu scoarta negricioasa, frunze pieloase, numeroase flori unisexuate si fructul ghinda mare, brun-inchisa, asezata intr-o cupa cu solzi ghimposi (Quercus cerris).

IDRIS I, imam (788-791), intemeietorul dinastiei Idrisizilor. A construit orasul Fes. Apartinea unei familii de serifi (descendenti din Profetul Mahomed) care, spre a scapa de urgia Abasizilor, s-a refugiat in Maghreb, unde a fost recunoscut imam de numeroase triburi berbere din regiunea antica Volubilis.

POLIANDRIE s.f. 1. Forma istorica de organizare a familiei, in care o femeie era casatorita in acelasi timp cu mai multi barbati. 2. (Bot.) Stare a unei flori poliandre. [Gen. -iei. / < fr. polyandrie, cf. gr. polys – numeros, aner – barbat].

CEAPA, cepe, s. f. 1. Planta erbacee legumicola, bienala, din familia liliaceelor, comestibila, cu miros puternic, specific, cu tulpina aeriana dreapta, cilindrica si verde si cu cea subterana in forma de bulb, cu frunze cilindrice si cu flori albe numeroase, dispuse in inflorescente dese (Allium cepa). * Ceapa de apa = ceapa care se cultiva prin rasad si se recolteaza in acelasi an in care s-a semanat. Ceapa de samanta = arpagic. ♦ Bulbul cepei (1), cu miros specific si cu continut bogat de vitamine, folosit in alimentatie; p. gener. orice bulb al unei plante. ◊ Expr. Nu face (sau nu valoreaza nici cat) o ceapa degerata, se spune despre cineva (sau despre ceva) fara nici o valoare. 2. Compus: ceapa-ciorii = numele a trei plante erbacee bulboase din familia liliaceelor, una cu flori galbene (Gagea pratensis), alta cu flori albastre (Muscari comosum), iar a treia cu flori albe-verzui sau violete (Muscari tenuiflorum). – Lat. caepa.

KARELIA 1. Republica in NV Federatiei Ruse (din 1991); 172,4 mii km²; 794,2 mii loc. (1994). Cap.: Petrozavodsk. Expl. forestiere, de fosforite, nichel, cupru si min. de fier. Cresterea renilor. Vanatoare, pescuit. Intemeiata la 8 iun. 1920. Locuitorii (kareli), de religie ortodoxa, vorbesc o limba din familia uralica, ramura fino-ugrica. 2. Istmul Kareliei, istm situat intre G. Finic (la V) si L. Lagoda (la E), pe terit. Federatiei Ruse, cu latimea max. de 105 km si inaltimi cuprinse intre 50 si 173 m. Are numeroase lacuri (cel mai mare: Vuoksa). Orase pr.: Sankt Petersburg, Viborg, Sestroretk.

TABANIDA s. f. (La pl.) familie de insecte din ordinul Diptera, asemanatoare cu mustele; se caracterizeaza prin dimensiuni mari (11-25 mm), corp gros, lipsa perilor, antene scurte, ochi voluminosi, aparat bucal foarte puternic, adaptat pentru intepat. Femelele fecundate sunt hematofage, atacand animalele (bovine, cabaline, cervidee) si uneori omul, in zilele calde de vara. Sunt vectori pentru numerosi agenti infectiosi (bacterii, virusuri) si parazitari. Exista peste 2.000 de specii; la noi sunt cunoscuti sub numele de tauni.

OSTROVSKI, Aleksandr Nikolaevici (1823-1886), dramaturg rus. Creatorul teatrului national. Numeroasele sale piese, relevand conflicte acute, contradictii, caractere puternice si idealurile morale ale poporului sunt reprezentative pentru relatiile sociale din Rusia sec. 19. Comedii descriind lumea negustorilor si a aspiratiilor lor („Nu te aseza in sania altuia”), a birocratilor („Un post rentabil”) sau a nobililor („Padurea”, „Lupii si oile”); drame prezentand viata de familie zguduita de tragedii individuale („Furtuna” – capodopera sa, „”Nu poti trai cum vrei„, ”Fata fara zestre„, ”Orfana„, ”Si cei mai intelepti cad in lat„); drame istorice (”Vasilisa Melentieva„). Feerie sa folclorica ”Fetita de zapada„ este una dintre cele mai poetice ale dramaturgiei ruse.