ZEL s. n. Ravna, sarguinta, ardoare. ◊ Expr. exces de zel = exagerare inutila in indeplinirea unei actiuni, sarguinta exagerata. – Din fr. zele, lat. zelus.

EXCES, excese, s. n. 1. Exagerare, abuz; p. ext. lipsa de cumpatare, de masura. ◊ Expr. exces de zel = zel exagerat. 2. (In unele state) Act de violenta, savarsit de unul dintre soti fata de celalalt, de natura a constitui motiv de divort. – Din fr. exces, lat. excessus.

ZELOTISM s.n. 1. Miscare nationalista extremista printre evrei, in antichitate, ai carei adepti se entuziasmau pentru legea lui Moise si evitau contactul cu cei de alt neam. 2. exces de zel, fanatism religios. (din fr. zelotisme)

EXCES s.n. Diferenta in plus dintre doua cantitati; surplus; (p. ext.) lipsa de masura, necumpatare; exagerare. ◊ exces de zel = zel exagerat. ♦ (la pl.) Abuzuri; violente. [Pron. ecs-ces, pl. -se, -suri, var. esces s.n. / < fr. exces, cf. lat. excessus < excedere – a depasi].

ZEL s.n. Ravna, sarguinta; ardoare. ◊ exces de zel = sarguinta exagerata. [< fr. zele, lat. zelus, gr. zelos].

ZEL, zeluri, s. n. Ravna, sarguinta. ◊ Expr. exces de zel = exagerare inutila in indeplinirea unei actiuni, sarguinta exagerata. – Fr. zele (lat. lit. zelus).

PLUS ROYALISTE QUE LE ROI MEME (fr.) mai regalist decat insusi regele – Chateaubriand, „La monarchie selon la charte”: „Il ne faut etre plus royaliste que le roi meme” („Nu trebuie sa fii mai regalist decat regele insusi”). Condamnare a excesului de zel.

zel s. n. ravna, sarguinta; ardoare. ♦ exces de ~ = sarguinta exagerata. (< fr. zele, lat. zelus)

zel ~uri n. Straduinta deosebita (intr-o actiune); ravna. ◊ exces de ~ sarguinta exagerata (si inutila). /<fr. zele, lat. zelus