grunz, grunji, s.m. (grunzuri, s.n.) 1. (pop.) bucata dintr-o materie tare si sfaramicioasa; sfaramatura, bulgare. 2. asperitate pe o fata neteda. 3. incretitura la marginea opincii. 4. drob de sare. 5. bulgare de glod inghetat.

crivala, crivale, s.f. (reg.) 1. unealta ciobaneasca in forma de cracana, pe care sta drobul de sare, pentru a-l linge oile. 2. bat despicat in doua la un capat, cu care se prind serpii. 3. parte a joagarului numita si: coaca, cocarla, manivela, vartej. 4. unealta de confectionat franghii; crivea. 5. cleste de lemn al dulgherului si tamplarului; teasc.

maglas, maglasi, s.m. (reg.) taietor de drobi de sare; salgau.

bolovan (vest) si -han (est) m. (vsl. boluvanu si baluvanu, butuc, statua, idol; cerchezeste bolvan, palvan, d. pers. pahlavan, viteaz, erou [„atlet, statua, bolovan”]; rus. bolvan, idol, statua, om prost; sirb. balvan, grinda; ung. balvany, idol, grinda. V. bulvan, pehlivan. Cp. cu butuc). Vechi (si bolvan, boloan, boluan). Idol, chip cioplit. Azi. Mic bloc de peatra, de sare: a arunca cu bolovani in cineva, a pava o strada cu bolovani, un bolovan (drob) de sare. V. bulgare, bot.

drob (bulgare de sare, planta) s. m., pl. drobi

drob¹ ~i m. Bulgare mare de sare. /<bulg., sb. drob

BULGARE s. 1. cocolos, (reg.) brus, (Transilv. si Ban.) surduca. (Un ~ de pamant.) 2. drob, grunz, (pop.) zgrunt, zgruntur. (~ de sare.)

drob¹, (1), drobi, s. m., (2, 3), droburi, s. n. 1. S. m. Bucata, bulgare mai mare de sare; p. gener. bucata mare si compacta din ceva. 2. S. n. Maruntaie de miel. ◊ Mancare preparata din maruntaie de miel tocate, invelite in prapur si puse la cuptor. 3. S. n. (Reg.) Cutia teascului de vin. – Din bg., scr. drob.